Romanulu, octombrie 1879 (Anul 23)
1879-10-14
ce nu a făcuții Camera. Proiectura póte se nu fiă perfectă, derű ce e őte perfecta în lume ? Déru elü are meritul de a ne scăpa de blestemul, de stigmatulu Europei. D-sea crede că noii Români nu vor fi mai vii decât acei emancipați în 1832 și astăi avem și magistrați, militari gradați dintre Țigani; asemenea câte nu s’afi ddifi despre Armeni și astăzî eî sunta cetățeni din cei mai buni și mai pacînici. Astfi-felfi numai voma face ca, în România, să nu aveama de câta prieteni. Face apela la d. Alexandri, în numele lui C. Negri. Negri elicea, pe cânda noi nu avema tóte drepturile : „Dă ceia ce vrei să ți se de." Noi chiaru acum, nu avem și tóte drepturile, mai au sĕ câștige drepturi și generațiunile viitore; sĕ nu ne oprim și dérfi în í,mijloculu căieî către misiunea nostră. Se cere închiderea discuțiuniî și se primesce. Se pune la vota luarea în considerare și se admite cu 56 voturi contra 1, fiinduși 3 abțineri. D. G. Manu declară că d. senatorii Rosnovanu ’le-a însărcinata a face cunoscuta că votezfi pentru proiecta. Se citesce art. unieü. Em. Sea Mitropolitulu Moldovei declară că voteza proiectaia, case a luata cuvântul a numai spre a dovedi câta de nedrepte a fi fosta acuzările ce s’afi adusă poporului român și că ar fi fi persecutata pe Evrei. Toleranța este în tradițiunea Românilor ci și numai astfifelfi se explică numérulu mare de străini și mai cu sumă de Evrei ce avem fi în țară. Cestiunea Evreilor si fiind si resolvată, interesului statului românfi impune a se lua măsuri pentru ca ei să nu fie periculoși. In Germania, s’afi luata măsuri severe în contra socialistilor si; în Rusia, în contra nihilistilor, în Francia, se iefi în contra preoților si; eî bine, același lucru trebuie să facem fi și noi (aplause). Discuțiunea se închide. Art. unică se primesce fără modificare. Proiectura în totalii se primesce cu 56 voturi în contra 2. ELEÎIA TEODORINI. piarula italiana 11 mondo artistica publica urmatorulu articolü asupra junei nóstre compatriote, d-sora Elena Teodorini, care prin talentul său a atras deja atențiunea publicului nostru cunoscătorii și doritorii de musică bună . E că unui nume care va îmbogăți familia puținii numerosă a adevăraților ei artiști, a artiștilorfi crescuți în scala frumosului și a simțimăntului; aco uă stea care, d’abia apărută pe orizontului artei, este strălucitare. Elena Teodorini este numele acestei artiste, este steaa care, apărută de curenda pe orizonta, răspândesce în juru’i atâta lumină, încât și diarului nostru simte datoria de a’i da unii locfi în cronicele săle artistice. Craiova, în România, fu orașului ce o vădu născândfi, sunt și d’abia douedecî și unu de ani, și care, puținii mai mulții decât a unuilustru după acesta, vădu primele producte pe câmpulii artei ale micei Elena, atunci în etate de 6 ani, care da probe admirabile de inteligență, declamândui cu părinții săi, amândouî artiști dramatici. In etate de 8 ani, dete concerte pe pianfi, astfi felfi că fu numită în orașulfi său natală Venfant prodige, biografia sea spune că domnele alfi căror fi idolfi devenise ’șî-o smulgeai în teatru din lojă în lojă, acoperindu-o cu sărutări și făcend fi asupra se cele mai fericite prognostice. Aceste prognostice nu fură false. Elena ajunsă tîneră, nu întârzia de a vedea că unii altfi drumfi îî era deschisă, unii drumfi pe care