Romanulu, octombrie 1880 (Anul 24)
1880-10-26
984 care în cele din urmă a fostă rechemată, nu arată de câtă uă simpatie platonică pentru afacerea grecă. Atâtă d. Cairoli câtă și cornițele Maffei ar fi declarată destulă de lămurită regelui George, cu ocasiunea ultimei sale călătorii, că Italia va merge cu majoritatea puterilor europeane atâtă în cestiunea grecă câtă și în celelalte afaceri orientale. SOIRI D’ALE IDILEI Din Capitală. Monitorulű Oficială de adî, publică următorulu decretă domnescu : D. I. C. Brătianu, președintele consiliului de miniștri, ministru al lucrărilor publice și ad-interim la finance, va trece definitivă la ministerul financelară , conservândă președinția consiliului. D. colonelă N. Dabija este numită ministru secretară de Stată la departamental lucrărilor ei publice. D. A. M. Șendra a fost numită în postură de advocată publică clasa I, pe lângă curtea și tribunalele din Iași, în locul d-lui Tăcu, demisionată. M. S. R. Domnulă, a bine-voită a da esecuatorulă, în virtutea căruia D. Panaiotis Psimulis, doctoră în drept și, se potă esercita funcțiunile de vice-consulă ale Majestăței Séle Regale Greciei, la Bârlad.D. locotenentă Lahovari Nicolae, din arma cavaleriei, aflată în disponibilitate de la 16 Februarie 1880, renunciândă la restul concediului, s’a chiamată, în activitate de serviciu, la vacanța ce este în regimentală 10 de călărași, pe dioa de 18 Octombre 1880. D.S Ioan Șoltiș s’a numita în funcțiunea de șefă de musică clasa III, în regimentul 8 de linie, la vacanța ce este. —S’a aprobată ună,concediu de ună ană în țără și în străinătate, sub-locotenentului Trenk Alphred, din regimentului de roșiori, pentru interese de familie, trecânduse, totă de uădată, în posiție de disponibilitate, pentru concedia mai mare de șose Janî, conformă alină. 5 de sub art. 8, din legea posițieî oficiărilor. Din Județe. 1 Aflămă, scrie Vocea Teleormanului din Măgurele, că în sînulă consiliului generală ală acestui județă, s’ară fi produsă propunerea înființărei unei scale de meserii în orașul de reședință. Se mai adaugă că s’ară fi urmată deja în acestă privință orecari discuțiunî în sînul comisiunei pentru întocmirea bugetului județiană. Orîcare va fi resultatului acestei propuneri, noi nu putem decâtă să felicitămă pe inițiatorii iei, căci înființarea scólelor și de meserii, în tóte județele, în perioda economică prin care treceme, este indispensabile. Ar&mai dora isbenda celorfi care dă dată acesta folositóre inițiativă. — S’a suprimata circumscripția VI actuală, și județul Covurlui, se alipesce la județele : Bacău, Tecuciu și Putna, cu cari va forma, pe viitoră, o singură circumscripțiune cu reședința la Bacău, și purtând o numărul de ordine VI și VII, circumscripție de poduri și șosele Din străinătate Neue freie Freise publică urmatorea telegramă din Londra cu data de 3 Noembre: »Se zice că d. Gambetta, vorbindă ieri cu mă ambasadorii care ’s- a visitată, ’fară fi disă . In acestă momentă este peste putință de a se reîncepe cu cestiunea grésá. Grecii trebuie să aibă răbdare și se aștepte Afacerea nu pote fi părăsită, darü totuși ea nu póte să fiă vîrîtă în fața unei acțiuni imediate. — Un telegramă din Berlin, publicată de die Presse, fiice că Principele de Bismarck a încredințată provisoriă afacerile ministeriului de comerciă — derfi numai pentru puține septemâni — [secretarului de Stată la interne ală imperiului, ministrului de Bötticher. Principele a făcută acesta atâtă din causa stării sănătății sale câtă și pentru că politica externă [îlă ocupă forte multă acum. Acesta transmitere s’a efectuată deja încă de acum câteva zie. Cancelarul nu voiesce ânse prin acesta se renunțe nici la planurile sale politico-sociale nici la conducerea ministeriului de comerciă. — Redifin din provincia Ianina au fost chemați supt arme. — Se anunță din Teherană că generalul