Romanulu, septembrie 1878 (Anul 22)
1878-09-11
ANULU DOUE DECI ȘI DOAI YOJESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 bani Deto . , „ pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diavulii. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI EXEMPLARULU Redacțiunea și Administrațiunea strada foamnei 14 LUNI, MARȚI 11, 12 SEPTEMBRE, 1878. LUMINEZATE ȘI VEI FI. ABONAMENTE.] In Capitală și districte, und anii 48 lei; sese luni 24 lei; Hei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestrulelel. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea 4ia.rului. LA PARIS, la d-nii Davras-IIalegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B’ G. Popovici, 15 Fleickmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARE La București, Răpciune Fără, noul versant de sânge și chiar fără întrunirea unui nou Congresă europeană, uă transformare repede se opereză în condițiunile de esistență politică ale C dintelui și mai în specială ale Turciei. Una era Turcia, astăfelă cum i-a regulată esistență Congresul de la Berlin, și alta este deja astăzi, în urma tratatelor și învoielelor particulare făcute de densa cu Englitera. Tratatul de la Berlin nu era încă suptsemnată și tratatulă pentru cedarea Ciprului, în schimbul alianței defensive a Engliterei, era deja încheiată. Prin acestă tratată, făcută afară din amestecul celorălalte puteri ale Europei, Turcia asiatică, adică totă ce rămânea mai importantă și mai reală din imperiul otomană, era pusă suptă înrîurire atâtă de directă a Engliterei, încâtă se pute zice că se instituia asupră-i protectoratulă de faptă ală Engliterei. Ca consecință și rejurama în curendă reformele propuse pentru Asia Minoră, reforme proiectate de guvernal engleză și cam impuse Turciei, care declara că le primesce și că le va aplica. In fine, tratatulă. de la Berlin abia își primi ună începută de esecutare, și acela încă înconjurată de totă felulă de nemulțumiri, de contestări și de protestări, și se respândi spirea că furcia ară fi consimțita la uă nouă învoielii, prin care punea Egiptulă supt protectoratură directă ală Engliterei. Acestai serie, deuă însemnătate atâtă de mare, se confirmă astăzi pe deplină; adeca noua învoielă nu s’a pusă âncă în lucrare, causa nu este de bună sema decât și nemulțămirea manifestată de guvernulă francesă, care se teme să nu se întâmple, cu numerósele interese francese din Egiptă, ceia ce s’a întâmplată deja cu canalul de Suez. Engliteza propune Franciei să iea cu insulă ca compensare. Deja guvernală francesă, fiă că nu găsesce compensarea îndestulătore, fiă că nu consideră că posesiunea Tunisului ară putea garanta interesele franceze din Egiptă, stă la vndousélá; opiniunile sunt împărțite. Uă telegramă din Paris, cu data 22 Septembre, ne spune că neînțelegerile între Francia și Eoglitera urmeza în privirea compunerii cabinetului egipțiană. Din acestă scrie rezultă pe două parte că medivulă, devenită deja nababă, după modelulă foștilor regi din Indiile englese, a perdutu pene și facultatea de a numi elă ensuși pe miniștrii săi, sau celă puțină, déca ’i s’a mai lăsată satisfacerea de a suptsemna decrete, acesta nu mai este decâtă uă formalitate. In același timpă Onsé, aceiași scrie dovedesce că Englitera, nevoindă să înăsprescă relațiunile i ei cu Francia, caută să dobândescă consimțimentului ei la păsurile ce face în Egiptă. Dobândi-va acestă consimțimentă? Nu se scie, pentru că uă parte din opiniunea publică franceză, în capul căreia se află însuși d. Gambetta cu jiatul. Republica francesă, este cu totulu opusă unei învoieli cu Englitera și consilieră guvernului să respingă propunerile iei. Noué nu ni-se pare énse îndouială că ună asemenea refusă, care n’ară atrage neapărată ruperea relațiunilor dintre Francia și Englitera, nu va opri pe acestă din urmă putere a lua protectoratul Egiptului și a urmări astăfelă planură atâtă de vastă, atâtă de bine și de răpede condusă, pe care ea și l’a formată în aceia ce privescehestiunea Oriintelui. Politica adoptată de Englitera în cestiunea Orivntelui, de la ultimulă resbelă ruso - turcă , este în adeverű de uă îndrăsnelă atâtă de mare, este