Romanulu, martie 1878 (Anul 22)

1878-03-01

JL. ANULU DOVE­PECI ȘI DQUI­JOIESCE ȘI TEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 80 Utere petit, paginea IV,— 40 bani Deto > » » paginea III, 2 lei — A se adresa : Of ROMÂNI­A, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ina, 8, Place de la Bourse, LA LONBÖW, la Eugfene Miooud, No. 81-A Fleet Street, London E. €. LA VIENA, la d-ni'f Haasenstein și Vogler, WalSschgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardu 20 BANI EXEMPLARULU MERCURI, 1 MARTIU, 1878. LUMNEZA­TE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capitală și districte, unu anü 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă, lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziatului LA PARIS, la d-nul Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Ha­vas: Laffîte et C-une, 8 Place da la Bourse, LA VIENA ,la de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARULU­ RI­OliI PE P! FAURAR DUUUltIbU, 12 MĂRȚIȘOR N’avem­ scopu d’a acusa, ci nu­mai d’a face lumină pentru toți. Acusarea nu produce folose; lu­mina este pentru toți bine-facétóre. Nu ceremu de la nimeni sĕ ne credă pe cuvinte: rugămu énse pe fiă­ care sĕ cerceteze și sĕ se convingă prin el- însuși de adevĕru, căci, nu­mai cându cei mulți cunoscu pe de­plinii adevĕrulu, veghiază și lucreză împreună, se ’nlătură pericolele; și, daca une­ori ele nu se pot­ înlătura astăzi, sunt­ învinse mâne. Medicii au stethoscopulü pentru a auzi ce se petrece în peptula omu­lui. Protivnicii noștri au inventată se vede unii consciințo-scopii, căci ei acasă conșciințele omenilor­. Noi nu mergem­ pe presupuneri, ci pe fapte. Se luam­ déja faptele, se le pu­­nem­ mereu supt ochii publicului și fiă­care va vede, va cugeta și va face cum va crede că bine este a face. S’amintim­ că prozivuicii noștri au susținută că nu trebue să luămă parte la vesbele. S’amintimă că totă atunci așa voia să facemă și par­tita reacționară din staturile­ majore rusesci. S’amintimă că protivniciî noștri au cerută să ținemă armata română în nemișcare, și se punemă 10.000 de ómeni supt drapelul­ Rusiei. Totă atunci aceiași dorință se manifesta și de protivnicii noștri din staturile­­majore rusesci. Tótá lumea și Imperatorele Ale­­sandru a admirată seiința și vitejia armatei române. Tata Europa a de­­clararată că România s’a rădicata forte, și că astăzi este admirată și stimată de toți. Acestă onore, atâtă de bine-facétóre, atâtă de salvatore pentru țară, ară fi fostă cu totulă perdută, déea guvernală și națiu­nea s’ară fi conformată sfaturilor, protivnicilor­ noștri pamânteni și străini. Aceste amintiri făcute, se revenimă la presiune. Tótá presa oposițiunii a­d zisă și­­ zice că noi, proclamându-ne inde­­pendința, trecându Dunărea și luândă parte activă la resbelă, amă ruptă înși­ ne convențiunea de la Aprile și tratatul­ de la Paris. Aceleași acu­­sări ni­ le face astăzi Le Nord și par­tita reacționară. Nu mai întrebămă déca patriotică, înțelaptă și drepta este acusarea protivnicilor­ noștri din întru ; are­­zămă énse că ună omă de stată ală Rusiei <Jice în Le Nord de la 6 Martie : „Tratatul­ de la Paris a fostă ruptă de Moldavi cândă s’aă unită cu Valah­ii. „Principatele­ Unite i-aă dată uă nouă lovire chiămândă ună principe străină și constituindă Statuia ro­mâna, care astăzi distruge cu totulă opera efemeră a înțelepciunii cabi­­netelor­ , proclamându-se indepen­­dințe.“ „Décá voiți să revendicați Basara­bia, adaugă o mulă de stată ală Ru­siei, puneți lucrurile în starea în care eraă cândă ea a fostă cedată Moldaviei.