Romanulu, decembrie 1880 (Anul 24)

1880-12-04

ANULU DOVĂ­ PECI și patru VOIESCE ȘI TEI PUTE­ANUNCIURI. Linia de 80 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 lei — A se adresa:­N ROMANIA, la administrațiunea esiarului, LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ne, 8 Place de la Bourse. • LA LONDON, la Eugéne Micoud et C-nie, 139— 140, Fleet Street, London E. C.' LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. La FRANCFORT, S.—M.,G. L. Daube et C-nne, pentru Germania, Belgia, O­­landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPL­ARULU Redacțiunea și Administrațiunea strada Remnel 14 Bucuresci,­­ Andrea Ama­nascu sema ieri­seră , în a doua edițiune, despre atentatulü co­misii asupra d-lui Ion Brătianu. Președintele Cabinetului este bine. Vom­ da semn mai la vale de mărturisirile ce vom­ afla că le-a facutu atentatorulu și de descoperi­­ rile de péné acumü ale Parchetului și ale Poliției. Cu tóte că, mulțămită presinței de spiritu a d-lui Brătianu, atenta­tulü n’a isbutitü din fericire, și cu­țitură, îndreptată tocmai în inimă, n’a străpunsă de câtă paltonală și gheroculă, faptulă este din cele mai Íngrozitóre și mai odiose. Românii sunt­ națiunea­­ cea mai cu dreptă curentă mândră de mo­ravurile sale și de nobilulă și b­alulă sau caracteră. Este mai multă do­uă jumătate de secolă de cândă la noi, și numai la noi, pedepsa cu mórte n’a mai scîrbită, n’a mai întunecată ochii acestei generese, inteliginte și mă­­rinimase națiuni. In tote crimele s’a constatată cu fericire că rară, forte rară se găse­­sce între asasini câte ună română déca se găsesce din cândă în cândă câte unulă, mai totu­de-una causa provine­ dintr’uă pasiune amorosă. Perdut­a are acum națiunea ro­mână acestă sântă tinerețe a an­­­mel­iei? Nu,­marea, și din tóte pon­­turile de vedere deplorabilă nenoro­cire ce s’a întâmplată nu va cădea asupra nemului românescă. Avemă speranța, avemă credința că vomă dovedi Europei că acestă încercare de asasinată nu este ro­mânescă, de­și se­­ zice că Română e nenorocitură ce­a voită să devină asasină. Vieța acestui om­, ni se spune că este forte pătată. Elă nu are nici trista și rătăcita scuză a unui deliră politică, căci omenii a că­­roră viață este atâtă de pătată nu suntă capabili de ună fanatismă po­litică, și drică acesta ceruse precum ni se­ spune, și dobândise de curendă uă funcțiune chiară la ministerul­ de finanțe. Este elă instrumentală orbă ală unui grupă politică? Nu putemă admite acastă odiosa presupunere. La noi, partidelor­ politice, chiar in cele mai fericind­ ore ale revolu­­țiunilor­, nici prin minte măcară nu le-a trecută nu asasinatul, dorit nici chiară omorirea în luptă a pro­­tivnicilor­ politici. Acesta a fost­ una din caus­le de căpetenie pentru care națiunea română a putută să dobândescă, în vr’mă trei­zzeci de ani, ceia­ ce alte națiuni abia au putută avea după lupte și sacrificii în timpă de se­col­. Acesta a făcută ca totă Europa se susție și s’admire pe Români, se le recunoscu drepturile, și să se­­ jică chiar în ț­iarele francese : „liberta­tea nu numai că în America ci ca „în România.