Romanulu, iunie 1877 (Anul 21)
1877-06-11
520 ROMANULU, 11 IUNIU, 1877 Astăzi Europa ra cunosce, ea a pus degetulă pe rana bolnavului; cum voiți a o mai face să se îndouiescă de ceea ce a atinsu cu mâna, de ceea ce a vădută cu ochii? Déru, deci bine-voiți. Escelență, să lăsăm £ 1 comedia care se juca în Turcia, mai multă sau mai puțină supt direcția d-vóstrá, și se vorbimă de ultima circulară ce au adresată ambasadoriloru Sublimei Porți, circulară care cuprinde în contra României 6 capete de acusațiune : 1) . Din puntură d-vóstra de privire suntemă rebeli ; 2) . Amă introdusă Rușii în țeră; 3) . Amă atacată, cei d’ântâiă, trupele turcesc de pe malurile Dunării; 4) . V’amă declarată resbelă oficială; 5) . Neamă aliată cu armata Rusescă, și 6) . In fine amă avută cutesanța de a proclama independința României. Ei bine, Escelență, vă mărturisescă că pentru ună vechiă amă de Stată care a cunoscută Europa și diplomația européna, căci, décá nu să încetă, au fostă ambasadore la Paris, aceste acuzări dovedescă oă deplorabilă slăbiciune. Celă d’ântâiă lucru care ’să înveță cineva în contactulă diplomației europene este, că nemică nu e mai viabilă decâtă neadevĕrulä, nemică mai abilă de câtă adevĕrulá. Deci, între noi siă Jisu, Sciț foarte bine că tote crimele ce ne imputați nu există de câtă în imaginațiunea d-vóstrá și nu figurezá în factorială d-vóstrá de câtă pentru trebuința causei ce susțineți. Nu ne mai amintescă că o’amă rugată sé cereți neutralisarea României ș’ați refusată, dară trebuie să ve spună că Rușii ară fi intrată în România, sé nu va ftă cu supărare, în ziua și la ora cândă ară fi voită. Noi nu puteamă prin urmare nici sĕ’i întroducemă, nici sĕ’i oprimă. E cé ce vé va spune ori ce omă cu bună judecată. Amă făcută uă convențiune cu Rusia și amă pstit"în” că” midst’â era" cerută" de cele mai sacre interese ale nóstre. Dară se admitemu unu momentă că amă fi voită să ne opunemă intrării Rușiloră. Ce contigentă ne-ați oferită, câte trupe ați trimisă la Prută pentru ca împreună cu armata nostră se oprescá trecerea Rușilor ? Căci ece singurulă miijlocă prin care ați fi putută realisa pretinsa d-vóstra protecțiune pentru care primiți de atâția secoli tributură României. — Nu adk făcută nemică — din contra, în loc de a ne oferi concursulă armateloră turcesc!, vă mărginiți a ne anuncia pură și simplu că îndată ce va trece armata rusă Prutulă, trupele M. S. Sultanului vor ocupa Calafatală, ca puntă necesară pentru apărarea Vidinului. Așa deră nu numai nu ne erați de nici ună folosă, deră cereți chiară, cu alte cuvinte, ca noi prin puntele nóstre strategice de la Dunăre se vevenimă în ajutoră. Aflându-ne astăfelă între fictiva protecțiune a Turciei și certitudinea de a fi sdrobiți de armatele rusesc, de a mă fi cercată a le resista, amă luată naturalmente singura cale resonabilă ce putâră lua și care a fostă aprobată mai de totă Europa, ceea ce, înțelegeți forte bine. Escelență, nea consolată pe deplină de desaprobarea Sublimei Porți. Tratați purtarea nostru de rebeliune , acesta dovedesce că în mâniarea turbată guvernulă M. S. Victoriosului Sultană emite ideile cele mai absurde, și care să facă se uite pene la cele mai elementare teorii de dreptă internațională. Sclavii, supușii și pené la mnă puntă pre care chiară vasalii cari se revoltă contra stăpânului soră, suveranului, seă suzeranului soră legitimă, pot fi calificați de rebeli; dâră, slavă Domnului, nu suntemă, n’amă fostă nici vădată, nici sclavii, nici supușii, nici vasalii Turciei. Nimeni nu scie mai bine decâtă Elvestra, că vechile capitulațiuni dintre Portă și România stipuleză categorică că va îndatorați a ne protege la casă de trebuință și noi a ve plăti în schimbă ună tribută anuală. Nu sunteți în stare de a ne protege; încetămă de a ve mai plăti. Nu este aci nici uă rebeliune, este uă desființare de contractă în urma