Romanulu, februarie 1880 (Anul 24)

1880-02-01

ANTILU COREPECI ȘI PATRU Refacțiunea și Administrațiunien strada Dovinel, 14 VOIESCE ȘI TEI PUTE ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea dianului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURGI, la d. Adolf Steiner, pentru tötä Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULUI CALENDARE vHH/111 Cbl/I. 12 FAURARYI Este dreptö acice ea desvoltarea agriculturei trebuie sa fiu prima nostră preocupare pe teramulu economicii. A iji ce cuse ca trebuie sa ne preocupamü esclusiva numai de agricultură, și se nu facemü nici uă silință spre a crea și desvolta și celelalte ramure ale unei industrii naționale, este după noiuă profundă erore. Orice pasă spre progresă, spre civilisațiune trebuie să fie însemnată printr’ună pasă făcută și pe terámura industrială. Observațiunea ne arătă că orice poporă , mai nainte de a fi ajunsă la civilisațiune,a trecută prin trei rase economice diferite. Prima fază, coincidândă cu epoca barbariei. Pe măsură este crescerea viteloră, însă ce caja grasă a barbariei se subția, se desvolta mai multă, alături cu crescerea vitelor și agricultura. Momentul în care agricultura dobândesceră preponderanță absolută asupra crescerii vitelor, însemneză a doua fașă , ea coincide cu începutul civilisațiunii. In fine progresele realisându-se mereu, printr’uă lege naturală în sînul poporelor cu viitoră, felurite industrii începu a nasce alături cu agricultura. In zina cândă aceste industrii dobândescă uă mare însemnătate, și Statală în care ele s’aă creată și s’aă desvoltată se pute fice Stată industrială, se îndeplinesce a treia sasă economică, aceia a civilisațiunii. Apoi dură pe deuă parte progresiile și rădicare civilisațiunii în sînulă națiunii române, ieru pe de altă parte ariice , ce se ne bazemă capelă cu industria manufacturată, se ne vedemă mai bine de agricultură, care e încă înapoiată, este adice uă mare absurditate. Progresul și civilisațiunea mergă în liniă cu desvoltarea industriei. Vine unfi momentă, în care nici industria agricolă nu mai progreseze deca’i lipsescă perfecționările și novele mijlace de acțiune, pe care i le pote procura numai industria manufacturată. După părerea nostră , România este ajunsă in acelă momentă ; de aceia observămă de mai mulți ani uă oprire în mersulă înainte ală agriculturei. Industria manufacturală contribuesce în două moduri la desvoltarea industriei agricole : I aducendă concursulă perfecționărilor, înlesnirilor și ală desvoltării aptitudinilor, pe care ea singură este capabilă să le dobândescă . II înmulțindă prin nouă sorginți de producere rai<J lacele materiale de acțiune, aprindă esportarea unei mari cantități de numerariu și procurândă astăfelu agricultureană capitală de esploatare ieftenă și abundentă. Intru acesta industria manufacturală, nu face decâtă a înapoia cu dărnicia industriei agricole, industriei mame, servițiele pe care le-a primită de la densa ; ca uă bună fiică ea face să fructifice prim filă avansă făcută de industria mamă pentru crearea iei, și ambele până apoi averea și mijlocele seră în comună , pentru a trăi și a se desvolta împreună. A favoriza dorii astăzi crearea industriei manufacturate în România, este, după părerea nostră , a face pastilă, fără de care nici agricultura nu va pute merge înainte, căci pe c]i ce merge ’i voră lipsi miijlocele materiale de-a înainta cu succes . Nouă nu ne este permisă a jice, cum le e permisă Englesiloră și Francesiloră, că balanța comercială este uă minciună. Balanța comercială, adică echilibrarea perfectă între importă și esporta, este în adeverută minciună în Francia și în Englitera. State avute, către care totă lumea e tributară, din puntură de vedere financiară. Este o adevărată că Francia importă mai multă decâtă esportă; dară esportarea produselor sale industriale nu este singurulă miijlocă de intrare a minerariului în țară , câte sute de milione