Tejmur a bătută completamente pe Kurd în unire cu Hasan Ali Khan și Hismet Eddaulet. — Diarul le Gaulois publică următorea glumă telegrafică ce i se trimite din Berlin : »Baronul de Haymerle nu va mai conduce multă vreme afacerile estemore ale Austro-Ungariei, fiind-că politica orientală austro-ungară nu mai este în armoniă cu cea germană. Cornițele Andrassy ar fi fostă întrebată deca voes ce se reia conducerea afacerilor exteriore." AFELIJ "pentru sprijinirea Asociațiunea din Brașovu pentru promovarea meseriiloru între Români. Astăzi nu se mai pute contesta, că una din căușele principale, că noî Românii ne aflămă pretutindenea însă stare economică cu multă mai inferioră decâtă străinii, ce ne înconjură, este de scur și lipsirea totală din mijlocul nostru a clasei de meseriași și de industriași. Urmarea naturală a unei asemenea stări este ca totă ce agoniseșce, întru sudarea feței sale poporală română merge să umple buzunarele străinului și se lă înavuiască pe acesta. Golulă, ce esistă este forte mare și greă de umplută. Pentru a umplea în parte celă puțină acestă golă simțită s’a înființată încă V anulă 1869 în Brașovă uă asociațiune cu scopul de a așcda copii de Română, câtă se voră putea de mulți, pe la diversele meserii, a sprijini perfecționarea sculelor române și a crea cu modulă acesta meseriașii români. Acesta Asociațiune începândă de la înființarea iei a avută să se lupte necontenita pe ne astăzi cu multe și mari greutăți. In loculă prima avută să se lupte cu sărăcia generală de care suntemă isbiți noi Românii de dincole de Carpațî cu toții, în urma asupririlor de totă felulă, atâtă morale câtă și materiale, ce a ROMANULU 26 OCTOMBRE 1880 veniă să îndurămă din partea dușmaniloră nemului românescă, în ală douilea locă a avută să se lupte cu adâncă înrădăcinatură prejudițiă ală poporului românescă, cumcă meseriile micșoreză vrednicia și caracterulă personală ală omului. Acestă prejudițiă a dispărută astăzî mai cu totulă... sărăcia însă merge totă crescândă. Puțină încă și cu toți vom fi reduși la sapă de lemnă. Uă scăpare de ruină totală mai póte afla poporulă română numai în îmbrățișarea meserielor și a industriei. Pentru a’i înlesni în parte celă puțină acesta îmbrățișare. Asociațiunea nostră a căutată în tóte modurile posibile se câștige mijlocele materiale, fără de cari îî este cu neputință a s atinge scopurile ce are în vedere. Modestele venituri de cari dispune Asociațiunea însă, nu-i permită a subveni la tote trebuințele și lipsele, ce le au copii, așezați pe la diversele meserii și cari în cele mai multe cazuri sunt forte mari. Este bine în adevără, a se sei, că copiii așezați din tote părțile Transilvaniei pe la meserii de asociațiune fiindă copii de țărani, pe lângă aceea, că suntă forte seracî nu poseda nici chiară cele mai indispensabile elemente de cultură. Astăfelă asociațiunea pe lângă îmbrăcăminte și încălțăminte, trebue sĕ îngrijéscu, ca se li se dea și cultura neapărată de trebuință unui meseriașă. Spre acestă scopă trebuie să întrețină oă școlă de Dumineca sé se provédá pe învățăcel cu tóte rebuisitele necesarii de școlă. Numărul acestor copii mergăndă din apă în ană crescândă, crd veniturile asociațiunea semănând staționare, ea nu’și mai pote atinge scopulă precum ară voi . Pentru aceea, Asociațiunea se află constrânsă se apeleze la toți frații Români de inimă din România independentă, ca se bine-voiască a aduce fiecare micuță săăobdă pe altarul înaltelor scopuri românesc!, ceea caută să atingă. Suntemă siguri, că sprijinul va fi cu atâtă mai grabnică, cu câtă frații noștri români trebue să sciă că uă mare parte din meseriașii formați supt auspiciele Asociațiunii trecă in România , astfelă, că de resultatele câștigate de ea beneficiéza întregulă nemd românescă. Celă mai puternică sprijină ni l’ară da banii noștri frați, cândă n’ară pregeta a se face