neîndeplinirii condițiunilor din partea unuia din contractanți. Nimică mai multă, nimică mai puțină. In faptă și îndreptă conduita nóstra a fostă dâră corectă, în vreme ce a Porței astădată ca și totude una a fostă pasionată și arbitrară. Es, vóstra cuteză, permite’mi espresiunea, a susține că trupele nóstre au provocată armata turcescă, că au comisă în privința Porței acte de ostilitate, și că în fine România a declarată resbelu gloriosului Sultană. Pentru numele lui Mahomezădemü cine nu scie că numai după provocările cele mai directe din parte-ve, după bombardarea orașelor nóstre Dunărene, după răpirea batelelor nóstre de comerciă încărcate cu producte, a bărcilor, pescariloru noștril pe care ’i sugrumați, că numai după ce sălbaticii bași-buzuci ai Porței incendiaă satele nóstre, omorau omenii, furaă vitele, femeile și copii noștril, înspăimântândă poporațiunea din tota regiunea Dunării, numai atunci neamă decisă a respinge forța prin forță, și a declara rebelă Turciei. Câtă despre independința nóstră— faptă care pare a vé irita mai cu osebire—fiți și cum Escelență, că nu pentru noi amă proclamată-o, căci noi eramă în tóte puntele de privire autonomi și independințl, amă făcută-o pentru Europa occidentalăatâtă de reci informată, mai totă, de-una, de ceea ce se petrece în Oriinte și pentru ca acesta espresiune eronată de „parte integrantă din imperial otomană“ se dispară pentru totă-de-una, în ceea ce ne privesce, din ficțiunile diplomatice. Eco, escelență, cari suntă marele culpe pentru cari ne traduceți la baza Europei, fără să va temeți d’a obosi paciența iei! Pentru că ea v’a iertată d’atâtea ori cândă abusați de încrederea mea, afectați astăji falsa candore de a spera că o veți putea înșela pe vii^ __ 1_ Ljst.|-------------- 1 • norocire, va cunosce pe deplină, o mai repetă ; tóte actele vóstre sunt pentru densa transparente ca uă țesătură de păianjină.— In zadară inventați atentate contra demnității imperiului și vorbiți de independință, drept, onore, detortă. Europa scie cum că demnitatea Turciei zace în abisală infamelor sele bancrute și a crimelor barbare care a stigmatisată-o. Europa scie că nu mai pute avea o nereunăstată cari aă călcată în piciore tóte promisiunile sale, și că în imperială otomană nu se mai ieă acum angajaminte solemne decâtă pentru a se putea viola cu uă mai mare nerușinare; ea în fine scie că in Turcia nu există a fi drepturi decâtă numai pentru Turci și datorii numai pentru chreștini. A sosită dură timpulâ ca lumea civilisată să aviseze în interesul justiției nesocotite de la ună capeta pâné la celălaltă ală imperiului fantomă, în interesul umanității de secole ultragiată, în interesul moralei monstruosă degradată în fundulă haremurilor infecte unde se abrutiseră Padișahii voștri. Turcii, Escelență, aăsemanată în timpă de 4 secole crima și unichitatea, a sosită momentulă unde trebuie infalibilă sé recolte pedepsa și expiațiunea. Ceea ce e scrisă e scrisă, zace Coranul vostru, și fiți și cum că ceea ce este să se împlinesc, se va împlini. Citimă în istoriă că una din țările cele mai vechi civilisate, Egipetul, fu într’uă fi cotropită și cucerită de legiuni de bandiți nomadi. Acești barbari, inserați cu numele de Impuri, apăsará într’ună modă despotică Egipetulă în timpă de 5 secoli aprópe, deră despotismulă se așeză și densulă, și sosi ună timpă unde descendinții Egiptenilor a spoliați, venândd slăbiciunea tiranului, se rădicară cu toții asupra lui fără veste, ’lă striviră, ’lă respinseră peste istmulă de Suez și reintrară în posesiunea domenieloră străbunilor ă loră. Turcii, Escelență, suntăimpurii Europei; ei poteza civilisațiunea modernă, apolându, ruinândă, masacrând nenorocitele poporațiuni creștine, cari sunt ă, celă puțină în privința simțului morală, superiore călăiloră soră, pre câtă doctrina evangeliei este superiora doctrinei coranului. Europa