“ Cum déjü s’ară putea nasce la noi ună grupă politică care se pri­­mescă ași degrada națiunea în o­­chii iei însăși ș’ai Europei, și care se nu scie, în modă positivă, că în tote țările și în toți timpii asasina­tele politice aă asasinată pe ănsăși partitele cari s’aă orbită penă a recurge la densele și că totă­ d’a­una și pretutindine ele aă ucisă liber­tățile publice, inlocuindu-le cu cele mai ucigătorii despotismă. Cine dorit s’a servită de perversi­tatea acestui individ, pentru a face din elă ună asasină ? E că ce trebuie să caute și să des­copere poliția și parchet­ulă. Rugăm­ă, conjurămă însă și pe una și pe altulă să procedă cu cea mai mare liniște și inteligință. Să nu mergă pe urmele altor­ poliții și altoră parchete, cari căutaă pe complicii crimelor, între ómenii o­­norabili și în rândulă adevăratelor­ partide politice. Negreșită că, după câte se vădă păn’acum, individulă acesta de alții a fostă îmbrâncită spre crimă. Este posibile ca și la noi, ca pretutindene, să se afle ună mică numără de ființe putreziți prin corupțiune cari, în starea de degradare în care aă că­zută, să recurgă chiară la asemene odiose crime. Vițială conduce în modă fatală la crimă. Spre via­ă să se țintescă de la o­­chii poliției ș’ai parchetului, învede­rată fiindă­ ca vițială și numai vi­țială pate produce asasinaturü, în câtă cuțitulă a străpunsă numai palto­­nală, la partea peptului. D. Brătianu s’a luptat singur cu atentato­­rele, de­și acesta este ună omă tare, în timpă de câte­va secunde. In acea luptă d. Brăti­anu a fost o forte ușoră rănită în două locuri la capă și la ună locă la obrază. Însă din fericire este numai pelea atinsă. In acea luptă, alergândă d. deputată Goga care tocmai atunci eșta de la Cameră, a lovită în capă pe atentatore cu bastonulă, apoi ună ușieră și 2,­3 deputați puseră mâna pe elă. D. Brătianu a venită îndată acasă; două medici­nă venită asemenea și, după ce aă spălată sângele, au făcuta pansamentulă, de­­chiarândă că nu este absolută nimică se­­riosă în aceste uși ore rane. Atentatorele a fostă îndată arestată și jus­tiția informăză­ elă s’a servită de ună cu­­țită aoă cu lama de vr’uă 20 centimetre. Lovitura de bastonă, dată de d. Goga, a ruptă cuțitulă în patru bucăți. Bucățile cuți­tului s’aă găsită pătate în două locuri cu sânge. SERVIȚIUL­ TELEGRAFICÜ ALE AGENȚIEI HAVAS. Viena, 14 Decembre.— Deputații au dis­cutată proiectulă de lege pentru exercițială provisorie ală bugetului pe primul­ trime­stru 1881 ; ministrul­ financierară a com­­bătută obiecțiunile deputaților­ stângei, cari aă vorbită contra aprobării budgetului, și legea a fost­ votată în aplausele dreptei cu 183 voturi pentru și 146 contra. Roma, 14 Decembre.—înainte de a face pe Monsignorulă Hassonn cardinală, Papa Fa lăudată și a narată despre desele simp­­tome ale unei apropiate intrări a catolicilor orientali în sînul­ bisericei române. Papa a deplânsă în câte­va cuvinte situațiunea actuală a bisericei. Atentatul­ în contra d-lui Bră­tianu. A sără, în­dată după atentată publicămă următorele în edițiunea de dimineță a nu­mărului precedinte Astă seră, la ora 5 și jumătate, la eșirea din Cameră, ună individă anume Petraru­­a văndă antecedentele cele mai rele, a lovita cu ună cuțită pe d. loan Brătianu, preșe­dintele consiliului de miniștri. D. Brătianu ’i-a oprită brațulă, ast­fel: JOUI, 4 DECEMBRE, 1880 L­UMINE­AZ­A-TE ȘI TEI FI. ABONAMENTE.­ In Capitală și districte, untt anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pantru teie­gerile Europei, trimestru 1B lei­­ se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea­­ parului LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch ii­&lkt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Vi San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI E SEMPLARULU Antecedentele atentatorului. Atentatorulu se num­esce Ivan Pe­trum­­elă o fostă profesoră în Bu­­curesci, în Tîrgovișce și acumă era funcționară la ministerul­ de financie. Ca profesoră în Bucuresci și di­­rectore de șcula, el­ a incasat o man­datură de retribuțiunile profesorilor­ de la gimnasială unde era directoră și s’a făcută nevăzută, fugândă în străinătate, împreună cu o­ sumă de 20.000 lei