membrii fundatori al Asociațiunii depunendă un-deta pentru totfi-de-una modica sumă de 20 fiorini v. a. séu 45 de franci, membrii ordinari plătind fi tacșa anuală de 2 fl. v. a. séu 4.50 fr., sefi în fine membrii ajutători, dândă flecare câtă îlătra inima. Sclindă, că Românulă este totu-de una gata a aduce sacrificie pentru atingerea de scopuri naționale românescî nu ne îndraimămă singură momenta, că acestă apelă ală nostru va afla cuvenitură resunetă în tóte inimile generóse și gelose de progresulă poporului românescă ! Președinte: Bartolomeiu Baiulescu. Secretară: Ioan Botoceanu. -----------------------—----- Albumitru Macedo-românii ”. Litera D începe prin uă scrisorea d-lui Ludovic Drapeyron, directorul Revistei Geografiei. Fiindă în franțuzesce să traducemă : Paris, 20 Martie 1880. Domnule: „Amu primită apelulă ce ați adresată amiciloră Româniloră. Mă grăbescă a respunde. Simpatiseză din totă anima ca operă patriotică și civilisatere ce urmăresce, Societatea de Cultură Macedo Română. »Uă națiune latină care profeseză creștinismul ă grecă și care, (a ce titre) formeza ca trăsura de unire între două mari civilisațiunî, cărora datorită civilisațiunea nostră francesă, astăfelă e acelă curiosă, acestă nobilă poporă română , aședată la avant-gardă ală poporelor neo-latine, în Carpațî și pe țermurile Dunărei și ale Mărei Negre. Câtă energiă ’I a trebuită să desfâșiară ca se șî păstreze limba și naționalitatea! Astăzî ea formeza totalitatea sau cea mai mare partea din locuitorii Transilvaniei, Bucovinei , Banatului , provincie ale imperiului Austro-Ungară, a Moldovei, a Valahiei, de curendă emancipate de domnirea turcescă, a Basarabiei, care e supt stăpânirea Rusiei. Suntă Români în forte mare numără în Bulgaria, în Macedonia și în Tesalia. S’ară putea număra în Orientul Europei, aprópe șapte milione de Români. »Iată ce trebue să nu uită , în calitatea mea de directoră al Revistei Geografiei. De aceea colaboratorii mei și eu amă făcută, chiar de la începută, mă mare locă, în chiarulă nostru unei naționalități atâtă de însemnate supt tóte privințele. »Inserate în preciosală dv., albumă, aceste rânduri voră înșciința pe compatrioții d-v. că aă în noi amici devotați , fericiți de a transmite cititorilor noștri tóte comunicările geografice ce voră bine voi să ne adreseze. A face pe Apuseni să cunoscă din ce în ce mai multă România și pe Români este a le insufla iubirea loră. »Primiți, domnule Președinte, omagiulă devotamentului med pentru causa vostră, și ală înaltei mele considerațiuni pentru persona d-vostră. Ludovic Drapeyron. Acestá scrisore este urmată de uă nuvelă originală La maison du perdu (casa spânzuratului) de d. Frédéric Damă, uă vomă publica în românesce în curendă. Ancă ună francesă, — trei pe rândă, din care două naturalisați, — d. generală C. Davila care scrie următorele rânduri : »Eminentală autoră ală Spiritului legiloră, Montesquieu,ficea că nici uă dată nu a avută uă mai mare ideă de patria lui decâtă atunci cândă a văzută ideile, obiceiurile și instituțiunile iei adoptate și într’uă altă țară. ,Fie-mî permisă și mie de a esprima astárji același simțimentă. Găsind și pe malurile Dunărei uă nouă patriă, România, uă Frandă a Orientelui, în ideile, tradițiunile și aspirațiunile de civilisațiune ale surorei celei mari, amă devenită cu inima și în faptă cetățănă Română cu uă îndoită iubire pentru patria de origină.