vitregă, coalișându-se contra monstruoselor antichități ale imperiului otomană, dovedesce că a sosită momentulă ca Turcia să sufere fatalmente sorta impurilori Egiptului. Impurii Egiptului au trecută formulă de Suez. Impurii Europei voră trece Bosforul. Până atunci permiteți-ne, Escelență, se vé felicitămă pentru victoriele ce necontenită trupele turcești obțină......................................... în buletinele lor.. Francia. — Evenemintele mergă mai răpede decâtă s’ară fi așteptată cineva. Ministerială, convinsă că majoritatea Camerei nu ’i va acorda bugetul și temându-se, cum o jice Independința belgică d’uă dislocare a coadițiunii care să susține, a primită condițiunile orleaniștiloră și s’hotărîtă pentru uă disolveze imediată. Cestiunea se discută acum în Senată. Acestă discuție capătă uă mai mare importanță prin faptulă că Adunarea deputaților a primită francă declarațiunea de resbelă ce i s’a adresată, esprimândă cu uă mare majoritate neîncrederea în actualulă guvernă. Acestă votă a fostă precedată de importante desbateri, pe cari écé cum le rezumă Independința belgică. După citirea declarațiunii guvernului, care anuncă Camerei că se ceruse Senatului aprobarea disolverii iei, și votarea de urgință a creditelor, pe cari comisiunea bugetară a consimțită a le acorda, d. Betlimont și-a desvoltată interpelarea ce depusese în ședința de la 16 Maiă. D. de Fourtou, ministrulă de interne, a răspunsă printr’ună ?nt«rio. acusațiune în regulă în contra majoității. Ministrul a represintată Francia din 1789 apărându-se in contra Franciei de la 1793. Adusă de la 16 Maiă n’a causată nici alarmă în țeră, nici îngrijir! pentru pacea esteriorá. Acesta a fostă tema sea. D. Gambetta a arătată, într’ună limba giă d’uă dibăciă consumată, că ministerulă represintă în realitate clericalismulă care vrea să pună mâna pe țară ș’ală căruia triumfă ară fi semnalulă unui resbelă civile ș’unui resbelă străină. D. duce Decazes a răspunsă că relațiunile oficiale cu străinătatea n’aă încetată d’a fi amicale. Discusiunea s’a urmată ș’a doua cji. E de semnalată ună incidinte care și are însemnătatea lui. D. de Fourtou, vorbindă despre liberarea teritoriului, s’a făcută d-lui Thiers uă ovațiune care a durată mai multe minute și care a întreruptă discursulu ministrului. Acesta efice Independința belgică, răspunsur anticipată ală Franciei la reîntorcerea ofensivă a ordinei morale. Germania. — In alegerea pentru Germania. — In alegerea pentru Parlament, făcută de a șasea circumscripțiune electorală a Berlinului a reușită d. Hasenclover, candidată socialistă, cu 12,752 voturi, în locul d-lui Lowe, progresistă, care a întrunită 11,652 voturi. Austro-Ungaria. — marele unguresci vorbeacă despre uă ordonanță ministerială cu data de 10 Mai, în virtutea căria se vor refuza supușilor ungari, obligați la serviciulă militară, pașparte pentru a cǎlători în străinătate. Anglia. — D. Meldon a pusă în desbaterea Camerei comunelor, în ședința iei de Vinerea trecută, cestiunea întinderii votului la sate. Propunerea sa a fost susținută din diferite părți ale Camerei. Ună deputată conservatoră a cerută guvernului să susțină acestă măsură care e din cele mai moderate; guvernulă s’a pronunciată totuși în contra iei, supt pretestulă c’ară aduce nă remaniare a circumscripțiunilor electorale. Adevărata obiecțiune nu era cnsé acesta. Ună deputată conservatoră mai francă decâtă guvernulă a declarată că o respinge pentru că ară introduce în machina guvernului elemente revoluționare și a citată în sprijinul acestei idei limba giulă amenințătoră ținută în meetingurile popolare cari ceră acesta reformă. Dură (fiarul) Spectator, cu bunură simță ce caracterisă pe Angles!, Zice că rév ară face bărbații de stază anglos! daca se voră lașa să fiă înspăimântați de aceste violențe. Poporulă, adauge acestă ihum, cândă vrea să dobândescă concesiuni, e