Romanulu, decembrie 1880 (Anul 24)

1880-12-01

ANÜLÜ DOUE-fiECI ȘI PATRU YOIESCE ȘI TEI PUTÉ ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Oeto , , » pagina III — 2 lei — A se adresa: N ROMANIA, la administratiunea­­ ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la EugéneMicoud et C-nie, 139— 140, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. La FRANCFORT, S.—M..G. L. Daube et C-une, pentru Germania, Belgia, O­­landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardit. 20 BANI ESEMPLARULÜ Stedacțiun­ea și Adm­in­strațiunea strada Domnei 14 LUNI, MARȚI, 1, 2 DECEMBRE, 1860 ILUMINEAZA-TII ȘI VEI ii. ABONAMENTE.: lei Capitală și districte, und­and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pantru taie­ferite Europei, trimestru 1B lei A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea­­ ziarului LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctord Gustavo Croce. Vi San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANIESEMPLABULU Bucurescl, ÄT ț­iua de 28 Noembre a doua ani­versară a­ căderii Plevnei, a avută anulă acesta uă deosebită însemnă­tate, prin­­ împărțirea drapelelor, la iregieientele din naoă create, și chiară de acumă pe deplină orga­­nisare și bine esercitate. Inaltulă ordină de­­ zi, dată de Domnulă țărei și șefă supremă ală armatei, cu acesta ocasiune, arată tdtă solemnitatea vilei prin marea și adevărata însemnătate ce dă dra­pelului : elă este „sântulă simbolă ală patriei în același timpă elă „personifică onórea, vieța și datoria oștenilor­ români către patrie.“ Astft­felă este definită drapelulă de către șefulă supremă ală oștirii nóstre. Când o dură patru­spre­zece regimente de falnici dorobanți și patru regimente de ageri călărași, adică aprope jumătate din armata nostru teritorială, este înzestrată cu acestă simbolă ală patriei, care con­sacră existența noueloru corpuri, se pote zice că Ziua de 28­»Noembre 1880 a fostă nu numai serbarea a­­aniversării unui gloriosă faptă de arme, derű și consacrarea însemna­tei măriri și ‘întăriri ce a primită puterea nostră armată, printr’uă lu­crare neîncetată de la resbelă în­­cace, și mai cu osebire prin saltură escepțională făcută în anulă cu­rentă. Cu totă grăbirea organisării atâ­­toră noul regimente, activitatea des­­voltată în oștire a fostă atâtă de mare în anulă acesta, și inteligența corpului nostru ofi­dărescă atâtă de bine îndreptată și întrebuințată, în­câtă ori­cine a asistată la revista de la 28 Noembre pare să mărtu­re­scă că tote regimentele păreau a fi compuse din vechi soldați. Doro­banții organizați abia de câte­va luni în trei­zeci de regimente, din ș­ase­spre­zece câte erau până la Masă, nu numai că nu se înfățișau în condițiuni de mare inferioritate alături cu corpurile permanente, deja atrăgeau din contra tote privirile atâtă prin aerulă de sănătate și de putere ală omenilor­, câtă și prin esactitatea mișcărilor- loră, ceea ce proba­ză instrucțiune înaintată. Z­iua de 28 Noembre a mai avută anulă acesta și farmecul ă ce -i dă­dea omagiulă pe care sociele oficia­­lilor­, în numele tutoră române, ’lă aduseră iubitei femeiloră nóstre suverane. Depunerea acestui omagiu atâtă de bine meritată, și respon­­sură plină de cele mai înalte și mai delicate simțiminte dată de M. S. Regală Domna în cea mai curată limbă românască, voră fi totă­dea­­una păstrate în memoria celoră ce au asistată la acestă solemnitate, ca uă amintire care întăresce sim­­țimintele patriotice și întăresce