Romanulu, noiembrie 1877 (Anul 21)
1877-11-25
Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 ANUL!! DOUEPECI-ȘI-UNU 20 BANI ESEMPLARULU.ROMANULU VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani. Deta „ „ „ paginea ITT, - lei — s «se adressi iN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nic, ff, L’iac.e de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Mieoud, No. Si-A Meet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nit Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. Bucuresci,24 BRUMARU, 6UNDREA. Ieri au vorbiții represintanții națiunii la Cameră. Monitoramn publică acum îndată în fiecare dimineții desbaterile Camerei. Astă-felă națiunea putesei, în momenta, putemü țice, și în întregul lord, opiniunile și discursurile fiecărui represintante alti feli și va pute astăfelă se judece pe fiecare după faptele sale. La renduld nostru, sl uite măj datori se consacramu astăzi mai tóte colónele (Jiarului, însemnatei și puterii cjice gloriósei ședințe de ieri a Camerei deputaților). Trei suntű discursurile însemnate cari s’ad pronunciatd în desbaterea generală a adresei Camerei către Trond. D. Missail a fácutü istoria politică și militară a Torei. D. Nicolae Ionescu a exprimat opiniunile acelor ö Romăni cari acasă pe guvern, că mai nainte d'a trece Dunărea n’a făcută cu Rusia nndi tratată, cum a făcută Piemontele cu Francia, cândd s’a dusă la Sevastopole; și pe cei cari ceru sé lise spue ce ne-a datu guvernulu Rusielor, în schimbul armatei ce am strămisu și noi la Plevna. D. Cogălnncenu, ministrul afacerilor străine, a respunsu la tote aceste acuzări sub întrebări, și nu neî ndoimă că cei nedomiriți încă voră fi pe deplină satisfăcuți, precum fură represintanții națiunii la Cameră, și eu dânșii este și va fi întrega națiune. Lăsândd acum pe fie care să citescă cele zise în Cameră de acești represintanți ai Țârii, ne mărginind pentru astăzi în a pune, supt ochii publicului, urmatórele reproduceri după fiarele Golos, National-Zeitung din Berlin, și 11 Diritto din Roma, organuld primului-ministru ai Italiei. Ele vor servi spre a două nouă satisfacere celoră cari întrebă încă, pentru ce [Românii s’au presintată cu arma în mână naintea Europei ș'au dobândită aplaudare și stima iei. Golos de la 20 Noembre tjice că Rusia numai pe lângă condițiunile urmatore pote încheia pace: „1. îmbunătățirea sposițiunii Slavilord din peninsula balcanică, care nu se pote dobândi decâta numai prin deplina lord independință. „2. Să se formeze din Bulgaria, Bosnia și Brzegovina state vasale. „8. Recunoscerea independinței României, Serbiei și mărirea teritoriale a Muntenegrului. „4. Despăgubire de resbelă și anexarea la Rusia a Karsului și a Batumului împreună cu teritoriul lord întregă.“ National Zeitung din Berlin de la 19 Noembre (1 Dec.) face urmatorele aprecieri: „Peste carenda Plevna va capitula și atunci, deși nu ne vomă vedea puși în facia unei catastrofe la Stambulă, totuși diplomația va trebui să ’și începă lucrările eră și de la ■ începută. Firesc e că negociările de pace nu se voră face într’ună modă de totă separată, ci de bună sema principele Bismark și cornițele Andrassy încă voră participa la densele. „In privința unei Bulgarie autonome, supt una guvernatore chreștină sau supt ună principe suzerană dintr’uă dinastiă germană, pare că cei două bărbați de stată ară fi deplină înțeleși. In acestă casă, oștirile Rusiei, liberândă Bulgaria și câstigândă Armenia, potă să se întorcă triumfâtore în Moscva. Austria ară fi pre mulțămită decă ară reuși d’a împedeca pe Italia de la ocuparea costelor răsăritene ale Mărei Adriatice. Acestă cestiune pentru Austria e cu multă mai importantă decâtă ocuparea Bosniei. „Prin urmare, negățiările de pace nu mai supt auspiciele celoră trei împărați aliați vor pute aveaă soluțiune nemerită, căci Italia pe câtă timpă va exista alianța menționată nu se póte despărți de densa.“ Același Jiamî, vorbindă apoi despre atitudinea Angliei, anuncă urmatorele : „Negocierile între cabinetul Britaniei și Portă, pentru apărarea Trebizondei prin flota engleză, n’am avută nici ună resultată. Edhem-pașa persistă la acea părere că Porta numai unei puteri aliate îi pute deschide strîmtorile mării. Afară de acesta, el o consideră astăzi Trebizonda ca mai puțină amenințată decâtă cum era cu ocasiunea căderei Karsului.