naturalmente plecată a se servi cu cuvintele cele mai tari, pentru că crede că astăfelă va dobândi ună [efectă grabnică. Deră emanciparea electorală vă dată realizată, educațiunea politică a claselor, cari o revendică astăzi cu amenințări, nu va întârzia a se face. Ele ară asta atunci, că reformele a căroră realizare o așteptă, nu se potă impune cu forța și agitatorii de ieri se vor transforma în cetățiani devotați instituțiunilor publice. Daca lucrătorii din orașe ară fi fost lăsați fără represintanți, societățile loră ară fi devenită nisce organisme spăimentătore. întinderea votului la orașe a scăpată Anglia de acesta nenorocire. Spectator crede că întinderea votului și la țărani va aduce Angliei ună serviciu însemnată: prudința cea mai vulgară și uă esperiință de lungă timpă confirmă acesta credință. Turcia.Uă telegramă din Rusciuk adresată ziarului Le Siecle anuncță că, în ziua de 14 Iunie, Rusciukulă era deșertă, din cauză că totă poporațiunea bărbătescă primise ordinul de a se duce să lucreze pentru strămutarea căiei ferate. Calea actuală pornindă de la Rusciuk în lungulu Dunării, e espusă la focală baterielor rusesci și din acesta causă direcțiunea ieia anunciată că se va retrage îndată ce se va hraere în orasă cea d’ântâiă lovitură de tună din partea Rușiloră. Turcii, spre a nu rămâne fără uă liniă ferată, au luară mesurele de cari vorbimă mai susă cu scopulă d’a o strămuta în dosulă cetății ș’a o pune astă-feră la adăpostul întăririlor ă. Se crede că acesta lucrare se va sfirși în vre 15 zle cu ajutorul a 7 suă 8000 soldați. S’aștepta ca Porta să răspundă la notificarea Angliei în privința canalului de Suez, că consideră acestă canală ca proprietate a sea și că, precum are dreptul ă d’a combate pe inamicii săi pe mare, ea are cu atâtă mai multă p’acela d’a’i ataca și d’a’i bate pe propriu’i teritoriu; dară ea recunosce în aceleașă timpă importanța considerabilă a acestei căi pentru tóte națiunile de pe globă și va face totă ce’i e cu putință pentru ca acelă canală să nu devină teatrală ostilitățiloră, punendă trupe la amândouă estremitățile lui, pentru a opri intrarea navelor rusesc!. Drumul de seră de curendă construită, de la Kiustenge la Cernavoda a fost distrusă de Turci. Din Constantinopole se anundă că Sultanul va veni la Adrianopole pentru a inspecta întăririle. Craiova, considerându greua situațiune și evenemintele estraordinare prin cari trece Statuia română, amu credută a fi de a nostra detoriă patriotică, ca se contribuimă și înșine în modă estraordinară pentru multiplele necesități ale armatei naționale. Amu decisă dară a oferi pre altarulă patriei, din respectivele nóstre salarie, după putința și împrejurările fiecăruia următorele sume : I. Din salariulă pe Masă, 1877. S. Michălescu.......................lei n. 10. II. Din salariulă pe Masă 1877 și lunele următore pene la terminarea resbelului. G. P. Constantinescu Va = 1. n. 148Voo I. Fauru . . . . 7» — n986l,/00. Dem. I. Popilianu ... I. n. 30. Sc. C. Mateescu . . . . 1. n. 30. A. Drăgoiescu . . 10% = 1. n. 28til/o«^ I. Bombăcilă............................1. n. 16. I. Harianu . . . 10% =1. n 1212/00. F. Severin . . . 10% =1. n. 12‘2/00. St. Rudenii.............................1. n. 10. III. Din salariulă pe Masă 1877 și binele următore pene la pacea definitivă. G. Arnold . . . 10% = 1. n. 1777/00. C. Diel....................................1. n. 10. IV. Din salariulă pe Iuniă 1877 și binele următore pene la terminarea resbelului. G. M. Fontanină . . . I. n. 100. B. Caloianu .... I. n. 100. V. Din salariulă pe Iuniă 1877 și binele următore pene la patea definitivă. G. Cantoricchi . . 5% = 1. n. 880 goo. Din acestă consemnare a diferitelor oferte resultândă că colectivitatea supt semnațiloră contribuie voluntară în beneficiul armatei române pe Mară 1877 ..Ir. 42435/00. pe Iunie 1877 și Iun. urm. péné la termin, resbel. 