nu intră in Francia sub formă de dobândi și de dividende la datoriile și la întreprinderile publice străine, acoperite de capitaliști francezi ! Câte sute de milione nu intră asemene de la acea mulțime de străini, din tote unghiurile lumii, cari vină «A visiteze Farisulă, Francia, curiositățile, băiele, stabilimentele iei de totă felulu ! Deficitul, care resultă pentru Francia din diferința între importă și esportă, este cu mare prisosă acoperită din aceste două sorginte, și probă despre acesta e abundența estraordinară de numerariă de care se bucură Francesii. Asemenea adevărată este că Engliteza importă aprópe îndouită de câtă exportă; prin urmare, daca balanța comercială ară fi ună adeverit absolută, nu s’ară mai explica de unde ’și retrage poporală englesă imensele sale avuții. Daca énse pe deuă parte vomă ține semă că în statisticele oficiale produsele esportate se înscriă după prețul fabricelor englese , pe cândă produsele importate se înscrie grevate de tote sarcinele de comisiune și transportă, gata a fi predate consumațiunii, împrejurare care reduce cu ceva deficitulă, daca apoi vomă ține mai cu osebire sema că lumea întregă este alimentată de capitalele englese, și că pentru aceste capitale tote poporele suntă tributarele engliterei, ne vomă explica lesne cum poporală englesă are nu numai mijlocele de a plăti uă diferință imensă între importă și esportă, deră încă a acumula în fiecare ană reserve însemnate și a mări astăferă neîncetată avuția națională. Este are vre uă analogia între acesta situațiune economică atâtă de strălucită, și situațiunea României ? Putemă noi óre se di comă : „n’avemă a ne preocupa de balanța comercială; putemă se imporțaimă mai multă decâtă esportămă, și cu tote aceste să nn fimă mai puțină avuți“? După părerea nóstra, trebuie nu numai se ne preocupămă neîncetată de raportulă între importă și esportă, deră âncă se ținemă semă că noi Românii, departe de a fi creditorii străinătății, suntem din contra debitorii iei cu zecimi de milióne pe fiecare ană ; că noi Românii, departe de a primi în țară versurile de bani ale turiștilor străini, versurii din contra milióne, pe fiăcare anii, la băiețe, la sculele și chiar la feluritele distracțiuni din străinătate. Prin urmare, daca nici pentru România balanța comercială nu este unci adeverit strictă, causa e una fenomena economică cu totulă opusă aceluia ce leamă semnalată pentru Francia și pentru Enghitera. In cele două puternice și avute State Occidentale, serviți ală capitalurilor naționale, întrebuințate în străinătate, soldeză deficitară dintre importă și esportă; în România, tocmai din contra,escedentulă dintre esportă și importă este absorbită de dobânzile enorme ce le plătimă capitalurilor străine, și de sumele forte însemnate ce le cheltuimă la băiețe, la sculele și pe la distracțiunile din străinătate. Astăfelă, este neapărată ca țara să esporte pe fiecare ană cu multă mai multă decâtă importă, pentru a nu fi cu desăvârșire sleită de esportările de numerariă, făcute supt alt-S C-----* IAM țării de manufactură străină. Aflându-ne în acesta situațiune, care amenință a deveni mai critică, pe măsură ce cresc și trebuințele nóstre de produse ale industriei străine, nu trebuie să ne alegemă, nimicii din ceară pute să împuțineze esportarea numerariului din țară. Dintr’unü ană într’aliulă s’ară pute ca escedentulă ce ne dă încă esportulă asupra importului. Să nu mai fie îndestulătorii, spre a acoperi dobânzile pe care țera le plătesce în străinătate, și feluritele cheltuieli, causate de absinteismul, celă mai răspândită. In prevederea acestei amenințătore eventualități, nu trebuie să ne mărginimă a desvolta și rădica numai agricultura nostră, deși ea câtă să formeze prima nostră preocupare. Trebuie nu numai să atragemă numerariulă din afară în schimbul cerealelor n nóstre, derűâncă sea să oprimă pe câtă posibilă de a ieși, spre a se acumula în țară, spre a se oferi în