croită pe oă scară atâtă de măreță și pene acuma avută în scurtă timpă uă reușită atâtă de deplină, încâtă nu este posibilă ca guvernulă engleză să o pǎrasescă pentru uă neînțelegere, care pentru momentă celă puțină nu póte să aibă consecințe așa de grave, deorece Francia, concentrată în activitatea sa interiorá, arăta uă necesare mai multă séc mai puțină mare pentru tote cestiunile estemore. A dobândi în timpă de câteva luni numai, și fără a versa uă picătură de sânge, domnirea de faptă asupra totă ce a rămasa mai importantă din Turcia și asupra Egiptului; a se pregăti astăfelă pentru resolverea definitivă a cestiunii Criintelui, garantândă interesele englese, nu prin mijlocirea unui imperiu cu mase putrede, ci directă prin resursele și puterile Englitezei, este uă politică pe atâtă de îndrăsneță, pe câtă și de largă în vederile sale. Acestă politică a ajunsă a transforma in câteva săptemâni condițiunile de esistență politică ale Oriintelui, și, decă mâncară isbucni uă noă resbelă în Oriinte, nu Turcia ci Englitera s’ară afla aci fadă în facă cu Rusia. Nu este momentul de a judeca astăzi, din tote puntele de vedere, acesta nouă politică a Engliterei; este înse a constata ună faptă, licendă că ea e semeță și măreță și că n’are pote de câtă ună o singură inconvenitune, acela de a împrăștia pre multă puterile Engliterei, și cine pre multă îmbrățișeză réa cuprinde „qui trop embraise mal étreinr“. Dară națiunea englesă trebuie sâ’și cunoscá puterile mai bine decâtă oricine, și ea nu s’ară espune a se stei, în silințe mai presusă de puterile iei, deca n’ară simți că dispune de resurse de totă felulă, capabile de a îndestula noua desvoltare de puteri ce o reclamă rolulă ce și-a luată acum în Orinte. Invoielele succesive și concesiunile imense, dobândite de Englitera de la Turcia, exptică pentru ce Parta refusă de a se conforma tratatului de la Berlin, în ceia ce privește rectificarea de fruntarie acordată Greciei, și pentru ce Englitera pe două parte nu esecută pe Turcia în favorea Greciei, era pe de alta frateză destulă de rea pretensiuniie Greciei. Interesul națională englesă face pe cabinetul de la St. James să flă chiară nedreptă către Grecia, acuzândă-o de ambițiune, pentru că pretinde să ’i se dea ceia ce însăși Europa i-a acordată. D. James Lowther, supt-secretară de stată pentru colonii, într’ună banchetă care i-a fostă dată la York de alegătorii săi, a tratată cestiunea rectificării fruntariei grecoturce într’ună sensă forte asupritoră pentru Grecia. „Europa, a zisă elă, nu pate să tolereze ca cestiunea Oriintelui să fie rădicată din nou de către ambițiunea unui mică poporă. Aceste cuvinte, două nedreptate vădită către ună poporă care nu cere decâtă aducerea la îndeplinire a unei decisiuni solemne luate de Europa, suntă cu tote aceste espresiunea fidelă a cugetării guvernului britanică, care, după câtă asigură organele cele mai demne de încredere, va consilia Greciei să nu caute a dobândi prin arme rectificarea promisă la Berlin, rectificare pe care Turcia ară refusă de-a i-o acorda. Apoi, daca Grecia, în contra acestui consiliu, ară avé recursă la arme, Englitera nu va cruța de sigură nimică spre a năbuși mișcarea din capul locului, deorece, redeschizânduse în acestă momentă cestiunea Oriintelui, Englitera ar fi surprinsă în aplicarea noului ei plană politică în Oriinte, mai nainte de a parveni să se întemeieze și să se întărescă în nouele iei posițiuni. Ceia ce se întâmplă cu Grecia trebuie să servescă națîunii române de mare învățământă din două punte de vedere. Antâră, trebuie să vedemă ce ne aștepta decă, în loc de a adopta în timpul resbelului politica activă și vitejescă pe care amu urmată-o, am fi adoptată că liniă de purtare identică cu cea urmată de Grecia. Apoi, din asprimea cu care e tratată Grecia, deși este în dreptul ă iei, când o amenință a crea uă nouă complicare, trebuie să ne convingemă de marea dorință și trebuință de pace ce o dă tocmai acele puteri de ale căroră sprijină câtă se ținemă mai multă sema. A aduce cea mai mică complicare, în situațiunea creată prin Congresul de la Berlin, este a și atrage recriminări și presiuni nedrepte, este