* Vă frumușică poesiă fără titlu a poetului Negrindei, d. Aron Densușianu, care se sferșesce prin aceste versuri : »Ună poporă singură prin datini, limbă, Simte, trăiesce și înfloresce, Și cândă prin ele nu mai simțesce Î ncetă cu ’ncetulă pere, să schimbă Ii fratele poetului, d. Nic. Densușianu a dată Albumului ună studiă destulă de lungă și forte interesantă asupra Macedo-Românilor din Croația și Slavonia. Apoi vină trei poesii iscălite T. Georges Djuvara : Harpa minunosă, Romanță și Imortalitatea, și o lungă epistolă a d-nei Constanța de Dunca-Schiau asupra învățământului. Și vine uă mică, mititicuță scrisore, reprodusă autograficesce, și iscălită de unnume ilustru, E. Egger, vestitură elinistă francesă, insemnatură profesoră ală Sorbonei, membrulă al institutului Franciei. Nu zice nimică acesta scrisóre, dorudice multă, și bine a făcută d. V. A. Urechia că a reprodusă-o așa cum este, așa cum a fostă scrisă, căci numai așa ’șî are însemnătatea iei. Gândiți-vă, iubiți cititori, că d. E. Egger, are astăzi 67 de ani, că munca ’lă-a sdrobită, că, totă citind și, lucrândă, scriindă, învățândă mereu, elă, atâtă de învățată, compulsândă tóte resturile grece, latine, francese antice și moderne, ilustrulă profesoră a văzută într’uă di că vederea lui slăbesce. Nu a încetată să lucreze, și din ce în ce vederea sea slăbesce mai multă. Astăzi i se citesce cărțile lui iubite, și cândă vrea să scrie dicteza unul secretară. Și cu tote acestea, cândă primesce apelulă Societății de cultură macedo-română, îndată le condeiată și aplecată pe hârtie, silindu-se, oprindu-se la fiecare vorbă, abia vegénda, per cândă rândută începută și urmândă mai departe nesfârșind tate cuvintele, ele scrie acestá scrisore pe care o reproduce Albumul . Monsieur, Paris, 8 Aprilie 1880, J’applaudis et je m’ associe de coeur ă l’oeuvre de patriotisme et d'humanité que vous paursuivez pour la fondation et pour Ventretien des écoles roumanes. Si je ne vous réponds pas plus longuement, deșt que la faiblesse de ma vue ne me permet pas de le faire. Agréez Vassurance de me regrets et de ma haute consideration. JE. Egger. membre de Hnstitut, professeur á la faculté de Lettres. Acesta scrisoare va rămâne ca cea mai frumosa dovădă de vina simpatiă a unui francesă ilustru pentru România, și ca cea mai însemnată parte a Albumului. Trecemă peste două poesii ale d-lui Dim. Eliescu, Florea și Reîntorcerea, și peste poesia provansală a d-lui E. Espagne de la Montpellier, au popie de Roumania, și găsim două articole iscălite de două medici români cunoscuți: Țăranula română de drum I. Felix și uă scrisore a d-rului A. Fătu. Urmără două articulețe ale d-lui I. P. Florantin : Congresă pedagogică pan-română și Uă reformă pedagogică. In articolul d’ântâiă d. I. P. Florantin propune întrunirea unui congresă ală represintanțiloră învățătorilor din tote țările FOSTA ROMANULUI 26 Octombre EGAII MMTKILul Scrisore către d. Al. Dumas fiul membru al academiei francese. Tradusă de Fr. Damé. N. (Urmare.) Ce a se credi, iubite Dumas, de acesta mărturie și de bilulü care declară pe femei apte a îndeplini funcțiunile de jurați și a face parte din curțile supreme de justiții? Președenția Statelor Unite s’a oferită d-nei Victoria Woodhall, fără ca acesta propunere să fi fostă luată de nimeni în dezidere. D-na Victoria Woodhall are unul din cele mai frumose talente de a vorbi. Mai multe mii de auditori, la Londra, se ducă la conferințele iei de la S. James Hall și de la Mecanic’s Hall, unde ea expune și discută condițiunile politice și sociale ale Statelor Unite. Drepturile și datoriile maternității nu adună apărătură mai elociale. Femeile administrezá biserici, celebrază ceremoniile culturei, căsătoriile, botezurile, înmormântările. Sistema de învățământă în comună pentru ambele secse este aplicată în 50 gimnasii; superioritatea acestui modă de învățământă nu mai face obiectul nici unei îndoeli. Numărul femeilor întrebuințate în serviciul poștelară este de peste 4,000. In Statulă New-York, marea majoritate a membrilor corpului învățătură din școlele publice sunt femei. Numărul ă loră este de peste 22,000. Femeile voteză cu bărbății pentru candidații la funcțiunile de directori și inspectori al școlelor publice. Ele voteza cu grabă și rațiune. Multe femei, primite doctori, eserciteza cu succesă