condițiuni mai avantagiose și a contribui astăferă în modulă celă mai puternică la rădicarea avuției generale. In acestă scopă, singurul milioaneficadă este crearea industriei manufacturate, începăndă negreșită cu acele industrii ce simtă mai potrivite cu producerile brute ale României, cu apucăturile și cu trebuințele Românilor. In acesta salutară direcțiune guvernală și Camerele actuale au făcură deja mai multe păsuri, care ne facă se sperămă că crearea și susținerea industriei manufacturare naționale va intra în casăși și tema generală de îngrijire a intereselor țârei. Aceste măsuri sunt : concesiunea care a asigurată viitorulă fabrice de postavă de la Neamțu, legea pentru înființarea unei fabrice de hârtie, și, în fine, proiectulă depusă în Cameră, pentru a opri căderea și a asigura viitorulă fabricelor de zahară, fabrice care, într u o țară agricolă ca a nostra, trebuie să aibă în puțini ani ună deplină succesă. Orice industria se crează în țară, ori ce fabrică, flăcâtă de mică, se înființeză, economiseșce națiunii valorea produselor sale. Desvoltarea industriei mamufacturare naționale, într’ună modă înțelepții și măsurată, spre a înlătura decepțiunile și descuragiurile, trebuie dejit să fiă una din preocupările stăruitore ale Românilor, în genere și ale guvernului și Camerelor , în specială. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALA AGENȚIEI HAVAS. Constantinople, 11 . Februarie.— Sultanul ăra făcută * vă primire [bine-voitóre d-lui D. Brătianu, ministrul plenipotențiară al României, în audienta ce Maiestatea Sea i-a acordată iert și în care a primită cu solemnitate decorațiunea Stelei României, împodobită cu diamante. D..Brătianu a înmânată în același timpă uă scrisóre autografă din partea A. 8. Ii. principele Carol I Sultanulă s’a resprimată în termeni forte ! !1 ăi ’ Ș1 Í1WT1 Cpi SlStfi t aiflui vsra vă vŭ 17 om atinopole. Marele cordonă ală ordinului Osmanie a fostă conferită lui Savas pașa. Berlin, 11 Februarie. — Gazeta Germaniei de Nord, .■ vorbindă despre atitudinea Irlandeziloră^înt-’arlamentală engleză, esprimă părerea că guvernul trebuie să remedieze procederile acestei partide și adauge că lumea e forte i curiosa de a sei ce va face.pentru acesta ministerulă Beaconsfield. St. Petersburg, 11 Februarie. — Uă nouă tipografia clandestină, s’a descoperita în capitală. In același locală s’aă găsită diare revoluționare și arme; s’au făcuta mai multe arestări. Berlin, 11 Februarie. — Guvernul Prusiei a presintată consiliului federală ală imperiului uă propunerea privitóre la modificarea legii în contra socialiștilor, și care tinde ca acestă lege să remână în vigore până la 31 Marte 1886. Camera francesa a discutată dilele trecute ună proiectă de lege presintată de ministrulu de marină, d. amirală Jaureguiberry, pentru deschiderea unui credită suplementară destinată la lucrări de întărire în colonii. Comisiunea bugetară a propus respingerea pe motivulu că nu găsia destul de justificată pentru momentă acelă credită. Amiralul Jaureguiberry a stăruită a se vota proiectulă, dură Camera sa unită cu opiniunea comisiunii bugetare. Ministrulu a credută că trebuie să-și de demisiunea, în urma acestui votă, și și-a dat-o. Enso, președintele Republicei, d. Grévy, i-a refuzată-o, rostindă cu acea ocasiune câteva cuvinte, pe care credemă bine a le pune supt ochii publicului și ai d-lor miniștri. „Solidaritatea, a disu d. președinte ale Republice!, există totă atâtă de multă între miniștri pentru a sei să îndure orecare neplăceri personale, fără a deșerta de la postură lord, câtă și pentru a-și primi partea din neplăcerile colective, fără a se da înapoi." Alegerea de la Liverpool. Succesulă electorală ce conservatorii englese aă repurtată la Liverpool a causată uă mare nemulțumire diareloru liberale, VINERI, 1 FEBRUARIE, 1880. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. abonamente. In Capitală și districte: unit anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa : ROMANIA, la administrațiunea diarului LA PARIS, la d-n I Darras-Halegrain, 6 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. EA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusä. 20BANIESEMPLABÜLÜ care nici nu o ascundă. Orecare simptome făcuseră pe liberali se crădă că spiritul marii circumscripțiuni conservatore se modificase și să spere că ei vor triumfa în alegere. Lordul Ramsay se aruncase în luptă cu totă arderea unui cină tânără ,și, după învingere , liberalii mărturisescă cu franchețe că „suntă forte mâhniți”. Acestă alegere are un însemnătate cu atâtă mai mare, cu câtă oposițiunea de tóte nuanțele s’a presintată la votă unită și mai cu sămă pentru că, circumscripțiunea aceia fiindă vecină cu Irlanda, se credea că nemulțămirile ce domnescă în acestă din urmă provinciă în contra guvernului voră avă uă înrîurire asupra resultatului votului. N’a fostă nimică din acestea. Partida conservatorea eșită triumfătare, ca și altă dată. Acestă triumfă are cu atâtă mai mare însemnătate cu câtă în spiritură publică s’a începută deja campania pentru viitorele alegeri și deci pote fi considerată ca uă prevestire defavorabilă oposițiunii. Organisarea partidei liberale de peste Milcova se urmeau cu activitate și patriotismű. Zilele trecute a apărută în Iași și ună ț organă de publicitate, supt numele de Unirea, care propagă organisarea liberalilor de peste Milcovă și unirea loră cu partida națională-liberală de dincece. Salutămă cu bucurie aparițiunea acestui organă și ne grăbimă a reproduce chiară acistă parte din frumosa lui programă : Sire poutice. ..*• I - • ..i_ ^ 1 t J se înțelegă că nu potă lucra ce câla constituindu-se în ună mare partidă și impunendu’.șî uă disciplină. Cum se pate deci ca liberalii, cei cari iubescă asemene instituții, să nu voiască a înțelege acesta și să le discrediteze, să le ruineze eî înșișî încetulă cu încetulă, prin anarhia ideieloră, prin resipirea forțelor ă loră? In politică, mai multă decâtă în orice altă ramură de activitate, forțele resipite sunt forțe perdute. Pe de altă parte, totă în politică se cere ărăși mai multă decâtă aiurea ca fiecare cetățănă, în vederea realizarii sistemului său de credință în trăsăturile esențiale, să renunțe, cândă nu se póte altmintrele, la esecuțiunile de detailă. In adeveră, cestiunile sociale sunt cele mai complicate, în ele esistă mai puține principii complecte demonstrate; pe lângă acesta, la resolvarea și regularea lor sunt chiemațî, nu una numără restrînsă, ca în domeniul sciințelor positive, ci totă lumea. Diversitatea de păreri este cu atâtă mai cu putință cu câtă atâtă nesiguranța tărâmului, câtă și numărulă celoră ce suntă chiemați a lucra în elă, este mai mare. Fiindă așa, este uă necesitate de ună ordină înaltă socială, ca fiecare cetățănă să caute a intraru în partidulă care îi realisăză complectă ideiele, căci acesta este cu neputință, dără în acelă partidă care se apropie mai multă în tendințele lui de ideiele săle și care este mai aptă de a le realisa, de a le aplica în societate. In acelașă timpă iată fiecare cetățănă trebuie să caute a fugi de mici grupuri locale, de partide de orașe și de orășele, chiară când acele grupuri ară represinta penă și ideiele săle secundare, până și în cestiunile de detaila, îndată ce prin esistența loră isolată, prin opoziția loră sistematică, ele ară face ca se nu se potă realisa în Stată principiile mari, fundamentale— pe care le are și elă — și pe care ună altă partidă ma numerosă și mai practică ară pută să le realiseze. E că pentru ce noi, rădicându-ne la izvorulă curată,ală principiiloră, vomă combate grupurile mici locale ce nu au rațiunea de a esistă, și, trecendă peste personalități și prejudice, ne vomă uni forțele nóstre cu acela dintre partidele liberale care are mai multă viitoră, mai multă însemnătate, și care a dovedită și dovedesce mai multă educațiune politică.