su­fletele. Banca Națională și-a Începută a­­stăzi tóte operațiunile. Organisarea a fostă forte anevo­­iasă, de­ore­ce totală era de creată. Uă dificultate din cele mai mari a fost­ dispunerea de ună locală cu­­viinciosă pentru așezarea unei ase­menea instituțiuni. Condițiunile de siguranță, cerute în asemenea casă, trebuința de ună tesaură încăpătură și sigură în contra focului și în contr­a spargerii, nu permitea așe­zarea Băncei Naționale în ori­ce casă particulară. De aceea Direcțiu­nea Băncei a fostă fericită de a pu­tea găsi locă în edificiul­ Creditului fonetară rurală, unde ocupă etagiul­ I, parte din etagiul­ ală 11-lea și dispune de tesaurulă ce este con­struită în condițiuni escepționale de soliditate, de siguranță și de uscă­ciune. Ensc Creditula funciară fiindă ne­voită să se mute din partea edifi­ciului ce ocupa, spre a face locă Băncei, în altă parte a aceluiași e­­dificiu, ocupată mai nainte de So­cietatea de asigurare România, de aci a resultată uă întârziare nea­părată, care­­ face că nici pene as­­tăzi Banca nu dispune încă de totă localulă de care are trebuință. Pe lângă acestă dificultate mate­rială, mai era și aceea mai însem­nată de creată totă ce se atinge de uă administrațiune, ce cuprinde ser­­vicie atâtă de numerose, de delicate și cari suntă pentru prima oră che­mate să funcționeze în România. In îndeplinirea acestei grele sar­­cine de organisare, trebuie să fa­ce rad și partea puținei experiențe ce exista în țară, în ceea ce priveșce funcționarea unei asemeni institu­­țiuni. Cu totă darulă de asimilare ce ’lă­să Românii, trebuie âncă ună­are­­care studiu pentru ca cei chrămați a dirige acestă instituțiune de cre­dită, să ajungă a’și putea îndeplini bine și consciincioșii datoria. din Acestă lucrare pregătitire a fostă fericire multă înlesnită și gră­bită prin concursul­ luminată, com­­petentă și plină de bună-voință ală d-lui d’Enfreville, umilă din cei mai distinși inspectori ai băncei Fran­ciei, delegată de acesta mare insti­tuțiune, după rugămintea nostră, ca să ne ajute în organisarea băncei nóstre naționale. Concursul­ d-lui d’Entreville a fostă atâtă de eficaciă, în­câtă deși d-sea n’a sosită de multă timpă în Bucureșci, totuși Banca a putută în­cepe chiar de astăzi să funcționeze. După câtă aflamă, operațiunile s’aă anunțată din acesta primă Zi supt nisce auspiere care dau cele mai fru­­mose speranțe pentru viitorul­ în­semnatei nóstre instituțiuni de cre­dită. Cifra afacerilor­ din acesta er­a întrecută, după câtă ni se asi­­gură, tóte asceptările. Sunt­ încredințați că acesta scrie va fi primită cu uă vină mulțumire de ori­ce Română, și că toți se voră uni cu noi spre a­ura celă mai stră­lucită succesă unei instituțiuni, che­mate a schimba fața afacerilor­ co­merciale și economice în genere în România. Ni se asigură că Banca ar­ fi luată și are cari mesuri pentru stabilirea sucursalelor­ sale. Primele sucursale ce se voră stabili, vor­ fi cele de la Iași și Craiova. N’avemă trebuință a mai arăta binele ce este chemată a face uă a­­semene sucursală, mai cu osebire în Iași, acelă centru de usură și de speculă fără scrupulă. SERVIȚII­LC TELEGRAFICE. ALE AGENȚIEI HAVAS. Paris, 12 Decembre. — D. Gambet­ta a pronunțată astăzi­ ună discursă în marele amfiteatru de la Sorbona cu ocasiunea îm­părțirea premierară către Societatea politeh­nică. D-sea a zisă : »Fran­c esti­nă despu­iată pe o mulă celă vecin­ă și aă învățată să se călauzăscâ eî ensă,și spre uă țintă o­­tărîtă : »aceea d’a pune din nuoă pe Fran­cia la locuia iei printre marile puteri."1 D. Gambetta a isprăvită direndă : „To­tulă pentru patriă, solință și gloriă !