a face să se repuie în cestiuni chiară drepturile vădată recunoscute. Avemă credință că națiunea română, cu tactură politica care a scăpată-o de atâte ori, strecure prin aceste vasei sa se pericole ale unei situațiuni nenorocite, și că ea, atâtă de nedreptățită, vasei să -și atragă stima și admirarea aceloră chiară care au luată parte la nedreptuirea iei, arătându-se în facia lume! ca singura națiune în Orinte în sînul căreia domnesce cea mai deplină ordine, cea mai deplină liniște și uă prosperitate și ună progresă mereu crescânde, în tote ramurele activității sale publice. firmă, studieză cestiunea, și d. dr. Felix, medicină primară ală capitalei, a adresată d-lui ministru mă raportă asupra mortalității în capitală. Lucrarea d-lui dr. Felix merită să atragă băgarea de sumă a tuturoră, nu numai prin materia ce trateză, ci și prin competința incontestată a autorului iei. Publică mă deră mai josă acelă raportă cu observațiunea din parte-ne că ceia ce resultă din ele este că guvernul n’are mare putere de a îndrepta relele ce semnaleză d. Felix și că datoria națiunii ș’a fiecărei familii în parte este de a se îngriji singure de viitorul ă lară, aplicându-se a stârpi relele ce se semnaleză. ■"“"““■"«a D. ministru de interne, preocupată de disproporțiunea ce se observă între numerala nasceriloră și morțiloră în poporațiunea română din capitală, atrasă seriosa atențiune a consiliului medicală superioră asupra acestei cestiuni, cerându-i s’o studieze cu tota maturitatea și să propune mijloce de îndreptare. D. ministru a adresată în același timpă și publicului mă căldurosă apelă de a se interesa de acestă cestiune. Constatămă cu deosebită mulțămire că inițiativa luată de d. ministru a avută deja orecare urmări. Consiliul medicală superioră, ni s’a SESTIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS Paris, 22 Septembre.— Solda împrumutului amortisabilit ală Parisului a fostă pe deplină acoperită astăzi cu 79,75. Neînțelegerile între Francia și Englitera continuă în privința compunerii cabinetului egiptiană. Monitorața universală dice că Englitera consilieră în adeverii pe Francia să iea Tunisulă ca compensare a protectoratului ce vrea să-și aroge Englitera asupra Egiptului. Constantinopole, 21 Septembre.— Se asigură că comisiunea caimelelor fară voi să adopte ună proiectă de conversiune a acestei hârtii-monete, în titluri noul de rentă cu 3 % amortisabile prin tragere la sorți și garantate cu orecare venituri. Ună comitetă de capitalistă indigeni și străini ară supraveghia la stricta esecutare a acestei disposițiuni. Paris, 22 Septembre. —• La République frangaise, făceadu alusiune la oferta făcută de Engliteza Franciei, d’a lua protectoratură Tunisului cu titlulu de compensare pentru protectoratură ce se Englitera asupra Egiptului, sfătuiesce pe Francia să respundă printr’ună redusă. Belgrad, 22 Septembre. — 35,000 insurgenți bosniaci sunt concentrați în strîmtorile Gladinei și se îndreptăză spre Sarajevo. Londra, 22 Septemvre. — Lordul Carnarvon a pronunciată ună discursă, în care regretă că dobândirea insulei Cipru trece peste puterile Engliterei. ---------------Citimű în Neue Freie Presse de la 21 Septembre : „Corespondințele oficiase ce se trămită cu grămada din Viena Ziareloră din Pesta combată scrrea că Austro-Ungaria ară sta astăzi isolată. „Engliteza a refuzat în adevera propunerea relativă la un acțiune diplomatică colectivă în folosul Rusiei, care în același timp a oferită bunele sale servicii pentru a îndupleca pe Turcia să încheie uă convențiune cu Austro-Ungaria și în genere se sprijinescă pe calea diplotică ocuparea Bosniei. „Cabinetul” din Viena recunosce cu mulțămire bunele intențiuni ale Engliterei, înse acretată înclinare deosebită pentru primirea bunelor serviție oferite. „Francia a declarată Porții că nu va exercita uă presiune în cestiunea Greciei. Ea va lăsa cursă liberă negocierilor dintre ambele state.