medicina, multe sunt ă bibliotecare, căci forte mare e numărulă biblioteceloră comunale. In Statulă Massachussetts, universitatea femeilor din Wellesley numără mai bine de 300 studente și mai bine de 8 institutore pentru ună institutoră. In Statulă Wisconsin, ună Uliu a recunoscută femeiloră măritate dreptulă de aalegătăre și de alegibile pentru funcțiunile publice. Acestă Ulia este supusă ratificării poporului. D-ra Mavinia Goodfell, forte învățată și oratoră distinsă, a fost primită ca advocată la tribunalulă superioră. La Milwaukee, d-na Kate Kene a fostă admisă a pleda în calitate de advocată. In Statul Ohio, d-ra Agnes Scott, din Tiflin, după ce și-a dobândită diploma, a fost primită ca judecătoră ală curții supreme (National Citizen). In Statulă Iowa, Academia sciințeloră din Davenport a dată președenția sea d-nei Putman, și acesta alegere a fostă aclamată. In Statulă Ilinois, Simpson College din Indianapolă , numită ca o profesoră de limba gréca pe d-ra Iosie Baker care , afară de limba gréca pe care vă cunosce și să vorbesce, scie și latinesce, franțuzesce și nemțesce. La vârsta de opt ani, ea tradusese pe Omer și alți autori greci; nu are de câte șasesprezece ani și e forte tare în matematici. In teritoriulă Wasingtonului , numărul femeiloră întrebuințate în funcțiunile publice e de peste 1,300. In California, la San Francisco , amfi spusă-o deja, d-na Gordon, apelându înaintea curții cu jurați pe ună bărbată acusată de omoră, a dobândita achitarea lui în aplauzele auditoriului. Acesta silință a femeei ca să ajungă a fi egală cu bărbatul, ceea ce e dreptul ă eî, nu are locă numai în Statele Unite. In Englitera , Camera comuneloră este sesizată în fiecare ană cu uă moțiune în scopă de a restitui femeiloră acelașă dreptă de alegere ca și bărbaților. Nu mai este decâtă oă cestiune de oportunitate, în favorea căreia s’a pronunciată, în 1877, sir Stafford Northcate, pe atunci ministru de financie. Pe atunci, ună oratoră pretinsese la tribună că femeile, și mai alesă acelea care contribuiseră la înființarea colegiului Girton (pentru fete) la Cambridge, punea o puțină preță pe dreptul de sufragiui femeescă. Acestă aserțiune a fost relevată cu energia și elociată de către d-na William Grey, care, prin silințele ei spre a rădica din ce în ce mai multă nivelul învățământului fetelor, a dobândită că mare autoritate. întrunirea, care era numerosă, avu locă în salonele Domnei Anna Gore-Langton. »De cândă mă ocupă de condițiunile de esistență ale femeilor, a zisă în substanță d-na Williams Grey, amă recunoscută din ce în ce mai multă, câtă de neapărată e ca ele să fie investite cu dreptură de votă pentru a putea ajunge la oă educațiune mai înaltă.* In virtutea lui Married Komen’s Property act, votată în 1870, femeile englese se bucură de mai multe drepturi care le suntă refusate în Francia. Astăfelă, salariile și profitele unei femei măritate, câștigate de densa într’unfi poștă séu în negoțiură ce ’să face fără bărbatulă seă, trebuie să fiă privite ca proprietatea femeei și destinată la usură săă personală, fără întervenirea bărbatului. E totă astă felă pentru ori ce avere și orice proprietate dobândită [de densa în literatură, în sciință seu în arte. Plasarea acestora beneficii este asemenea proprietatea ei personală. Chitanțele ce femeia le dă pentru proprietățile ei personale asigură liberarea debitorilor ei. Depositele făcute la uă casă de economia de câtre uă femeiă, înaintea căsătoriei ei, rămână proprietatea femeei ; e totă așa pentru depositele făcute de femeia măritată, afară numai cândă au fostă făcute [cu banii bărbatului și fără consimțământ,ulăsăă, în care casă curtea pate să ordone ca banii să se residue acestuia. Femeia pate subscrie un poliță de asigurare în folosulă său asupra vieții sale sau asupra aceleia a bărbatului său. Femeia măritată are dreptul de a se