“ Acuzarea dorit ce facă guvernului nostru protivnicia sei din întru cade, prin aceste acusări ale omului de stată rusă, căci ei nu se voră uni cu dênsula pen’a acuza tóte actele cari „au constituită statură română“. Ilustra oposițiune acusă pe gu­vernă c’a fostă cedată Basarabia încă de cândă d. Brătianu a fostă la Livadia. Le Nord a mărturisită din con­tra, că în adevĕru principele Gorcia­­koff a negată c’ară fi avută acesta intențiune. Asia dérü este consta­tată că protivnicii din întru suntă mai setoși de a acusa și mai pu­țină dispuși d’a respecta adevĕrulű de cătă protivnicii noștri din afară. Patriotica oposițiune acasă pe gu­vernă că este slugă plecată a Ru­siei și c’a compromisă astă­felă și com­promite interesele cele mai mari ale țarei și în fad­a Rusiei și’n fad­a congresului viitoră. Omulă de stată ală Rusiei zice în Le Nord: „Este încă ună interesă positivă „și majoră pentru Rusia d’a reven­dica acestă teritoriu, și atitudinea „actuală a guvernului român” con­­­tribue a da acestui interesă uă ca­pitală însemnătate. „Rusia trebue să veghieze d’a-și „a se cura ș’a-și protege a iei desvoî­­„tare în Oriunte. Ea nu va putea „dora privini d’a fi despărțită de „Bulgaria prin obstacole materiale. „Deci atitudinea actuală a guver­nului română trebuie, din neferi­cire, s’o facă se prevede că, în ca­­„sulă când­ ea ară fi obligată să „se ducă pentru a apőra Bulgaria „în contra unoră pericole din afară, „ea s’ară espune d’a găsi în Româ­­­nia, nu ună concursă amicală, nici „chiară ună drumă deschisă, ci uă „stavilă pe care ară trebui s’o solro­­„bescá.“ Cândă protivnicii noștri din întru ne­aaică că noi acasă­mu și atacămă acumă pe Rusia „pene la injurii“, 1) și că guvernulă actuală fundă radicală nu inspiră încredere Rusiei, nu suntă, cu voiă fără voiă, uniți În n.onaiî.r'li . 1<avăz îv*­­m­n0­iTvi.oTv> cu acestă bărbată de stată ală Ru­siei? Protivniciî noștri ne acasă ne­curmată în fiarele lorü de ómeni de bani, „de corupți și corumpe­­tori“; 2) ei acasă pe miniștri chiară în Senată că n’aă încrederea țarei d’a represinta națiunea la congresă. Nu ne vomă coborî pe tărâmulü pe care stam protivnicii noștri și ne chiamă la judecată; vomă aminti casc câte­va alte acte temeinice în con­tra dumnelor”. Este scitită de toți că, după tri­buna Senatului, d. Manolache Cos­­tach­e a vorbită de conversați­unile dumisele c’ună aginte străină. Este sciută că d. ministru preșe­dinte i-a <jisă: — nu vei putea sé’lți numesc! — și d. Manolache Costache și a­plecată capulă. Este scittă că d. Ion Brătianu a­­fisă în Senată d-lui Boerescu: — a­­gințiî ce’l tr’ămiteți la Viena ve ’n­­șială — și d. Boerescu a fostă si­lită sĕ tacă. Ce ’nsemnezá aceste tă­ceri, dacă conversațiunile cu agenții străini au fostă patriotice? Este sclttă că d. Manolache Cos­­tache găseșce pre largă Constituțiu­­nea nóstrá. Este scittă că acesta este și opini­­unea unoră partite din Rusia și din Austro-Ungaria. Este scrtită că însu­și principele Gorciakoff a­­fisă d-lui Brătianu „c’acesta constituțiune este causa care desparte de noi pe cei din opo­sițiune“. Aceste neputendu-se nega, suntem fi în dreptă, suntemă datori să (ch­emă Românilor): — Uitați-vă, vedeți, lu­crați, și lucrați multă și bine, căci oposițiunea din întru și din afară lu­­creza a rădica­tă Bastilie, vă Plevnă, în contra drepturilor, națiunii și a­ libertăților­ publice. Alaltă­ieri, d. Manolache Costache a­­fisă în Senată că la noi nu este re­giuna parlamentara ci vnsinuată, Ziazele oposițiunii au vorbită astă­­feră de la începutul­ resbelului. V Presa de la 25 Februarie. 