ar fi pută mai bine exercita geniulü sefi artistiefi, acelfi alfi cantatriceî, căci natura nu voise să pună uă limită darurilorii săle, ci ’i le dedese cu prodigalitate, unind și cu farmecul și personeî săle uă rară inteligență și uă voce de soprano din cele mai calde și simpatice, din cele mai întinse , insinuante. Atunci, tînăra fără lua adio de la orașul și să fi natalii, de la mama sea, de la rude, de la toți amicii și admiratorii, și lua calea Italiei, se duse la Milan, unde marele maestru San Giovanni, într’uai scurtă timpii, forma un artistă, un artistă de animă și de geniui, gata de a tenta scena. Și proba fu făcută sunt și de abia acum trei ani în rolulii lui Gondi din Maria de Rohan, și fu făcută cu atâtfi successi încâta, în scurtul și timpii de câteva luni, mai multe teatre, în stagiunile ce se succed afi, o văduvă producându-se în mai multă de 17 roluri, și repurtând și în fiecare victorii necontestabile. Alecsandria aplaudă într’ensavă Casildă strălucitore și să încântătore Rosină. Pisa saluta cu Entusiasmfi pe Rosina și Livorno, unde fu chiemată de mai multă de trei ori, védu într’ensavă Italiană în Algeria din cele mai inteligente, uă Climene în Sajfo, și uă Adalgisa în Norma care nu se temeau de comparațiune. Chieti și în fine lumn ecsaltară într’ensa uă Preziosillă și uă Margarita care răsară neșterse suvenire. Pe lângă tóte aceste orașe italiane vine și unfi altulfi, străinii pentru noi, dérii nu tot fi astfifelfi pentru Elena, Bucureștii, unde se produse afară din părțile sos- menționate și în Trovatore, în Lucrezzia Borgia, Favorita, Ballo in Maschera și Jone, repurtândfi totfi-d’a-una, ca pretutindeni, succesulü celei mai măgulitorii, și punând și totfi-d’a-una în evidență darurile ce ’i-a dăruiții natura cu atâta băgățiă. Și tote aceste părți atât fi de deosebite între ele, și interpretate cu atâta inteligență și maestriă, fură susținute de Elena Theodorini în cursul și a 20 de luni celui mulții!.... Puțini artiști într’adevĕrü se potă lăuda cu unii asemene splendida începută, puțini artiști în etatea iei potă număra uă semă atâta de lungă de adevărate și meritate succese!... Nu îî mai remânea tinerei artiste decâtă ca tóte aceste succese ale iei se fiă consacrate și aprobate și de orașul, artistica prin escelență, Milanul si nostru, și aprobarea fu dată deplină și întregă în teatrul final Verme în stagiunile din carnavalului trecută și astă primăvară Toți îșî reamintesc și emoțiunile ce Theodorina îî făcu să simtă în Chiciura vince și mai cu sămă în Figlia del Reggimento, unde talentul săfi se putu manifesta. Agera și strălucitorea vidandieră, schimbându-se de la veseliă la sentiment și, sciu aduce ilaritate și a ne face să plângemă în același timpă, și convien partire din finalulfi secundului aetei, cântat și de Theodorina cu artă superioră și cu celui mai dulce sentiment și lăsa, în spectatorii de la acelti teatru, profunde și scumpe suvenire. Déri unde simpatica tineră avu a combate oă adeverată luptă și a repurtată victorii din cele mai splendide și decisive, cu atât și mai splendidă și decisivă cu cât și nu era de toți lăudată, și de mai mulți colegi în artă chiar și puținii dorită, fu fără îndouială în Ebreo, de Halevy, în care dânsa, hasardându-se într’uă parte dramatică din cele mai grele și puțina făcută pentru un voce de mezzo-soprano, avu a lupta cu grosave comparațiuni, consecințe