Romanulu, iunie 1879 (Anul 23)
1879-06-01
VOIENCE SI VEI PUTEA. ANULU DOUAPECI ȘI TREI_______ ANUNOIURI. Lini® do SO litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IM ROMANIA, la administrațiunea csiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No,81-A Fleet Street, London K. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler W&lfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardd. 20 BANI ESEMPLARULU Refracțiunea și Administrațiunea strada Pumnel 14 RlPlir PQPÎ FLORARU DUBlII toOk 12 CIREȘARU* In mijlocul ö pasiunilor a celorü rele, ce se deslănțază tocmai în aceste momente, silindu-se a îmbrînci națiunea în ațîțări și chiar în neorînduieli ce ar putea-o costa forte scumpă , în mijlocul întârîtăriloru sistematice, respândite prin organele oposițiunii, care nu se mai sfiescu a face de-a dreptulü apelă la revoltă și măcelă, punându astă-feră țara în celă mai supremă pericolă , în mițjlocul acestei criminale orbiri a celoră ce pună în jocă viitorulă și chiar esistența țârei, pentru mulțămirea intereseloră sară de partidă sau de coterie, cuvintele în adevârat duhovnicesc, înțelepte și patriotice, rostite de P. S. S. Metropolitul Primară, în ședința Senatului de la 29 Mai, suntă uă mare mângâiere și uă mare încuragiare Cândă capută acelei biserice române, care s’a aflată totăd’auna în fruntea ideielor și trebuințelor patriotice, dă probă de uă atâtă de nobilă ,abnegațiune, numai pentru ca să nu se mai potă esploata în detrimentul națiunii nedrepta acusare de persecuțiune religiósă, cândă acestă demnă capă ală bisericei române, moștenitoră credinciosă ală virtuților, aceloră vechi Mitropoliți ai țarei, cari puneaă totăd’auna pSnâ la sacrificiă prestigială loră în servițiulă causei naționale, chiemă la unire pe toți fiii patriei, în greua situațiune în care ne aflămă; când ă îlă auzimă ■’ „strînsă uniți și uitândă orice vrajbă sună deosebire de partidă, sa dămă concursulă nostru pentru resolverea acestei grave cestiuni, de la care aternă liniștea scumpei nóstre patrie“, nu putemă sâ nu sperămă că vocea sea tată va fi ascultată. Daca nu toți cei cari s’aă aruncată cu înverșunare în oposițiune, celă puțină mă numară ore care va înțelege că, în cestiunea ce se impune deslegării nóstre, nu póte fi vorba de guvernă, de oposițiune și de partide. In acestă cestiune nu deosebitele partide din țară se află față în față, ci țera întregii: mică, mare, albă, roșu sau albastru, toți împreună se află în fața Europei întregi, în fața celor șapte mari puteri semnatare ale tratatului din Berlin. Patrioticele cuvinte ale P. S. S. Mitropolitului Primată au fost o preludiulă alegerii biuroului Senatului. Partida națională liberală a propusă candidată la președința maturului cârpă, pe bărbatură celă mai cunoscută și mai stimată, pentru simțimintele séle patriotice, pentru independința caracterului seă și pentru imparțialitatea de care totădeauna a dată dovedi, pe d. Constantin Bozianu. Drepta ensa, în loc de a da cu bucurie votală sâă d-lui Bozianu, cu ale cărui nume a făcută atâta svenă în alegeri, propunându-lă candidată tocmai la acelă colegiu în care scia că n’are nici-uă dată celă mai mică forță de isbândă, s-a opusă din contracandidatura d-lui Manolaki Kostaki. Acestă faptă are uă îndouită însemnătate. Anter eră areta care era sinceritatea dreptei, represintată în Bucuresci prin fiarele Timpulu și Pressa, cândă susținea cu atâta 0stentațiune pe d. Bozianu, ca pe ună candidată ală iei la colegiul II de Ilfov. Ală douile, acestă faptă este forte gravă, deorece se scie că d. Manolaki Kostaki e promotorul famesei petițiuni de la Iași, pentru modificarea Constituțiunii, și că d-sea și-a făcută ună felă de ideie fixă din remânuirea colegielor electorale, în sensulă celă mai oligarhhică. Punerea candidaturei d-lui Manolaki Kostaki la președința acestui Senat, care are de misiune tocmai revizuirea Constituțiunii, are ună înțelesă și uă însemnătate ce trebuie neapărată a se avea în vedere, déca voimă sâ cunoscem, pe deplină situațiunea, chiară în întorsăturile iei cele mai ascunse. Din fericire pentru