2) Presa de la 24 Februarie. Este asemene soriti­că din tota lumea numai guvernulă actuală a ți­nută în timpă de resblă Camerele deschise ș’a lăsată în țară cea mai absolută libertate. Devine déja învecin­ată că, deca d. Manolache Costache și cei­l­alți au susținută și susțină că nu avemă regiună parlamentară ci viziriată, na­țiunea română este în­dobitocită. Că națiune îndobitocită trebuie să fia meprisată de puterile străine și prin urmare se póte și despuia și repune supt epitropie. Națiunea, țiice oposițiunea, a su­ferită resbelulă fără voia iei. Armata a fostă aruncată cu sila pe câmpul­ de onore. Deci națiunea și armata n’aă altă merită la gloria dobândită de câtă aceia a bivolului care cu sila trage vîrtosă carul­. Deci sé se repuie supt epitropia celoră caii o credă îndobi­tocită ș’aă luptată s’o ’ndobitocéscá. Se nu uitămă âncă că tot aceste se scriă și se­­ jică pe când­, toți în unire trebuie sĕ ne susținemă drep­turile în afară și se re ’ntărimă în întru, și fiă­ care se judece cu ce scapă așa vorbesce oposițiunea. Ancă ceva și vomă sfirși pentru astăzi. In Pressa de la 25 Februarie, par­tita catargiască a publicată u­ă noă manifestă, despre care vomă vorbi póte chiar a­mâne; astăzi relevămă numai ună mică paragrafii, care mare lumină face în jurulă acestei partite. „Cândă, la 1871, ilustrulu Thiers, în urma greșelelor, imperiului și ruinei oră formate de miseriele de­­niLfiguriei francese, sfin­jitü a neneni cu Germania ună tratată atâtă de umilitoră pentru Francia, națiunea francesă nu ’lă acasă de trădare, ci ’să numi bine-facêtorulü și mântuitorulă patriei. “ Asia dérit partita Catargi cere guvernului să suprscrie ună tratată prin care se ceda Basarabia. Asia dérit, după dânsa, posițiunea nóstra de astăzi în facia Imperato­­relui Ales­andru și a congresului este aceia a Franciei la încheiarea tra­tatului cu Germania. Și pofta acestei partite d’a supt­scrie cedarea Basarabiei merge pen’a se compara cu Thiers, uitândă c’a­­celă­a era atunci și capă ală sta­tului și că noi sperămă că partita Catargi, revenindă la guvernă, nu va isbuti sé fondese ș’uă dinastie. D. Ion Ionescu, represintantul­ co­legiului IV de Roman, și adevăraturii represintante, din tote puntele de vedere, ală colegiului IV în genere, a desvoltată în ședința de Sâmbătă interpelarea s­a asupra însurățeilor­ și asupra situațiunii clasei de lichi­dare. In urma unui lungă și forte in­teresantă discursă, interpelatorală a propusă, și Camera a adoptată în unanimitate, uă propunere motivată de ordine de­­ zi, care speră că că va fi mai fericită în efectele iei de câtă alte asemenea propuneri, ce s’au vo­tată pene astăzi. Propunerea susținută Sâmbătă de d. Ion Ionescu are apoi oă superio­ritate vedită asupra celor­ votate în trecută; ea preciseză ca chiară în cursul­ anului în care ne aflămă să se facă aplicarea legii rurale în ceia ce privesce pe însurăței. Credemă că celă puțină de astă dată resoluțiunea luată de represin­­tațiunea națională nu va mai ră­mâne fără efectă. Lucrările pregăti­­tore sunt­ și făcute; numerala în­­surățeilor­ este constatată și legea rurală, statornicindă ca împroprie­tărirea să se facă pe moșiele statu­­­­lui cele mai apropiate, înlătură nedu­ I­mer­i­rile și ar­ta unde a­nume tre­bue să se împroprietărască însurățeii din fie­care localitate. Administrațiunea domenelor n’are dojat a sta pe gânduri ș’a mai ru­mega felurite planuri. A constatată că suntă de împroprietărită 42 mii de