neapărate ale suvenirilor și lăsate la noi în aceiași parte de mari artiste, ca Loth și Frici. Déju lupta fu câștigată și câștigată într’unfi modă admirabilii; tóte diarele, politice și artistice, cetățeni și străini, fără deosebire de acei cari primiseră cu severitate cutezătorul și pas fi făcută de Teodorina în faca tinereții sale și a pericolelorfi ce putea întâmpina, tóte diarele che fi fură unanime pentru a recunosce că cu greu s’ar fi puté face probă de mai multă inteligență, de fină interpretațiune, de mai multă măestriă în acțiune și cântfi. țitarula nostru în ultimul ei numeri avu ocasiune de a vorbi mai pe largii despre acesta. Elena Teodorini este una din acele naturi privilegiate de artistă care se vd a obține, chiar și în părțile cele mai grele, efectele așteptate și, urmând și impulsiunile anime cu sentimentalii înăscută ar fi frumosului, a scrut și ajunge în scurta timpă acolo unde mulți alți artiști nu au putut fi ajunge de cât și după lungi și ostenitóre studie Pentru Elena Theodorini a voie într’adevĕrü a putea. Vedeți acea figură plină de inteligență și de viață, acelfi ochi și orientalii negru și scînteiătorii, acea privire lungă și espresivă care pătrunde în inimă pentru a deștepta emoțiunile ce numai adevăratul, artiștii promite; vedeți gentila eî personă, umbletului șefi eleganta și demnii, manierile sale pline de grațiă ; vedeți atâtea daruri unite la unii locfi și spuneți-’mi deca tóte acestea nu revelezț pe artista născută pentru viitorulii celui mai splendidă și pentru scenele cele mai ambiționate și Elena va avea acestei viitorii splendida, Elena se va sui pe scenele cele mai mari; astfi felfi este celui puținii auguralfi ce 11 mondo artistico ’î face din totă inima.* Trebue ore sâ mai repetam si cele dise de acestei bunii și competentă criticii ? Trebue ore sé mai facemfi laude vocea, jocului Elenei Teodorini ? Arăti de prisosii. Rugăm si numai direcțiunea se procure publicului plăcerea de-a vă asculta adesea, fără cise se vă ostenască prea multă , căci vocea sea, deși forte puternică, este încă tânără și prin urmare m încă cu totulfi formată. Trebue să vă păstrămfi, daca voiinfi să avemă fericirea de-a vă audi multă timpă. ACTE OFICIALE. Monitorulü oficialii publică decretele prin care 1) d. G. Michăilescu e numită suptprefecta la plasa Mijloculu (distr. Fălcii); 2) d. N. Călinescu , supt-prefectfi la plasa Coșula (jud. Fălcii); 3) d. N. Fotea, suptprefectă la plasa Miletinu (jud. Botoșani); 4) d. Zacharia I. Zacharia, supt-prefectfi la plaiului Cloșanu (Mehedinți); 5) d. Cornelie Brădescu, supt prefectfi la plasa Ocolulu (jud. Mehedinți). FELURIMI Incendiere în Rusia. — Din statistica incendieloră, publicată de Mesagerulü oficialii rușii, rezultă că în luna Septembre au fostă 3443 sinistre; cifra totală a perderilor ei se urcă la 8 milione 600,000 ruble. Din acesta cifră totală a incendiilorfi, 630 sunt și datorite relei voințe, 844 imprudenței , 1780 unor cause necunoscute și 162 trăsnetului.—— BULETINU METEOROLOGICA Vineri, 12 Octobre 1879 — 12 ore noptea — înălțimea barometrică, 760mm. înălțimea termometrică,-1- 8 ° R. Cerulü e norosit. Sâmbătă, 13 Octobre 1987 — 8 ore dim. — înălțimea barometrică 760 mm, înălțimea termometrică,+- 7 ° R. Plouă. Buletina telegraficii comercialii Cursulu prețuriloru. 