“ Acțiunea diplomatică. Times de la 15 Septembre scrie următorele : „Scriea, că Germania ară fi propusă puterilor, ca sé eserciteză presiune colectivă asupra Porții pentru esecutarea tratatului din Berlin și că lordul Salisbury ară fi relusată acea propunere, nu e încă confirmată. D’altămintrela, noi întrebămă: ce dreptă de intervenire ofere puteriloru tratatulă din Berlin? Neapărată că acea propunere trebuie sé se refere la pretensiunea Greciei în privința Epirului și Tesaliei. Deră amu vedutu deja greutățile ce întâmpină resolvarea acestei cestiuni, perinița, ce o face Austria în Bosnia, de învățătură pentru tote puterile. Nu trebuie să ne surprindă deră de că ministrulu nostru de externe nu voiesce să jrage mâna în cursa pe care ară găsi-o dincolo de fruntariele Greciei. Tratatul din Berlin nu confere puterilor o dreptur de amestecă, ci numai ună dreptă de mijlocice. D’ai ceia, asemeni propuneri nici n’aru trebusă se facă; derű, deca s’ară face ș’ară fi respinse, tratatulă din Berlin n’ară ară ce dice.“ Neue Freie Presse de la 18 Septembre dice următorele: „Irefusulu Englitezei d’a adera la propunerea Germaniei a resturnată campania diplomatică ce era să se încăpă în contra Turciei și servițiură ce voiaă să facă cei din Berlin Rusiei a fostă cu desăvârșire paralizată. Engliteza nu s’a mărginită numai într’atâta, ci e posibilă ca ea să fi înduplecată și pe Francia ca să nu adereze la acea propunere. „Ce voră face acum cer din Viena nu scimă; suntemă acise de părere că a sosită momentulă cândă cabinetul din Viena trebuie să se otărăscă definitivă pentru uă procedare cu Rusia săă cu Englitera, căci, după cum dice și Pester Lloyd, a ține cu amândouă nu se póte. Rupendo vădată cu Rusia, relațiunile nóstre cu Engliteza și Turcia se vor schimba în bine, și atunci și convențiunea cu Porta se va încheia fără greutate. Numai că asemenea convențiune ne-ară pute scăpa din încurcătura în care ne-amă băgată în Bosnia.“ Convențiunea austro-turcă. Neue Freie Presse de la 21 Septembre anunciâ urmatórele : „Convențiunea austro turcă în privința ocupării Bosniei și Brzegovinei pare a avătă fortă nenorocită. Vă scrie dată de Daily Telegraph dice că Sultanul ară fi refuzată aprobarea proiectului de convențiune primită de miniștri săi. Acesta ar fi forte regretabile, căci nici pentru Turcia nici pentru Austria nu existe altă mijliocu d’a eși din încurcăturile din Bosnia și d’a ocoli provocarea unei tulburărî a păcii generale decâtă stabilirea înțelegerii prevăzută în art. 25 ală tratatului din Berlin.“ Pesti Napló de la 21 Septembre primesee din Constantinopole urmăitorea telegramă : „Sultanulă eotărîtă a nu încheia oă convențiune cu Austria, pentru motivă că Șeik-ul-islamulă și ulemalele în întrunirea de ieri s’aă pronunciată categorică în contra convențiunii. In urma acestora, e probabil e că marele viziră se va retrage."Turcia încă n’a numită delegați pentru comisiunea delimitată.“ Proiectulü anti-socialista în Reichstag. In ședința de la 17 Septembre s’a continuată desbaterea proiectului de lege în contra socialiștiloră. D. Haenel, luându cuvântul ă, întrebă daca dreptul ă comună nu mai e suficientă pentru combaterea tendințelor socialistedemocratice și déca e necesară aducerea unei legi escepționale în contra socialiștiloră. In sesiunea trecută, d. Bennigsen declarase că dreptulă comună e suficientă și d’atunci până astăzi situațiunea nu s’a schimbată. Atentatul lui Nobiling nu stă în nici uă legătură cu agitațiunile socialiștilor. Atentatele nu se potu împedeca prin legi, și proiectul ă de faciă are în modulă celă mai cinică caracterulu unei legi de partidă. Și, deorece presa oficială adasă și pe partida progresistă că ară tinde la suprimarea statului, legea cerută ară pută fi îndreptată și în contra acestei partide. Proiectul are oă direcțiune tendențiosă, fiinducă atacă libertățile politice și religiose și libertatea absolută a religiunii nici chiară atunci nu e permisă a o restrînge cândă întregii imperiu să s’ară închina la principiele socialiste. Pentru ce proiectulu de faciă n’atacă și tendințele isolate, particulare și ultramontane, cici și despre acestea s’aru pută oice că suprimără statulă ? Pentru aceste motive, proiectulă nu numai că e neacceptabilă, ci, în totă cnsulă, e uă mare greșelă politică. Prin asemeni legi nu s’au putută nici uă dată împedeca mișcările intelectuale. Armele cu