lămurirea situațiunii, d. Manolaki Kostaki este ună bărbată politică de uă realitate exemplară în luptele politice; d-sea nefăceadă nici uă dată misteră din credințele ce are și chiară din scopurile ce urmăresce, susținerea candidaturei d-sale la președința Senatului arăta forte limpede, totă atâtă de limpede câtă și uă declarațiune categorică, care suntă scopurile urmărite de drepta din Senată. Și în acea parte suntă omeni cu imaginațiune și cu ilusiune. D. Manolaki Kostaki, deși în vârstă, este din aceștia. Cândăderă a fostă pusă candidatura d-e n’aă lipsită ilusiunile că va putea reuși, cu atâtă mai multă că și din stînga eraă unulă seă dour, cari pentru simpatii personale seă pentru alte considerațiuni votaă pentru d-sea. Acestă isbândă ară fi fostă ensumă adevarată votă de desaprobare și de neîncredere dată guvernului, căruia nu’i ară mai fi retrasă decâtă, seă sâ sâ retragă de la putere, seă sâ disolve Senatulă. In casulă mai probabilă de a se fi retrasă guvernulă, d. Manolaki Kostaki trebuia, după usurile constituționale, sâ fiă chiamată la ministeră. De aci înainte planulă se desfășură de sine în aplicarea sa. Programa dată pe facă prin petițiunea de la Iași, casa de atunci revăzută coresă și multă adăugată, începe a fi pusă în aplicare. Negreșită Camera și mai multă decâtă probabilă și Senatulă se disolvă. Negreșită art. 129 din Constituțiune, care interzice Camerelor, convocate pentru revizuire de a se atinge de alte articole de câtă cele desemnate revizuirii de Camerele precedinte, se violeză. Nu mai remâne nici uă îndouială că, printr’un asemene procedere, se face uă lovitură de stată în totă puterea cuvântului, și noua Constituțiune eșită din acesta situațiune anormală și ilegală ară fi ună felă de regulamentu organică impusă națiunii. Tóte aceste ară fi așa; însuși d. Manolaki Kostaki, suntemă și cum, nu le va nega; deră. .. țara și societatea fară fi salvate; demagogia ară fi sugrumată. Ce ară eși din acestă sugrumare, nu se are de uă cam dată în vedere: cei cu multă imaginațiune și cu multe ilusiuni nu sapă atâtă de adâncă cestiunile. Se va avisa pe urmă. Tunul și baioneta suntă loculă demagogiei, așa a crezută totădeauna reacțiunea și negreșită de aceia a ajunsă atâtă departe. Din nenorocire pentru salvarea țârii, drepta, avândă ca poftă-drapelă pe d. Manolaki Kostaki, a cărută astăfelă Constituțiunea este amenințată a remânea demagogică cum este, și a nu i se atinge la revizuire de câtă numai art. 7. Nu neamă ocupată de încercarea dreptei din puntură de vedere ală cestiunii israelite; după câtă se vede, acesta cestiune o îngrijesce mai puțină decâtă oricare alta. Pericolele ce ne-ară putea aducea acesta cestiune nu suntă nimică , pe lângă pericolulă celă mare ală demagogiei. Este uă cestiune de patriotismă pentru drepta a nu se ocupa de câtă de demagogiă. La cestiunea Evreilor se vor ă gândi póte străinii, și salvatorii țârei de demagogia nu vor ă avea decâtă a se supune.I Fiăcare înțelege și interpretă patriotismulă in felul ă sâă. Din fericire națiunea este deșteptă, și va arâta tuturor interpretarea cea dreptă. witz în numele Reichstagului, de ducele Victor de Ratibor în numele dietei Prusiei și de Feldmareșalul, comite de Moltke în numele generalilor și al armatei. Numerose deputațiuni venite din tote provinciele au fost apoi admise ca să salute pe Maiestățile Loră. După aceste primiri, împăratulă și împărătesa s’aă dusă de la Castelă la palatulă împărătescă, în trăsură deschisă, în mijlocul unui intusiasmă frenetică. Impăratulă s’a arătata de trei ori pe balconă spre a saluta mulțimea. Paris, 11 Iunie. — Se anunciă mortea principelui d’Orange. Din Berlin se telegrafiază ciarului Le Temps că Germania eotărîtă de a lucra cu energia pentru a ajunge la soluțiunea imediată a cestiunii egiptene; ea are să trimită chiară vase cuirasate în apele Alexandriei pentru a sili pe Kedir să țină semă de mustrările ce i s’au făcuta. Se zice asemenea că Rusia are să protesteze în contra decretului de la 22 Aprile, care a resturnată o ministerulă Nubar-Wilson-Blignières. Londra, 12 Iunie —Principele Bulgariei a avut o feri uă audiență la cornițele de Beaconsfield. După The Times, d. Davidoff ară fi confirmată în funcțiunea de represintante ala Rusiei în Bulgaria, cu titlul de aginte diplomatică și consulă generală. Petersburg, 12 Iunie.