24 Octobre. Marsilia. Fr. cent. Gringhirea de Galați 100 chilograme 29 — Deto „ de Brăila . . deto 29 — Porumbii cinquantin . . deto 19 50 Deto de Galați .... deto 18 50 Orzü de Galați .... deto 14 50 Deto de Brăila , . . . deto 14 50 Secară de la Dunăre . . deto 19 50 Ovezü de la Dunăre . . . deto 17 — Fasole de Brăila .... deto 29 50 Semență de vin de la Dunăre deto 32 — Rapiță de la Dunăre . . deto 29 — Rapiță selb. de la Dunăre . deto 2025 Anvers. Grín Sandomirka 100 chilograme Deto Polish de Odessa deto Secară de Dunăre deto „ de la M.-Négráséü d’Azolî deto Orzü de la Dunăre . . deto Orzü de Odesa .... deto Semînță de in de la M.-Négra deto Semînță de napi de la Dun. deta Fr. cent. 29 50 28 75 21 — 20 50 17 75 18 50 33 50 31 —Í Reproducem urmatorele serii care au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numărului precedinte: ServitMle telegraficii ale „Agenției Havas ” Londra, 24 Octobre. — Se spune că uă ambasadă birmană se duce la Simlah pe lângă vice-regele, derfi lordului Lytton are ordine de a nu vă primi. Constantinopole, 24 Octobre. — Midhat pașa și-a datit demisiunea de guvernatorii generalii alfi Siriei. Aleko-pașa trebue sa se ducă la Constantinopole după închiderea sesiunii Adunării provinciale. Porta are intențiunea de a vinde mai multe vase cuirasate și calea ferată care merge de la Scutari (Asia) la Ismidl. Simlah, 24 Octobre. — Circulă scomptului că 13 regimente de Afgani, care se concentraseră la Herat, a fi porniții spre Cabul. Madrid, 24 Octobre. — Victimele inundațiunilor și de la Murcia se urcâ la 1.200; perderile materiale sunt și de 50 milione. CURSURI PUBLICE. D. B. P. Hasdeu, în tóte Sâmbetele, la 7 ore sera, în Palatului Universității, Filologia comparativă. D. Em. Bacaloglu, în tóte Duminecele, ora 1 d. a., în cabinetului de fisică de la Academiă. Fisica esperimentală. Domnului CARVALLO, tenerulii neguțătorii, consulii alü Persiei la Bordeaux (Francia), a fost numită furnisorii cu brevetü alfi curții Spaniei și alți curții Portugaliei. Escelentele vinuri ce procură acesta casă ne explică înalta favore ale cărei obiectei a fostű. Dr. S. M. Lempart, dentistii americanű dă consultațiuni, calea Victoriei No. 15 bis, în fiecare fi de 1 lucru de la 9 pene la 1 și de la 12 pene 5 ore, era Duminecele de la 9 pene la 11 ore. Doctorull CALENDERU, se va muta de la 20 Octobre curinte, strada Scaunele No. 34. C. Nacil advocații, anunță că sa mutat în strada Teilorfi No. 24. Intră mama lui, care spune Domnului să nu crăiță în aceste cuvinte vicleane, că Moțoc lucrăză la resturnarea tronului și a piromisei să ajute pe Despot. „Elfi este un fișărpe ce înfige dintele veninat și în sînulfi care Tfi încălțesce. Ai îndurare de țară, o Domne! Nu lăsa pe acest fi Despot să se urce pe tronulfi lui Dragoș. Va peri țara ! Lovesce cu morte pe toți cei ce sunt și cu Despot. Ucide pe fiulfi meu chiar și ! Dării scapă țăra ! Să nu ai îndurare de nimeni! Să nu slăbescî ! Velji, ei sunt și mamă, și inima mea nu se mișcă la cugetarea că fiului meui trebuie mai bine să moră decât și să fiă uneltă de trădare în mâna străinului.