“ Montags-Revue din Viena de la 21 Noembre (3 Decembre) publică un corespondință din Berlin, din care extragemă urmatorele : „Promisiunile Turcilor”, Constituțiunea și proclamațiunile lor de amnistiă au mai puțină valore decâtă hârtia pe care suntă scrise. Salvarea Bulgariei constă numai în înființarea unei administrațiuni autonome. Viitorul guvernatore trebuie să fiă ună chreștină, numită cu învoirea puteriloră și a cărui principală virtute va fi „pacientul". Fi va acestă postă dă funcțiune ereditare, destinată pentru înființarea unei noui dinastii princiare, seă guvernatorele va rămânea supusă ală Porții : aceste sunt totă atâtea întrebări, cari numai la mesa conferințelor, se vor putea deslega, în conformitate pe două parte cu resultatul finală ală resbelului eră pe de altă cu interesele Austro-Ungariei“. Diritto de la 29 Noembre, discutând c cestiunea de la independința absolută a României va fi sau nu recunoscută de Europa,Ilie: „E cu neputință ca după resbelă puterile garante să mai caute a lega pe România de Turcia. Acesta ară însemna că voiescă sĕ facă cuvintele a se ’ntorce ’napoi la isvorulă séu, că voiescă — permită ni-se comparațiunea — a forma prin silire ună grupă monstruosă ca ală fraților siamesi, legândă la ună locă pe ună popora teneri, laboriosă, docilă și iubitoră de economiă, din aceiași rasă cu Italianii și care a făcută pași mari pe calea progresului, c’ună imperiă în descompunere, în care nu domnesce de câtă uă grămădire din tote rasele răpitore ale Asiei.“ Sfaturile pentru pace ale Greciei, ostilitățile sunt iminente. Paris, 5 Decembre.—fiarele publică oă scrisore a d-lui Duelerc, republicană și vice-președinte al Senatului. I. , Duelerc zice că, consultată de mareșalul de Mac- Mahon, a esprimatu părerea personale că celă mai bună miejlocă pentru a garanta Camera contra abuzului dreptului de disolvare și a apăra demnitatea mareșalului era de a se întruni cele două Camere în congrese. Nota a fi clósa de ieri și protestarea stângelor se explică dură astăfelă. Paris. 5 Decembre.—Stânga protestândă contra notei oficiase ar fi avută de scopă se desaprobe pretențiunea de a întruni cele două Camere în congresă. Se crede că situațiunea este mai bună și speră a se ajunge la ră învoire. Viena. 5 Decembre. - Porta trântite la Scutari pe cei 6,000 de omeni cari se află acuma în Epir. Parlamentul va fi deschisă la 13 Decembre printr’ună discursă ală Sultanului. Paris. 5 Decembre —Se telegrafieză cu data de 4, din Belgrad, ziarului le Temps, că au sosită telegrame însemnate, în urma cărora consiliul de miniștrii a fostă imediată convocată. S’aă dată ordine pentru a se opri plecarea milițielor. Pretutindeni, așteptându-se noui ordine, se amână plecarea artileriei și a unei părți din trenă. Conținutul acestoră telegrame nu e cunoscută. Se vorbesce despre oă schimbare de minister. Patru ofițiari superiori, venind de la cuartia rulă generală aă sosită la Belgrad pentru a se înțelege cu ministrul de resbelă. Situațiunea pare încurcată. Londra. 5 Decembre. — La banchetulă dat ieri la Bounemouth, d. Stafford Northote ministrulă de finansie, vorbindă despre resbelulă Orientului, a spusă că guvernulă ’și propunea ca scopă generale a menține neutralitatea pentru a readuce pacea în Europa, a susține și a protege interesele Englese în lumea întregă. Asupra tutorii acestor puncte, a casă ministrulă, nu este cu neputință d’a lucra singuri, fără a ne raporta la vederile, la intențiunile și la actele celorălalte puteri. Guvernul a credută d’a s’a datoriă se declară că, adoptând auă politică de neutralitate, nu a înțelesă a nu lua în semn progresele luptei care se urmeză și a nu se îngriji de incidintele de natură a interesele Englese. Amă înțelesă că atingerea nostră către Anglia ne impunea datoobligațiunea d’a veghia asupra intereselor sale și că datoria nostră către puteri ne comanda, se facemă cunoscută că acesta era politica nostră, pentru a preveni ver ce neînțelegere și ver ce complicațiune nefolositóre. Nu ne dămă înapoi, ne binemu în acestă posițiune, fără a schimba nimică din otărîrea nostră. Cu tóte astea putemă mărturisi că amă veghiază cu nerăbdare evenimentele care cercămă d’a găsi uă ocasiune se intervenimă și se punemu capăta luptei. Ară fi uă mare satisfacere pentru