— După stăruințele Rusiei, Serbia a cedata Bulgariei districtele Taran sév Trn și Bresnik. SERVICIULU TELEGRAFICI ALA AGENȚIEI HAVAS. Berlin, 11 Iunie.—Regele și regina Saxoniei au sosită și au fost primiți, la gară, de către îasășî împărătusa , însoțită de principele moștenitoră. Borna, 11 Iunie. — Papa și cardinalului Nina autrămisă împăratului Wilhelm felicitările loră cu ocasiunea nunții sale de aură. Repeșile lor nu facă nici uăclusiune la politică. Viena, 11 Iunie.—Se anuncă din Belgrad Coresgondinței Politice : »Conformăotărîrii comisiunii de delimitare și după invitațiunea espresă a generalului Dondukoff, principele Milan al Serbiei a ordonată dezertarea districtelor Taran și Bresnik, deșertare care s’a sevîrșită ieri, îndată după aceia au intrată trupe ruse și administrațiunea s’a predată funcționarilor bulgari.* Berlin, 11 Iunie. — Imperatură și împărătesa s’au dusă la biserică, aclamați pe totă parcursul ă foră deuă mulțime intusiastă. Binecuventarea nupțială a fostă dată Maiestăților. Loră în miclocuia unoră forte frumóse ceremonii. St. Petersburg, 11 Iunie.—Marea ducesă Vladimir este astăzi scăpată de ori ce pericolă. Londra,jou Iunie.—Dornițele de Beaconsfield, toți ceilalți miniștri ai reginei și membrii corpului diplomatică au asistată la prindură dată principelui Bulgariei de marchisară de Salisbury. Berlin, 11 Iunie.—Se asigură că decretele de amnestiă vară apare astădiensa nu este vorba de a stabili categorii anume de amnestiațî. Maiestățile Loră au primită astăzi după atniedi felicitările corpului diplomatică; apoi au venite prințesele, sociele înalților, demnitari ai imperiului, în fruntea cărora se afla princesa de Bismark, era după aceia principii și miniștrii, în capul cărora se afla d. de Bismark. Imperatură și împeratesa aă adresată mulțămirile lor, într’ună modă cu totală particulară cancelarului imperiului. Mai multe discursuri au fost pronunciate, de d. președinte Leydeși Riforma, organulă d-lui Crispi, constatândă că alegerile la noi au fostă favorabile partidei liberale, ifice . Trebuie — o repetaim! din noă — că guvernele ce nu aă recunoscută încă viteza la stată română se se grabescá a o face, pentru că totulü trebuie sâ le îndemne a lua uă dată acéstà bună otărîre. Și, într’nă asemenea oensiune, ne-ară plă- C3 ca Italia se de exemplură celă bună, cu atâtă mai multă că, negrăbindu-se, după atâtea probe date de guvernulă română, ne tememă sa nu remâie cea din urmă. Amu recomandata deja de mai multe ori și cu stăruință ministerului Depretis recunoscerea României și trimiterea represintantelui nostru. Oricine vede că acesta cerere ne era sugerată, nu numai de conveniență, către unii statu care a arâtatu așa de bune intențiuni de a se supune dorinței puterilorii europene și care, pentru a ajunge aci, a făcut a tota ce-i sta în mână, cu cele mai mici întârzieri putinciose, ci și de alte considerațiuni multa mai practice și de uă vitală însemnătate. Menționatura dhi ara esprime speranța că guvernul italiana va îndeplini acum cela puțin, acesta acta reclamata de dreptate și de datoriă. 7 VINERI, 1 IUNIU 1879. LUMINEZA-TE ȘI VEI FII ABONAMENTE. In Capitală și districte, una and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; in lună 4 lei. Pentru tote țările Europei trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (jiarulul. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA. la d. B- G. PopovicI, 15 Fleisctj markt. IN ITALIA la d. doctord Gustavo Croce. Vi San Benigno, 17, Genova. . Scrisorile nefrancate se refusă. V. 20 BANI ESEMPLARULU Condamnarea lui Solowieff. Vineri, la 11 ore dim., autorura atentatului în contra Țarului a fosta judecata la fortărețe, în salonula guvernatorului, generalui- baron Maydell, transformata în tribuniala, cu acesta pensiune. Acesta sală are o întindere de opta metri de fiecare lăture; în funda se află un mésa în forma unei potcave, acoperită cu postava roșu. In dosuia ieî, sunta judecătorii, în ordinea următore : ministrula de justiție, d. Nabokoff, făcenda funcțiunea de minister publică ; d-nii Dehanof, Zamiatin, Abaza, consiliarî de stata; principele Uruzoff, președinte; Cemususoff, Paulenoff, Kovalevski, senatori; Șamșin, consiliard de stata, grafiera, și Belostoski, ajutoră ală grafierului. Intr’unui colțu, la altă mesă, e generalula Gurko, guvernatorula Petersburgului, generalul a Drenteln, comandantele gendarmeriei. In centru, pe un mesa de stejard, e corpura delictului, pardesiaia și cascheta de uniformă pe care o purta Solowieff, în Ziua atentatului, exemplare din proclamațiuni și ziare socialiste, revolverura, etc. In facia judecătorilor, e ună felă de cutiă pătrată de lemnn, cu portă, care se închide cu cheia, și cu uă bancă pentru acusată. La stânga acusatului e advocatură sed. d. Tursaninof, la drepta doui stenografi ai Diarului oficialii, înaintea ușei de intrare, suntă scaune pentru marii demnitari, au asistata la judecată vre 50 persone. La 11 ore precisă, președintele ordonă a se introduce Solowheff. Acusatură e una orna înalta, slaba, cu tpa rusescă, cu umerii obrazului scoși afară, cu buzele supțiri, ochii albaștri, privirea aspră, mustăți blonde și mari. Atitudinea lui e liniștită; el e îmbrăcată cu haina și pantalonii negri ce ’I avea pe supt manta în Ziua atentatului. La spate’I sunt a doui supt oficiali. El declară că se numesce Alesandru Solowieff, de 27 ani, vechia profesora. — Recunosc că aî trasă asupra împăratului? îlă întreba președintele. — Da, și ama lucrată după propria mea voință, pentru că trebuia să se facă vădată acesta, era trebuinciosă pentru țară. Solowieff declară că nu cunosce pe nimeni, că n’are complici, că arma și banii ’i-au fosta dați de una Teodora, care venia uneori sé-la véZa și pe care de alta-feta nici nu la cunoscea. — Unde ai petrecuta cele din urmă trei nopți ? — Cu fete, pe care le-ama întâlnită pe piața Newski. Dară nu mai scia unde le e locuința. 'tote aceste declarațiuni au fosta făcute cu uă voce liniștită și sigură. Se introducă mărturii, a căroră ascultare dureză pâné la 6 ore. Mama lui Solowieff a leșinată, când a fosta introdusă în sala unde se aflau mărturii; era sora lui a leșinată, cânda a intrata în sala de audiență. De la 6 pene la 8 și jun. ore, ministrula Nabokoff pronunță rechisitoriula, reerendă regrimarea energică a societăților secrete. La 9 ore, începe discursul avocatului Tursaninoff. Eta nu vrea să apere pe clientula sa, îla recomandă totuși la mila împăratului. Doja crede că trebuie a învinge pe nihilist prin măsuri liberale, nu prin rigori. Discursul a durezâ uă jumătate de oră. Președintele întrebuie acusată decă are să mai adauge ceva. — Nimică, respunde Solowheff. Tribunalula se retrage și delibereza în timpa de 20 minute ; întorsa în ședință, președintele pune aceste două cestiuni: Solowieff e culpabila că a comisa atentatura ce i se impută? Déci e culpabila, ce pedepsa trebuie să i se aplice ? Advocatură lui Solowieff observă că atentatura nu a avuta urmări Ministrula respunde că, după art. 291 din codicele criminala, într’ună atentata în contra suveranului, trebuie a considera crima, era nu urmărire. Judecătorii, deliberânda câteva minute, decidă a menține cestiunile și se retragă ca să delibereze numai asupra pedepsei. Solowieff remâne de astă dată în sală. Era e tota liniștită; se vede numai o mișcare febrilă în degete, pe care le învertesce unuia în giurula altuia, și se șterge necontenita de sudare. Deliberarea dureza trei pătrare de oră și, la unasprezece fără una pătrarh, tribunalula reintră în sala de audiență. Consiliul șade și președintele citesce sentința, care declară pe Solovieff culpabilă și să condamnă a fi spânzurată. Solovieff își incrucișeza brațele pe pept și priveste pe președinte dreptă în față. După ce aude sentința, se retrage liniștita, mergăndă cu una pasă sigură, după ce strînge mână apărătorului său. Era uă tăcere generală. Președintele se scolă și declară ședința rădicată.