* Mama mea e nebună ! respunde Moțoc. Ea îl fi blăstămă și ese. Și, cu tote acestea, Lăpușnă nu nu pate să crădă în trădarea lui Moțoc și, când si cineva vine să ’isi înșciințeze că Stroici s’a dușit la Despot, luî Moțoc îi încredință că elfi grija de a respinge pe năvălitori. In acelü moment îi vine unfi curierii să ’i anunțe că Despot a cădut și bolnavii și Lăpușnănu trimite două soli ca să afle dăcă Greculii nu se preface. Actul II III ne conduce în tabăra lui Despota. Viitorulii Domnii șăde pe pata lângerii. Solii lui Lăpușnănu asistă la ultimele săle momente. Elfi more și solii sunt de faciă când li se face înmormântarea. Se întorci atunci la Lăpușnănu, care, precum prevedea Laski, trimite acasă oștirile de țără. Abia afi plecata și se anunță sosirea armatelor ei străine cu Despot și în fruntea sorii, însoțită de toți căpitanii cari afi părăsită pe Lăpușnănu. Despot adună pe tovarășii sei în cortula Jali ș le mulțămesce. „Să nume priviți ca pe un fi străină, ciie elfi. Dacă sângele meu nu e moldoveanu, inima mea este. Vorbesc si limba țârei ca nu fi Moldoveanu, nu sunt și cu totulfi străinii de voi. Moldova va fi patria mea iubită, pentru dânsa voiă trăi și voii muri ; acolo unde va fi tronulfi mefi, va fi și mormentulfi mefi !* Lupta se începe înverșunată și urmărifi pasă cu pasii progresele iei. In sfîrșit fi, Lăpușneanu, învinsfi, fuge spre Cetatea Albă și Despot, proclamații Domnă, resplătesce pe Stroici și pe Motoc, făcând și pe cela d’ânteiii postelnicu și pe cela-lalta vornică. Poetulfi ne transportă în sala tronului. Grajina doresce puterea cu mai multă pasiune de când îi vede că Despot a ajuns și la domniă prin ajutorul ei și banii ce la dații soțului ei. Ea sfătuesce pe Laski să îndemne pe Despot la tot și ce pate să-l fi facă a fi urîtă de toți, ca toți să se deslipesca de dânsul ei. Grajina e uă femeiă adevărată ambițiosă. Ea nu are altă pasiune. „Tu sciî, cjice ea lui Laski, inima mea de femeiă nu a arșit în flăcările turburate ale amorului... Mărirea domnesce inima mea. Voiți muri șefi voiți avea mă tron fi. * Intră Despot, înconjurata de boierii sei, de ostași și de poporfi. Vorbele’i sunt și blânde. Ta foștit milă de durerile Moldovei și a intrată în țară ca să ’î dea viéța, neatârnarea și dreptatea ce ’i răpise Lăpușneanu. Va face totă binele pentru oierit, pentru boieri, pentru popor și și pentru ostași. Moțoc ’să aprobă și blestemă pe Lăpușneanu. Doru Moghila ese din rândurile boeriloru și ea cuventului pentru a înfiera mișelia acelora cari, după ce s’aă folosită de Domnului Lăpușneanu, ’sfi-aă trădată. „Iartă, prea înalte Domne, dice elfi, sĕ rădică glasulă meu, nu ea sĕ hulescă laudele date tronului, dérii ca se resbunti adevĕrulü lovita de acești trădători! Ce blestemi tu, Varnave, pe unii omi care nu póte să respundă ? Derfi uiți că ai foștii sfetnicului acelui tiranii și ai luată parte la tóte relele pe care le blestemi astăzi? Și tu, Stroici, și tu, Moțoc , și voi toți, cari strigați acum in potriva tiranului, nu sunteți voi care ați făcuta tóte relele ? Tu, Stroici, ai loviții biserica ; tu ai primita de la Lăpușneanu moșii în daru ; ție ’țîa plătită din banii țârei datoriile făcute în Polonia cu femei desfrânate ; tu ai îndemnată pe Domnii să ucidă pe Joldea-Vodă în monastire ; tu T-ai trămisă veninului. Tu, Moțoce, ai aruncată țara în datorii , făcend și dregătorii ca să-țî chivernisesc nemurile și să faci pe omeni să te sprijine ; tu ai omorítu poporului cu veninului ce daă velnițele télé ; tu ai dații dregătoriile de zestre la fetele vóstre; tu ai pusti birii pe țară ; tu ai mâncată hrana ostașilor și; tu aî robita ocnele la Jidani Tu, Varnave, te-ai făcută unelta tiranului, tu ai predata poporala și ai