însurăței, să ’i împroprietărască pe moșiele statului cele mai apropiate de comunele unde se află și, astă­felă, după anulă de glorie 1877, se va îndeplini negreșită în 1878 că da­­toriă sfântă, pe care o avemă către acea valorosa poporațiune rurală că­reia România dato­reșce totu, și po­sițiunea, și renumele iei. Terminatu-amű­inse cu atâtă ? Implinitu-ne-amă astă-felă totu da­toria ce o avemă către adevărații muncitori și producători ai țărei, că­tre adevărații apărători ai patriei? După părerea nóstru, suntemă forte departe de a ne împlini numai cu a­­tâtă acastă datorire. D. Ion Ionescu a arătată că la promulgarea legii rurale erau 881,929 de familie rurale. Din acestea numai 406,898 au fostă împroprietărire, prin urmare nici jumătate. Acum se constată că suntă 42,000 de însu­răței, deci, chiară împroprietărindu­­se și aceștia, încă tată nu ajun­geai ű la împroprietărirea a jumă­tate din numerala totală ală fami­­lielor­ rurale. Ce se face cu cea­l­altă jumătate? Că mare parte din acesta jumă­tate este compusă de rămași, vechi proprietari ai ț0rei; dérii, câtă de mare sĕ se presupune numerului a­­cestora, totă încă mai rămâne uă mare mulțime de familie rurale, cari n­­i i­ntrâ nici în categoria rămașilor­, nici în aceia a împroprietăriților, conformă legii rurale. Încă vă­ dată, ce este de făcută cu acastă mulțime de familie neîmpro­­prietărite ? După noi, posițiunea acestora, cari suntă de patru, cinci ori mai nume­­rase de­câtă însurățeii, nu se póte îmbunătăți de­câtă prin disposițiu­­nile cuprinse în proiectul­ de nouă comune presintată de d. Al. Hulban și de alți deputați. Mai tot, mulțimea familielor­ ru­rale, care n’a putută beneficia de fo­­losele legii rurale, este compusă de prisosul­ poporațiunii de la munți. Ei bine, legea rurală este cu totulă neîndestulătore spre a veni în aju­­torul­ acestoră familie. Ele nu se vor­ strămuta nici­ uă­ dată din fru­­musețe, de­și neproducătórele locuri ce I ocupă, daca nu li se voră asigura fo­lose și scutiri, de felul­­celora ce se găsescă prevăzute în proiectul­ de lege pentru creare de nouă comune. Acestă proiectă nu prevede silni­­cirea pentru nimeni, nu rădică po­­porațiunile prin puterea brutală din locurile poporate spre a le strămuta pe locuri forte roditore, déri pre puțină poporare. Proiectul­ stipu­­leza numai folose, scutiri și felurite ajutare pentru aceia cari vor­ veni să aducă munca lorü pamânturilor, astăzil­âncă pre puțină cultivare din causa lipsei de brațe. Să se adopte déja cu să oră mai curândă aceste salutare disposițiuni și vomă vedea in puțini ani rădi­­cându-se nouă comune în locuri as­tăzi pustii, vomă vedea producerea agricolă a țărei sporindă cu 20 la sută, și nu va mai remânea în țara românesca nici uă familie rurală ne­­împroprietări­tă. SERVITIUL TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra. 11 Martie.—Trei­ dece pene la patruzeci mii persone au făcută ieri la Hyde-parck manifestări pentru și contra resbelului. Se telegrafieză din Constantinopole oia­­rului Times cu data de 10: Dificultățile privitore la visita ce marele duce Nicolae va face Sultanului să fostă aplanate prin­­tr’ună compromisă. Acestă visită nu va ave ună caracteră strictă privată. Marele duce nu va fi însoțită d’uă escortă numerosă. Se telegrafieză din Constantinopole (fia­­rului Daily­ Telegraph: „Uă personă, a căreia mărturisire e din cele mai autorisate, afirmă că există ună tratată secretă între Rusia și Turcia. Décá Turcia s’ară abate de la condițiunile sti­pulate de ea, Rusia amenință d’a reînoui resbelulă, d’a se face stăpână pe Constan­tinopole și pe strîmtori ș’a alunga pe Sul­tană în Asia.