noi decă, singuri seă cu cooperarea celorlalte puteri, amă pute se găsimă mijlocele potrivite cu onórea și datoria nostră de a face să încete de acestă resbelă care conseră atâte miserii și suferințe.,Pentru acuma nu putemă merge mai departe și n’amă pute răspunde la întrebările ce ni se facă pentru a se fei ce vomă face daca se va întâmpla cutare ori cutare lucru. Este de prisosă a ne îngagia să chiară de a esprima uă părere asupra acestoră interpelări Ați slăbi și ați pune în încurcătură pe guvernă, precum și tera, daca ați cere deslușiri asupra amenuntelor, pe cari guvernulă nu crede priinciosă a le discuta. Cu uă mare plăcere negreșită guvernulă ară vorbi cu inima deschisă parlamentului și țării asupra tutoră acestoră subiecte, deră avemă uă datorie de ’ndeplinitu. Nu putemă vorbi concetățeniloră noștrii fără a vorbi lumii întregi. Ună cuvântă necugetată, spusă în trecătă,ară pute produce neînțelegeri. Mulțămindu-ne pentru încrederea ce ne arătați, ne rugămă să nu stăruiți ca să ne faceți să vorbimă mai multă decâtă credemă noi de folosă “ Londra, 4 Decembre. — Se telegrafieză din Viena ziarului Daily Telegraph: In generală se cunosce toți termenii pe baza cărora Porta ar voi să trateze despre pace, și acei pe cari ’î propune Rusia au fostă supuși cercetări guvernului englesă. Diferința e atâtă de mare, basele propuse și d’uă parte și da’lta suntă atâtă de multă opuse, în câtă uă mijilocire ore care este considerată ca imposibile. Turcii ar fi ocupată Elena, în urma uinei lupte în care Rușii ară fi suferită perderi mari. Dămă case acestă sorie supt reservă, deorece ea provine din isvoră turcescă. Francia. — Scomote de 'mpăciuire, cjice Independința belgică, intre represintațiunea Franciei și d. de Mac-Mahon ne sosescă astățji, deputații ară vota cele patru contribuțiuni și Președintele ară lua ună ministeră din senilă majorităței, piarură belgiană dă aceste sciri supt tóte reservele. Adevĕrul este că la Președinția, ară ajunsă că nu mai sală ce se facă. Mareșalulu se va impune? Funcționarii de luptă și voră destituiți? Președintele va consimți a guverna Francia după cum voesce ea? Se va mulțămi elă cu uă putere micșorată și desconsiderată ? Nu pre este de crezută. Ceia ce a contribuită mai multă a da frecare credință acestoră scompte este întrevederea ce o mareșalulă a avută cu președinții Senatului și Camerei. Insclințază că deputații și senatorii manifestaseră îngrijiri asupra eventualităței unei lovituri de stată, mareșalulă a voită se-i asigure că aceste temeri nu suntă fundate, ș’adaugită, că nici oă dată representațiunea națională nu va fi amenințată. D-nii d’Audiffret-Pasquier și Jules Grévy au luată actü de aceste făgăduințe. In cursul acestei întrevederi d. d’Audiffret-Pasquier a spus mareșalului că amicii sei din centrală dreptă se voră opune la uă a două disolvare; că, prin urmare, déca mareșalulă s’aruespune la ună resusă din partea Senatului, în asemenea împrejurări s’ară găsi mai multă de ori cândă în facia dilemei ce i’a pusă d. Gambetta, a se supune sau a se retrage. Senatulă a ascultată raportulă d-lui Feray privitoră la propunerea sea de anchetă comerciale și industriale. Comisiunea însărcinată cu examinarea acestei propunere, conchide pentru adoptarea ei, deorece proiectul de anchetă nu întâmpină nici uă oposițiune în senilă Adunărei. Senatulă éase a adoptată ună amendamentă ală d-lui Péuiquet, care surie că cei 48 membri ai cemiși unei de anchetă, vor fi numiți după scrutinulă listei, pe care o respingea raportulă. Pentru stânga, acestă amendamentă constitue ună eșecă, care de almintrelea era acceptată. Prin scrutinur de listă, drepta este stăpână pe compunerea comisiunei de anchetă și va elimina din strânsa, pe câtă se va pute pe toți candidații stângei. La Camera deputaților u, ună deputată a cerută depunerea imediată a raportului comisinei bugetare, relativă la cele patru contribuțiuni indirecte. Acesta cerere a fostă respinsă prin neluarea în considerare. Actualul ministru ală afacerilor străine din Francia, d. de Bonneville, a adresată uă circulară represintanților Republice francese pe lângă curțile străine. In acesta circulară, ministrul anunțiă că va urma politica predecesorului său. Germania. Refusul pe care guvernul prusiană l’a opusă investigațiunilor Camerei deputațiloru, în