lovita pe boerî. N’ai luat și tu moșiele lui Rendea Stolniculu, dicendsi ca s’a resculat și în potriva luî Lăpușneanu? N’au trămis și tu patru boieri la Vizirului se ’î tată ca necredincioși Sultanului?... O ce nerușinare! fii ai minciunei și păcatului, nu mai aveți voi nimic în inima vostră ca să vé facă a veroși de minciună ? Credeți voi că aceștui popor și moldovénii s’a degradată ca voi, încâtfi se nu mai roșască de nici vă mărșeviă ?... Stroici, Moțoc, Vârnav, voi ați trădată pe acela care v’a făcută omeni înalți, către care aveați îndatoriri, voi ați trădată pe frații voștri ostași în timpul bătăliei, și acum veniți a lua prețura vânzării, în dregătorii!* Despot se miră ca cineva se rădice glas și de ură într’uă di atât și de fericită» când fi toți, cu Domnului, nu se gândesc și de cât și la fericirea țârei. Se se îngrope urele care afi slăbită țâra și toți sé lucreze la binele Moldovei. Remasil cu credincioșii lui, Despot caută unfi mid locfi de a’șî procura bani, căci în Visteriă nu sunt și, și Moțoc îlfi sfătuiesce sé ie vasele de aurii și de arginta ale bisericelor si și sâ pună biruri noul. Despot primesce, căci nesățioși suntă aceia cari ’sfină ajutatfi. Grajina vine sa readucă aminte lui Despot vorbele dulci ce ’i-a șoptită altă-dată la Lliga. Domnul ii a uitata făgăduințele pretendentului. Alte planuri se frământă în sînu’i. Elfi are nevoie de uă căsătoria ce’i va asigura sprijinului Poloniei și voieste a lua de soție pe fiica lui Martin Zboroski. Grajina vede că a fosta înșelată, că Greculii a fostă mai dibacist decâtă ea. Dânsa se simte adâncii umilită în Vanitatea sea femeiesca, și lovită în planurile sale ambițiose, și în mânia sea, ea se încurcă a întrebuința puternica influință a frumuseții sale asupra lui Tomșa, care consimte a o servi în contra lui Despot. Ense ea va disimula, ca sa obție rangul si de hatmanii pentru complicele șefi. Țăranii vinii sâ se tânguiască la Despot. Domnulă îi ascultă și, după ce i-au ascultat și, aruncă totă vina asupra sfetnicilor fi săi, în contra cărora se întorce totă mânia țăranilor fi. Dorfi sfetnicii Domniei află că Despot ’ia aruncatü preda mâniei popolare și se otărescă a perde pe Domnului care nu’i sprijinesce. Boierii se adună într’uă biserică și acolo Sturdza le presintă unii tablofi înegritfi de totfi ce se petrece în țară. Miseria e la culme Tirania devine din el în mai cruntă. Și, peste tot ei, Despot este unui falșit Despot. Ensa Tomșa singurii, pe care Domnului lii-a făcuta hatmanii, póte scăpa séra. Tomșa tocmai intră și desvăluiesce tóte planurile lui Despot. Domnul voiesce se ia de soție pe fiica lui Zbaroski: pentru nunta sea va pune biruri grele, etc. Scena devine scomotosă, toți boierii vorbesc și pe rândfi, părerile cele mai diferite se arată, și, în umbra bisericei, acesta adunare de conspiratori are unii aspectü grandiosii, care ar fi fi cu desăvârșire dramaticii, dacă limba ar fi fi mai energică, discursurile mai scurte și deca n’ar fi fi printre conjurați omeni pe cari ’i-ar fu ve^ut, deja conspirând și în contra lui Lăpușneanu. Schiller în Conjurațiunea lui Fieschi și Sardou în La Patrie au dată două modele de putere dramatică în scene analoge, și amândouî aă arătații mărirea ce pote da poetului unora asemeni scene, când și patriotismul!! singurii insuflă în animi cele mai înalte simțiminte ce le póte resimți anima omenescă. Fr. D.