“ Uă corespondință politică asigură că, decă Rusia va stărui a nu supune Congre­sului tratatul­ de pace în întregul­ lui, resbelulă e sigură. Din Viena se telegrafieză «fiarului Daily­ News, cu data de ieri, că Congresulă s’ară deschide la 31 Martie. St. Petersburg, 10 Martie. — Cuvintele pronunțate de împeratură la primirea cor­pului diplomatică, care s’a făcută în ono­­rea aniversării marelui duce moștenitoră, au produsă în generale­uă impresiune pa­cifică. San-Stefano, 9 Martie. — Sultanulă a ratificată tratatul­ de pace. Interpretândă cea din urmă clausă, Sultanulă a­disă ca a­cesta clausă făcea pe părțile contractante solidare una cu alta în privința esecutării tratatelor­. Reul-pașa va cere împăratului Alesandru d’a ierta Turciei 300 milione ruble, care formeză despăgubirea. Viena, 11 Martie. — N­espunsulă dată de cornițele Andrassy, la interpelările ce i s’aă adresată în delegațiunea ungară, res­pinge intențiunea d’a ocupa sau d’a anexa Bosnia, dară acestă răspunsă admite că u­­nele evenimente ară pută aduce schimbări în politica generală. Atena. 10 Martie. — La Olimp­iă de­barcată patru sute patru­zeci de insurginți. Insurginții Macedoneni aă luată fortăreța Platamona și sătulă Rapsani. Eî aă tăiată comunicațiunile Turcilor­. Insurgințiî din Macedonia și din Tesalia au decretată a­­nexarea lor­ la Grecia. Insurgenții din E­­piră ceră ajutare. Generalele Grant va pleca Jouî la Nea­­pole. Constantinopole, 9 Martie. — Mehemet- Ali va îndeplini intervmur­ ministerului de resbelă în lipsa lui Reuf-pașa, care în­­soțește pe generalele Ignatieff la Peters­burg. Mortalitatea între emigrați cresce. In mai multe orașe, s-a pusă ună impo­­sită asupra panii­ Uă telegramă a guvernatorului Ianinei anund­ă deplina învingere a voluntarilor­ greci în Epira. Liniștea ar­ fi restabilită în Epiră. Generarele Saviet­e, numită gu­­vernatore la Tripoli, Londra, 11 Martie. —D. North­ote, răs­­pund­endă la uă întrebare,­­fice că nu cu­­nosce încă condițiunile de pace. Densulă confirmă că Englitera a cerută admiterea Greciei la conferință (aplause). Viena, 11 Martie.—D. Andrassy, răspun­­d­endu, în comisiunea bugetară a delegați­­unii austriace, la cestiunile ce i­ se aă adre­sată, declară că ocuparea Bosniei nu intră în intențiunile guvernului. Austria a­espusă Rusiei, chiară mai înainte de resbelă, cari erau interesele monarh­iei. Rusia a recu­noscută dreptatea acestei expuneri. Corni­tele Andrássy adauge că guvernul­ n’are intențiunea d’a ordona mobilisarea îndată ce i­ se va acorda creditulă. Densula cere creditulă numai pentru a dovedi lumii că monarc­ia e capabilă d’a ’și ocroti intere­sele într’ună modă efectivă: mobilisa înainte de întrunirea congre­sului, de la care se speră uă soluțiune sa­­tisfăcătore pentru tóte partitele, ș’a demo­­bilisa după congresă ară fi uă procedere costătore, pentru care guvernul­ n’ară pută lua asupră­ și răspunderea. Cornițele Andrássy desminte în acelașă timpă tóte scirile răspândite în privința pre­­tinselor­ măsuri luate în vederea unei a­­propiate mobilisări, și în privința planului de campaniă, care ar­ fi deja­otărîtă. Cornițele Andrassy s’a esplicat­, în co­misiunea delegațiunii ungare, asupra sferei intereselor­ Austriei și asupra transformări­­­­lor­ pe cari Austria nu le ară­tată ad­­­­mite. Aceste explicațiuni, fiind­ confiden­­­­țiale, nu sunt­ reproduse în procesul- ver­bale. Acestă ședință a făcută să vină im­presiune,

Next