privința întrebuințării „fondului hanovriană“ a produsă uă impresiune puțină favorabilă asupra opiniunii publice, chiară în partida liberală. Guvernulă a găsită de cuviință se dea orecare explicări în organulă sau oficiosă. Corespondință politică. Încă de la 29 Februarie 186S, ^dce acestă ^biază, guvernulă prusiană anunțase Camereloră, că era sĕ pue supt secvestru bunurile proprie ale dinastiei de Hanovra, ca să aibă uă garanțiă în contra manoperilor acestui principe și contra încercărilor de restaurare a partidei dinastice. Secuestrală fu decretată la 2 Martie următoră și măsura fu aprobată de legislatura prusiană. Ea a respinsă chiară ună amendamentă care tindea a face să reintre în casele Statului și a supune controlului Caraeriloră, escedentală venituriloră care n’ară fi fostă afectată destinațiunei prevenate prin decretulă de la 2 Martie 1868. Ministrul-președinte zicea, cu acésta ocasiune, că veniturile, neîntrebuințate pentru acestă sfîrșită, ară găsi uă intrebuințare mai folositare decâtă se formeze uă casă de economiă pentru patrimoniul dinastiei deposedate. Liberalii din estrema stângă, între cari și d. Virchow, cu tóte că aprobau măsura, ceruseră ca guvernulă să nu potă dispune de aceste fonduri, fără să dea socotela Camerelorü. Ense acesta propunere n’a fostăeprimită, și Camera a aprobată decretulă Domnescă cu 256 voturi în contra 70. „Nu se pre înțelege, nice Independința belgică, cum foia oficiosă pretinde să deducă din aceste fapte, apologia neresponsabilităței guvernului căruia se atribuie administrarea fără controlü a unui venită de mai multe milione, afectate la uă destinațiune speciale. Pare că acestă procedere este forte patriotică, énsé nu pré este constituțională. Un telegramă din Berlin, adresată ziarului The Times (jice că guvernului Germană, a făcută cunoscută întențiunea sea d’a căuta ună modus vivendi mai amicală, décâ s’ară alege ună Papă moderată și care n’ară voi se intervie în nouile întocmiri politice ale Germaniei. Austro-Ungaria. — Comisiunea parlamentară însărcinată cu cercetarea tarifelor vamale a adoptată că propunere în cuprindere că drepturile voră fi percepute în aură. Engliteza. — La 29 Noembrei, a avută locă în Londra ună mare banchetă în onorea memoriei d-lui Smith ca ministru. D. Cross s’a esprimată pentru uă restabilire răpede a pacei. Elăa adausă că guvernul este gata la oă mediațiune îndată ce ocasiunea se va presinta. Spania — biarulă Epocaice că datoria flotantă a tesaurului a fost mărită, însă acesta mărire, nu va îngreuia nicidecum bugetulă pentru 1878 —1879, căci ministrul financelară posedă în portofoliu polițe garantate cu produsul vămiloră și care nu suntă nici îngagiate nici vândute. Italia.—U mică agitațiune a avută locă săptemâna trecută la Roma, cu ocasiunea manifestării pentru amintirea bătăliei de la Mentana. Poliția a sechestrată drapelele republicane, și trei telegrame care dredeau sema despre aceste fapte, au fost oprite prin ordină superioră. Interpelată în Cameră în acesta privință, d. Nicotera a răspuns că guvernul are dreptul de a împedeca espectarea deposeloră cari suntă de natură a tulbura țara, sau a compromite relațiunile sale diplomatice. Incidintele n’a avută nici un urmare; înscelă nu va pute decâtă să îngreueze neînțelegerea ce esistă între acestă cabinetă și foștii sélamici din estrema stângă. Aceștia, supt direcțiunea d-lui Cairoli, impută miniștrilor, că le lipsesce energia și că urmeză aceiași politică pe care o urmaă predecesorii lor. De aci se potă ivi, în majoritate, greutăți cari ară pute să ajungă, puțină câte puțină la uă nouă grupare de partite. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Atena, 4 Decembre.—Trei sute de Creteni s’aă adunată în provincia Apokorona, gata să scuture jugulă otomană. Cu tote VINERI, 25 NOEMBRE, 1877. LUMINEZA-TE și vei fi. ABONAMENTE. In capitali, una anű 48 let; șase luni 24 let; trei lunt 12 let; uă lună 4 let. In districte, mm an 54 let; șese lunt 27 let; trei lunt 14 let; uă lună 5 let. Pentru tote țările Europei trimestrulu 15 lei. .A. se Mdesa: IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî. LA PARIS, la d-nit Darras-Hallegrain, 5 rue de l’Aueienne comedie și Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovict, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLAEULU.