Romanulu, decembrie 1880 (Anul 24)
1880-12-04
ANULU DOVĂ PECI și patru VOIESCE ȘI TEI PUTEANUNCIURI. Linia de 80 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 lei — A se adresa:N ROMANIA, la administrațiunea esiarului, LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse. • LA LONDON, la Eugéne Micoud et C-nie, 139— 140, Fleet Street, London E. C.' LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. La FRANCFORT, S.—M.,G. L. Daube et C-nne, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU Redacțiunea și Administrațiunea strada Remnel 14 Bucuresci, Andrea Amanascu sema ieriseră , în a doua edițiune, despre atentatulü comisii asupra d-lui Ion Brătianu. Președintele Cabinetului este bine. Vom da semn mai la vale de mărturisirile ce vom afla că le-a facutu atentatorulu și de descoperi rile de péné acumü ale Parchetului și ale Poliției. Cu tóte că, mulțămită presinței de spiritu a d-lui Brătianu, atentatulü n’a isbutitü din fericire, și cuțitură, îndreptată tocmai în inimă, n’a străpunsă de câtă paltonală și gheroculă, faptulă este din cele mai Íngrozitóre și mai odiose. Românii sunt națiunea cea mai cu dreptă curentă mândră de moravurile sale și de nobilulă și balulă sau caracteră. Este mai multă două jumătate de secolă de cândă la noi, și numai la noi, pedepsa cu mórte n’a mai scîrbită, n’a mai întunecată ochii acestei generese, inteliginte și mărinimase națiuni. In tote crimele s’a constatată cu fericire că rară, forte rară se găsesce între asasini câte ună română déca se găsesce din cândă în cândă câte unulă, mai totude-una causa provine dintr’uă pasiune amorosă. Perduta are acum națiunea română acestă sântă tinerețe a anmeliei? Nu,marea, și din tóte ponturile de vedere deplorabilă nenorocire ce s’a întâmplată nu va cădea asupra nemului românescă. Avemă speranța, avemă credința că vomă dovedi Europei că acestă încercare de asasinată nu este românescă, deși se zice că Română e nenorocitură cea voită să devină asasină. Vieța acestui om, ni se spune că este forte pătată. Elă nu are nici trista și rătăcita scuză a unui deliră politică, căci omenii a căroră viață este atâtă de pătată nu suntă capabili de ună fanatismă politică, și drică acesta ceruse precum ni se spune, și dobândise de curendă uă funcțiune chiară la ministerul de finanțe. Este elă instrumentală orbă ală unui grupă politică? Nu putemă admite acastă odiosa presupunere. La noi, partidelor politice, chiar in cele mai fericind ore ale revoluțiunilor, nici prin minte măcară nu le-a trecută nu asasinatul, dorit nici chiară omorirea în luptă a protivnicilor politici. Acesta a fost una din causle de căpetenie pentru care națiunea română a putută să dobândescă, în vr’mă treizzeci de ani, ceia ce alte națiuni abia au putută avea după lupte și sacrificii în timpă de secol. Acesta a făcută ca totă Europa se susție și s’admire pe Români, se le recunoscu drepturile, și să se jică chiar în țiarele francese : „libertatea nu numai că în America ci ca „în România.“ Cum déjü s’ară putea nasce la noi ună grupă politică care se primescă ași degrada națiunea în ochii iei însăși ș’ai Europei, și care se nu scie, în modă positivă, că în tote țările și în toți timpii asasinatele politice aă asasinată pe ănsăși partitele cari s’aă orbită penă a recurge la densele și că totă d’auna și pretutindine ele aă ucisă libertățile publice, inlocuindu-le cu cele mai ucigătorii despotismă. Cine dorit s’a servită de perversitatea acestui individ, pentru a face din elă ună asasină ? E că ce trebuie să caute și să descopere poliția și parchetulă. Rugămă, conjurămă însă și pe una și pe altulă să procedă cu cea mai mare liniște și inteligință. Să nu mergă pe urmele altor poliții și altoră parchete, cari căutaă pe complicii crimelor, între ómenii onorabili și în rândulă adevăratelor partide politice. Negreșită că, după câte se vădă păn’acum, individulă acesta de alții a fostă îmbrâncită spre crimă. Este posibile ca și la noi, ca pretutindene, să se afle ună mică numără de ființe putreziți prin corupțiune cari, în starea de degradare în care aă căzută, să recurgă chiară la asemene odiose crime. Vițială conduce în modă fatală la crimă. Spre viaă să se țintescă de la ochii poliției ș’ai parchetului, învederată fiindă ca vițială și numai vițială pate produce asasinaturü, în câtă cuțitulă a străpunsă numai paltonală, la partea peptului. D. Brătianu s’a luptat singur cu atentatorele, deși acesta este ună omă tare, în timpă de câteva secunde. In acea luptă d. Brătianu a fost o forte ușoră rănită în două locuri la capă și la ună locă la obrază. Însă din fericire este numai pelea atinsă. In acea luptă, alergândă d. deputată Goga care tocmai atunci eșta de la Cameră, a lovită în capă pe atentatore cu bastonulă, apoi ună ușieră și 2,3 deputați puseră mâna pe elă. D. Brătianu a venită îndată acasă; două medicină venită asemenea și, după ce aă spălată sângele, au făcuta pansamentulă, dechiarândă că nu este absolută nimică seriosă în aceste uși ore rane. Atentatorele a fostă îndată arestată și justiția informăză elă s’a servită de ună cuțită aoă cu lama de vr’uă 20 centimetre. Lovitura de bastonă, dată de d. Goga, a ruptă cuțitulă în patru bucăți. Bucățile cuțitului s’aă găsită pătate în două locuri cu sânge. SERVIȚIUL TELEGRAFICÜ ALE AGENȚIEI HAVAS. Viena, 14 Decembre.— Deputații au discutată proiectulă de lege pentru exercițială provisorie ală bugetului pe primul trimestru 1881 ; ministrul financierară a combătută obiecțiunile deputaților stângei, cari aă vorbită contra aprobării budgetului, și legea a fost votată în aplausele dreptei cu 183 voturi pentru și 146 contra. Roma, 14 Decembre.—înainte de a face pe Monsignorulă Hassonn cardinală, Papa Fa lăudată și a narată despre desele simptome ale unei apropiate intrări a catolicilor orientali în sînul bisericei române. Papa a deplânsă în câteva cuvinte situațiunea actuală a bisericei. Atentatul în contra d-lui Brătianu. A sără, îndată după atentată publicămă următorele în edițiunea de dimineță a numărului precedinte Astă seră, la ora 5 și jumătate, la eșirea din Cameră, ună individă anume Petrarua văndă antecedentele cele mai rele, a lovita cu ună cuțită pe d. loan Brătianu, președintele consiliului de miniștri. D. Brătianu ’i-a oprită brațulă, astfel: JOUI, 4 DECEMBRE, 1880 LUMINEAZA-TE ȘI TEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte, untt anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pantru teiegerile Europei, trimestru 1B lei se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea parului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch ii&lkt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Vi San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI E SEMPLARULU Antecedentele atentatorului. Atentatorulu se numesce Ivan Petrumelă o fostă profesoră în Bucuresci, în Tîrgovișce și acumă era funcționară la ministerul de financie. Ca profesoră în Bucuresci și directore de șcula, el a incasat o mandatură de retribuțiunile profesorilor de la gimnasială unde era directoră și s’a făcută nevăzută, fugândă în străinătate, împreună cu o sumă de 20.000 lei ai unei case de economiă din Bucuresci. Elă ’și-a părăsită atunci familia, soția și copiii în cea mai adencă miseriă. Acestea s’aă întâmplată pe timpul disposițiunii universale de la Viena. După câțiva timpă s’a întorsă în țară. In urmă, fără a se fei negreșită, antecedentele lui care’să făcea nedemnă de vr’aă funcțiune a Statului a fost numită profesoră la gimnasială din Tîrgovișce. Acolo er a începută a redacta mă fiară de oposițiune, numită — pare-ni-se — Tirgoviscea. Venită în Bucuresci, fără a se fei relele lui antecedente și recomandată nu scrisă de cine, Petrom a fost numită funcționară la băuturile spirtase, funcțiune pe care o ocupa și în momentulă cândă a comisă atentatulu. Ună fiară pretinde că administrațiunea financelară ară fi luată măsuri de a’lă depărta din funcțiuni. Cercetarămă cu de amănuntulă și ne convinserămă că antecedentele lui nu erau delocă cunoscute la ministeră și nici vorbă n’a fostă de depărtarea lui din funcțiune. Interogatoriulu L'Independance romaine publică, supt acestă titlu următorele: Nu avemăm pretențiunea d’a reproduce în întregulă lui interogatoriulă la care a fostă supusă asasinulu, déja suntemă în posițiune de a comunica câteva din respunsurile lui Ion Petraru. D. Goga s’a dusă de ’le-a văzută la prefectura poliției și ’l-a țisă : — Ce motivă te-a impinsă la acesta crimă ? — Amórea de patriă ! — Amórea de patriă nu se probeză cu lovituri de cuțită. — Ba da ! Și nu suntă singurulă a o proba astă-felă. După mine voră veni și alții. — Asta-i nebunia ! — Orice omă de inimă trebuie să scră a se sacrifica pentru patriă. De altmintreli, Ion Petraru s’a încercată a stărui în aceste generalități, ferindu-se de a intra în amănuntele precise ale crimei. Deji procurorii, judecătorii de instrucțiune sosiră și îndată interogatoruilă, care deveni apoi secretă, fu condusă astăfelă încâtă sili pe asasină să răspundă. După aceea a fostă scotocită și s’a găsită asupră-luă declarațiune în care se țjice cam acestea : „Că sorta îl desemnase spre a omorî pe d. Brătianu, că a trebuită să se supună. Că cere ertare societății și femeii sale de crima ce are a comite, solindă mai din nainte că se espunea la tote asprimele legel.“ Duma pură și simplu ună resumată din acestă documentă, care este supt semnată de asasină. Astăfelă, după acestă documentă, ară părea se ros uite că Ioan Petraru făcea parte dintr’uă societate și că a fostă desemnată de sortă spre a esecuta acesta crimă. Elăară fi ji să chiară cam aceste cuvinte: — După mine voră veni și alții, suntemă cinci-^eci. Se sciă că de curândă s’aă trimisă pe la tote ziarele placarde autografiste, publicândă sentința de morte pronunțată contra d-lui Brătianu de către ună comitetă care se intitulă „Comitetulu celorüoi.“ Acest comitetă va fi esistândă elă în adeverü ? Se pare că Ion Petraru voeate a face să se crede că esistă spre a da crimei sale ună caracteră politică ? Instrucțiunea va trebui să se sforțeze a lămuri mai cu semn acestă pantă. Pregătirea atentatului Atentatorele a declarată că de mai multe zile era cu totul hotărîtă de a ucide pe primul ministru. Luni, l’a pândită la eșirea de la Senată și totă în acea zi l’a pândită la eșirea de la ministerul de financie. In amândouă rândurile puse nu s’a putută apropia de d. Brătianu, fiindăcă, trăsura acestuia fiindă forte aprópe, s’a putută urca și, a plecată. Ieri, Marți atentatorele Petraru a asistată iarăși la ședința Senatului, unde a fostă vetjutü și recunoscută de mai multe persone. D. Brătianu, nevenindă ieri la Senată, atentatorele nu și-a putută esecuta aci culpabila luiotărîre. De la Senată, elă s’a dusă la Cameră și aci, asceptândă la eșirea încercată tentativa criminală. Instrucțiunea se urmeza cu activitate: vre 20 indivizi sunt arestați și ni se spune că indicie de complicitate s’aă descoperită asupra unora din ei. Emoțiunea produsă în Capitală este adâncă, mii de persone s’aă dusă a seră la domiciliul d-lui Brătianu, spre a cere informațiune, eră astăzii comercianții mai cu osebire cei din strada Lipscani, Victoria și altejstrade principale, au arborată stindarde, ca semnă ală bucuriei ce fimță pentru scăparea d-lui Brătianu. D. Brătianu e destulă de bine însé medicii îl prescriă de a nu eși din casă 6-7 zile. 3 ORE In ședința de astăzi a Camerii după ce domnu președinte C. A. Rosetti, a comunicată că a seră s’a comisă ună atentată contra domnului președinte al consiliului, Camera—după cuvintele rostite de d-nii G. Chițu, Al. Lahovan, N. Blaremberg, V. Maniu și ministrul de externe —care au inferată totă acelă criminală atentată, a votată în unanimitate urmatorea moțiune : „Camera, în fața odiosului atentată comisă în contra vieței primului ministru, d. I. C. Brătianu, veștejesce crima și decide : „Vă deputațiune de 30 membrii ai Parlamentului, trași la sorți cu întregulă biurcă va merge să felicite pe domnuță Brătianu și familia d-sale pentru fericita salvare a vieței sale, arătându-i unanimele simpatii ale representațiunii naționale. (Semnați) G. Chițu, D. Cariagdi, G. Mârzescu, C. Boerescu, I. Codrescu, P. P. Carpp, M. Ferichide, T. Maiorescu, Gr. Heliade, V. Alexandrescu Urechiă, N. Ganea, V. Maniu, Fărcășanu, E. Costinescu, Eug. Ghica, Fulger, Costin, Popescu, Stolojanu, Ciupercescu, Zamfirescu, D. Ghica, Vizanti, Buescu, Sefendachi, Triandafil, Retorichi, Căpreanu, Dimancea, Bechianu, P. Bordea, G. Cămărașu, Cantemir, Parpari, Tescanu, Hagi-Nicola, G. Monteoru, Costescu / Comăneanu, Nicorescu, Cernătescu, V. Mitrea, Periețenu-Buzău, Chenciu, Corbu, Giuvara, Guran, Castroianu, Urzică, Moscu, Vilacros, Grigorescu, Poroineanu, gen. Călinescu, dr. Măldărescu, Mărgăritescu Al. Sihleanu. Acestă moțiune a fostă admisă cu aclamațiuni unanime. Deputațiunea Camerii se va duce la d. Brătianu astăzi, la 5 ore. — Aflămă ca Societatea studenților în medicină, aflândă despre atentatură odipsă ce s’a comisă asupra personei primură-ministră a trimesă imediată pe președintele său la d. Bratianu,sö ’i esprime simțimintele junimei române indignate și se ’să felicite că a reușită sé scape cu vieță. Astăzi s’a distribuită în numele consiliului secretă de 50, uă nouă placartă cu totulă asemenea cu cele de mai nainte și supt semnată loan Petraru. Atentatorul caută a motiva prin ea odipsulă lui atentată.