1. n. 6233%în pe Iun. de la termin. resb. péné la pacea de fin. 1. n. 3686/00. veninul a ve ruga d-le ministru, cu totă respectulă, se bine-voiți a regula, ca în mandatele ce se voră emite pentru salariile liceului din Craiova pe Maiă 1877 și lunele următore pene la terminarea resbelului (și respective pene la pacea definitivă), se se prevedă scăderea respectivei sume mai susă însemnate, ca ofertă pentru armata română, avendá d.casieră generală de Doljă, îndată după achitarea flăcărui mandată, a transmite d-lui ministru de resbelă suma reținuți a ofertei nóstre. Acceptați, vă rugămă, d-le ministru, totod’uădată încredințarea înaltei nóstre considerațiuni. G. C. Fontanină, B. Caloianu, I. Faură, Dem. I. Popilianu, G. P. Constantinescu, S. Michălescu, Bombăcilă, Sc. C. Mateescu, St. Rudeni, C. Diel, laim Ilariană, Settelin, A. Drăgoiescu, Cantorichi, D. G. Arnold. 1877, Iuniă 6. Notă, D. P. Ionide, profesore la același liceu, primă adresă în parte către acelașă ministru, a oferită asemenea salarială pe 1877 și lunele următore pen la terminarea resbelului 1/3 = 1. n. 9869/00. Contribuțiuni pentru armată. învățătorii junimii oltene liceale dau acelei junimi nu numai cu cuvântulu ci și cu fapta esemple demne de cea mai mare laudă. Ei sacrifică u parte din salariile lor, pentru a veni în ajutorul vitezilor, apărători ai drepturilor și otarelor, țăreii dovedindă astfel că bucuria cu care au primit declararea independinței României nu era uă bucurii factice, ci una simțimentă adâncă ală animei loră patriotice. Ferice de elevii cari au astăfelă de profesori! Eco adresa către ministrul instrucțiunii publice prin care corpul profesorale ale liceului Craiovenă face acesta patriotică ofrandă : Domnule ministru, Supt seumații, profesori ai liceului din ADUNAREA DEPUTAȚILORU. Ședința de Joui, 9 iunie, 1877 Ședința se deschide la 2V2 ore după amădi cu 74 din deputați presinți, supt președința d-lui Al. Teriachiu. Sumarul ședinței precedinte se aprobă. După citirea comunicăriloră, d. C. Colibășanu anuncă d-lui ministru al„ justiției dă interpelare’în privința situațiunii în care se află societatea de asigurare „România“. După informațiunile ce are, perderile la acesta societate s’ară fi urcată la suma 600,000 care este mai mare decâtă reserva. Pe lângă acesta capitalulu asigurărilor, contra incendiului este amestecată cu capitalulu asigurăriloră pe viață. D-sea cere ca d. ministru justiției să trimită și la acestă societate să anchetă ca și pentru Dacia. D. Ministru al justiției arata că la „Dacia“ a și fostă însărcinată d. Remus Oprejte să facă cercetare, pe care a și începută o. D-sea promite că va căuta setea informațiunî și în privința societății „România.“ D. Ministru de resbelă [UNK] înaintăză proiectul de lege pentru deschiderea unui credită de 149.000 lei. D. Vice-președinte aretă că raportul pentru convențiunea Crawley nu este încă gata. Adunarea decide a lua în desbatere raportul comisiunii de anchetă numită pentru alegerea efectuată în luna Aprilie la colegială III de Belgrad. Conclusiunile raportului sunt ca să se invalideze alegerea și guvernulă se facă observațiunile cuvenite prefectului T. B. Lățescu care s’a amestecată în alegere. D. St. Porușeff dă orecari amănunte asupra modului cum s’a efectuată alegerea de la colegială III de Bolgrad, din oțp resultă că candidatura d-lui Titoroff era un candidatură prefectorale, pe care a susținută-o prin diferite mijloce. D-sea cere deră invalidarea alegerii. Mai observă casé că d. Bolduri Lățescu este unul din prefecții cei rei ai regimului Catargi și nu crede că guvernul ă a făcută bine numindu’lă prefectă tocmai la Bolgrad, unde avea și resbunări de făcută. D. Ministru de interne dice că d. Lățescu a fostă în cea mai crâncenă oposițiune cu regimulă trecută. Ș’apoi cândă l’a numită a făcută-o după stăruința tuturora deputaților ă.