* Discursul ă săă a fostă adese­ori între­ruptă de vi­ aplause. La sfîrșită acesta a fost ă uă adevărată ovațiune. A se vede ultime scrii mai la vale. Ciprul­ și Grecia. Se scrie Ziarului Fremdenblatt: »Mitropolitul­ din Cipru, trimițîndă 107 catâri pentru armata grecăscă, a adresată regelui George următorea scrisare : «Sire ! la momentul­ în care poporală elina este gata a cere înapoi drepturile ne­­înstrăinabile ale Elenismului, Insula elină Cipru se grăbesce a contribui cu obolul ă iei la îndeplinirea operei naționale, ințele­­gândă forte bine ce legături o legă cu Gre­cia și ce îndatoriri are către patriă. Pen­tru acestă sfârșită, poporală elină din in­sula Cipru, m’a însărcinată a vă trimite Maj. Vostre 107 Catâri pe care îî predaă d. Major. H. di Giovanni, ună fiă ală in­sulei. Bine­voiți, Sire, a primi acestă mică derű aia insulei sărace? »Cipru, dorindă în modă ferbinte realizarea stăruințelor­ pane­­lenice. Leucosia, în Noembre 1880. Ală M. Vo­­stre supusă, Sophronios.* --------—-as8B»———-----­ Cartea galbenă francesă I­. Challemil Lacour către amir­alula Jau­­reguiberry, însărcinat ad-interimii cu afa­cerile străine. Londra, 21 Augustă 1880. In ședința de astădi a consiliului de mi­niștrii s’a luat h­otărîrea d’a se întreba ime­diată puterile d­ea aprobă trimiterea către d. Goschen a unei note destinată a fi pre­­sintată Porții, și ală cărei cuprinsă ăcă­lă. »Responsulă Porții diferă de propunerea făcută din gură ambasadoriloră din Con­­stantinopole de către ministrul­ afacerilor­ străine în­­ ziua de 13 curentă. Ea diferă asemene risce în punte forte importante de alternativă cuprinsă în nota colectivă pre­­sintată la 3 curentă. Ea redeschide cestiuni care erau închise , cere acum, în urma a­­tâtoră restimpuri, m­ă nuoă restimpă neo­­tărîtă. Singurul­ chip pentru Portă ca să-și arate buna reî voință, este de a esecuta re­pede și în întregimea ieî propunerea rela­tivă la Dub­igno. De altmintreli pare tre­­buinciosă trimiterea de forțe navale care să supravegheze esecutarea, afară numai dăca ea nu va fi efectuată mai nainte.* Respunsulu amiralului Jauréguiberry. Paris, 21 August 1880. Dăca puterile sunt­ în unanimitate de părere d’a se ține de termenii notei pre­­sentată la 3 August. Porții otomane, apoi nu ne vomă despărți de ele, și ați făcută bine d’a respunde în modă condițională lordului Granville în acestă sensă. Nu pu­­temă­inse necunosce că propunerile tur­cesc­ aă modificata până la ună puită ore­­care situațiunea. Ară fi bine dăr și, după noi, ca de și se va reproduce somațiunea nostră colectivă, să nu se pună Turcia într’uă posițiune a­­nevoiosă pentru casulă cândă ară consimți se procădă imediată la ună începută de e­­secutare care ară pregăti predarea Dub­ig­­nei. Engliteza va voi negreșita să țină sămă de acestă eventualitate în proiectul­ de respinsă ce’i aparține d’a redacta și asu­pra termeniloră căruia dorimă forte se simă înțeleși. Amiralul­ Jouréguiterry către miniștrii Fran­ciei din Constantinopole, Londra, Petersburg, Viena și Roma. Paris, 23 Augustă 1880. Domnule ! D. ministru ală Englitezeî la Paris ’mî-a vorbită astăzî diminăță despre instrucțiunile ce guvernul ă săă își propune d’a adresa d-lui Goschen, spre a ’lă pune în posițiune să răspundă la ultima Notă turcăscă privitore la afacerile Muntenegru­­lui. D’. Adams ’mî-a esprimată în acelașă timpă dorința d’a sei­dăca a mă fi dispuși a da nisce asemenea instrucțiuni și amba­sadorului Franciei la Constantinopole. Amă răspunsă că aderămă bucurosă la sensulă generală ală instrucțiunilor­ pro­puse, dără că nu putem c a ne însuși cu­­prinsulă soră integrală. Pe noi nu ne-a isbită tocmai așa multă ca pe guvernul­ englesă deosebirea ce pote exista între Nota scrisă a lui Abbedin-pașa și recenta sea comunicare verbală. De faptă, datele faptelor­ și elementele positive de apreciare ne lipsescă, întru ceea ce pri­veșce starea actuală a fruntariilor­ turco­­muntenegrene spre estă de lacul­ Scutari și însemnătatea efectivă a propunerilor­ o­­ficiale adresate de puteri Porții otomane în privința acestei părți a delimitării... Suntemă gata a reînnoi somațiunea de la 3 Augustă, adică a cere ca Porta să precădă, fără nici uă întârziere, la predarea Dub­igneî și a districtului ei, și să ne dea uă garanțiă sigură despre buna sea cre­dință și despre buna sea voință printr’ună începută imediata și seriosă de esecutare. La trebuință, suntemă dispuși a sprijini ce­rerea nostră printr’uă demonstrațiune na­vală, și nu vomă pregeta d’a trimite, ca și cele­l­alte puteri, vasele nóstre în fața Dub­­­ignei, dăca acestă măsură va fi trebuin­­ciosă, fiă spre a oțărî pe Portă la cedarea efectivă a litoralului atribuită Muntenegru­­lui, fiă spre a grăbi îndeplinirea făgădueli­­lor si ce ni s’afi dată. In ipoteza ense­cândă actele se î­nie­ară da­că deplină satisfac­­țiune de acestă parte, nu ne putem­ înda­tora a pune forțele nóstre navale în miș­care spre a dobândi uă regulare a frunta­­riilor­ de dincolo de lacul­ Scutari, adică într’uă regiune situată în afară de bătaia vaseloră, și după uă liniă care n’a fostă precisată în modă definitivă, pre câtă scrmă noî celă puțină, în nici ună actă autentică. Gestiunea rubleloru. Spre a pune capătă esploatărilor, la care s’a văzută espusă publiculă din causa u­­noră propagande răă intenționate și tin­­dendă pute la câștiguri nedrepte și chiar imorale, guvernulă a publicată ieri în Mo­­nitorul. Oficialii și a făcută se se afișeze pe strade urmâtorulă comunicată : »Multe persone, dândă uă greșită inter­­pretațiune înaltului decretă domnescă , cu No. 2.940, prin care s’a dispusă că de la 27 Noembre curentă, monetele de argintă rusesci, să nu mai aibă cursă legală, aă crezută că, aceste monete nu mai circulă pe nici ună cursă. Acestă interpretațiune este cu totul­ greșită, căci, măsura de a se primi la casele publice, rubla pe 3 lei 50 bani, 3/4 rublă de 2 lei 62 bani, V2 rublă pe 1 lei 75 bani și 1/4 pe 87 bani, a fostă luată tocmai pentru a se înlătura dificultățile ce s’ar­ fi putută ivi, decă a­­ceste monede nu ar­ mai fi fostă de­locă primite, și, pentru a facilita și mai multă transacțiunile dintre particulari, se aduce la cunoșcința publică că s’aă dată ordine tuturoră casieriloră de a schimba, pe cur­surile arătate mai susă, în monedă națio­nală de argintă și în bilete, tote rublele și supt­ divisiunile lor­.* Totă de­uă dată, în scopul­ de a face ca lucrurile să reintre cu totulă în starea loră normală, guvernulă a presintată Ca­mera ună proiectă de lege, cerendă asupra lui urgența care s’a și admisă și care are de scopă de a autoriza pe guvernă se de­­puie, la Banca Națională ca lingots rublele ce nu voră mai avea cursă legală în țărâ și se potá lua de acolo moneta românescă cu cursă legală. Cu modula acesta nu numai piețele nu voră mai suferi de lipsa monedei divisio­­nare, ci și rublele se vor­ duce fără pagube pentru publică. ULTIME SCIRI. Serviciulü telegraficii aici , Agenției Havas“ Londra, 13 Decembre. — Consiliul­ de miniștri e grabnică convocată pentru as­­tăzi.­ Este posibilă că elă va ofărî imediată convocare­a Parlamentului. Paris, 13 Decembre. — Se citesce în diatulă des Débats . »Proiectul­ unui arbi­­tragiă europeană pentru resolvarea cestiu­­nei turco-greca din Zi în Z‘ ie mai mare consistență; acesta este singurulă mijlocă de a preveni resbelulă între Turcia și Grecia.* Tóte Ziarele dorescă reușita proectului de arbitragiă. Constantinopole, 13 Decembre. — Sulta­­nulă a conferită marele cordonă a Osman­­liei, d-lui I. Brătianu, prim-ministru a Ro­mâniei ; d. Boerescu, ministrul­ afacerilor­ străine ; d. principe D. Ghika, președintele Senatului; M. S. Sultanulă a conferita ma­rele cordonă a Megediei generalului Slă­­niceanu, ministru de re­belă; d. Mitilineu, ministrul­ României la Bruxelles și fostulă secretară generală al­ ministerului aface­rilor­ străine, d. Văcărescu, mareșalul­ curții M. S. Domnitorului. Belgrad, 13 Decembre.— Era s’aă făcută alegerile pentru Scupcina, candidații favo­rabili guvernului au fostă aleși în majo­­ritate. Galați, 13 Decembre. — Comisiunea du­­nărenă ține astăzi ședință. In ședința de astăzi a Senatului, d. Teo­doră Rosseti a rugată pe d. președinte să intervie pe lângă Senată a oțărî dace tre­buie a se declara vacantă col. I de Vas­­lui, pe care­ să represintă d-sea, căci are funcțiunea salariată de advocată ală căi­­lor­ ferate; d. P. Grădișteanu a pusă ace­eași cestiune. Ne mai cerendă nimeni cu­­văntură, s’a trecută pură și simplu la or­dinea Zi lei. I­. D. Sturza a dată citire m­ai lungă și însemnată raportă și apoi proiec­tului de respinsă la discursul­ tronului a­­nexată la acelă raportă. Deschizendu-se discusiunea generală, d. T. Rosseti, în numele oposițiunii, exprimă bucurie pentru punerea cheiei boltei con­stituționale prin asigurarea succesiunii tro­nului și face reserve formale în privința celoră­l­alte părți ale respunsului, rămâ­­nândă ca să discute sistema guvernului cu ocasiunea legiloră ce se vor­ presinta. D. P. Grădișteanu, respunzendă, combate re­vendicările monarchice ale d-lui Rosseti și insinuările ce au făcută la adresa partidei liberale și apoi critică redacțiunea câtor­­­va părți de respinsă. D. generală Florescu combate pe d. Grădișteanu și apoi d. mi­nistru de externe zice căte­va cuvinte, con­­statândă că e naturală reserva d-lui Ros­seti și esprimândă fericirea guvernului pen­tru unanimitatea ce vede în Senată în pri­vința regulării succesiunii­­ tronului. D. St. Șendrea declară, în numele grupei din care face parte, că adereză solemnă la întări­rea dinastiei; laconismul­ adresei îlă dis­pensă de a stărui asupra sentimentelor, de nemulțumire ce există mai cu osebire în Moldova pentru aplicarea legilor, nu în sensă liberală. Inchizându-se discnsiunea, proiectulă a fost­ luată în considerațiune , s’a desbătută apoi pe art. și s’a admisă în totală cu 34 voturi în contra 2. S’a trasă apoi la sorți comisiunea care va duce M. S. responsul­ Senatului. — In ședința de astăzi a Camerei s’a desvoltată interpelarea d-lui N. Ionescu în privința scólei fiiloră de militari din Iași, și a d-lui Lahovary în privința scăderea rublelor­. Camera a trecută la ordinea Zi­lei. S’a citit o proiectulă de răspunsă la Discursul­ Tronului, apoi camera a trecută în secțiuni.

Next