ai unei case de eco­­nomiă din Bucuresci. Elă ’și-a pă­răsită atunci familia, soția și copiii în cea mai adencă miseriă. Acestea s’aă întâmplată pe timpul d­isposi­­țiunii universale de la Viena. După câți­va timpă s’a întorsă în țară. In urmă, fără a se fei negreșită, antecedentele lui care’să făcea ne­demnă de vr’aă funcțiune a Statu­lui a fost­ numită profesoră la gim­nasială din Tîrgovișce. Acolo er­ a începută a redacta m­ă­­ fiară de oposițiune, numită — pare-ni-se — Tirgoviscea. Venită în Bucuresci, fără a se fei relele lui antecedente și recoman­dată nu scrisă de cine, Petrom a fost­ numită funcționară la băutu­rile spirtase, funcțiune pe care o o­­cupa și în momentulă cândă a co­misă atentatulu. Ună­­ fiară pretinde că administra­țiunea financelară ară fi luată mă­suri de a’lă depărta din funcțiuni. Cercetarămă cu de amănuntulă și ne convinserămă că antecedentele lui nu erau de­locă cunoscute la ministeră și nici vorbă n’a fostă de depărtarea lui din funcțiune. Interogatoriulu L'Independance romaine publică, supt acestă titlu următorele: Nu avemă­m pretențiunea d’a re­produce în întregulă lui interoga­­toriulă la care a fostă supusă asa­­sinulu, déja suntemă în posițiune de a comunica câte­va din respun­­surile lui Ion Petraru. D. Goga s’a dusă de ’le-a văzută la prefectura poliției și ’l-a ț­isă : — Ce motivă te-a impinsă la a­­cesta crimă ? — Amórea de patriă ! — Amórea de patriă nu se pro­­beză cu lovituri de cuțită. — Ba da ! Și nu suntă singurulă a o proba astă-felă. După mine voră veni și alții. — Asta-i nebunia ! — Ori­ce omă de inimă trebuie să scră a se sacrifica pentru patriă. De altmintreli, Ion Petraru s’a încercată a stărui în aceste genera­lități, ferindu-se de a intra în amă­nuntele precise ale crimei. Deji pro­curorii, judecătorii de instrucțiune sosiră și îndată interogatoruilă, care deveni apoi secretă, fu condusă astă­­felă în­câtă sili pe asasină să răs­pundă. După aceea a fostă scotocită și s’a găsită asupră-l­uă declara­­țiune în care se țjice cam acestea : „Că sorta îl­ desemnase spre a omorî pe d. Brătianu, că a trebuită să se supună. Că cere ertare socie­tății și femeii sale de crima ce are a comite, solindă mai din nainte că se espunea la tote asprimele legel.“ Duma pură și simplu ună resu­­mată din acestă documentă, care este supt­ semnată de asasină. Astă­felă, după acestă documentă, ară părea se ros uite că Ioan Pe­traru făcea parte dintr’uă societate și că a fostă desemnată de sortă spre a esecuta acesta crimă. Elă­ară fi­­ ji să chiară cam aceste cuvinte: — După mine voră veni și alții, suntemă cinci-^eci. Se sciă că de curândă s’aă tri­misă pe la tote­­ ziarele placarde au­­tografiste, publicândă sentința de morte pronunțată contra d-lui Bră­tianu de către ună comitetă care se intitulă „Comitetulu celorüoi.“ Acest comitetă va fi esistândă elă în a­­deverü ? Se­ pare că Ion Petraru voeate a face să se crede că esistă spre a da crimei sale ună caracteră politică ? Instrucțiunea va trebui să se sforțeze a lămuri mai cu semn a­­cestă pantă. Pregătirea atentatului Atentatorele a declarată că de mai multe­­ zile era cu totul h­otărîtă de a ucide pe primul­ ministru. Luni, l’a pândită la eșirea de la Senată și totă în acea­­ zi l’a pân­dită la eșirea de la ministerul­ de fi­­nancie. In amândouă rândurile puse nu s’a putută apropia de d. Brătianu, fiindă­că, trăsura acestuia fiindă forte aprópe, s’a putută urca și, a plecată. Ieri, Marți atentatorele Petraru a asistată iarăși la ședința Senatu­lui, unde a fostă vetjutü și recu­noscută de mai multe persone. D. Brătianu, nevenindă ieri la Se­nată, atentatorele nu și-a putută esecuta aci culpabila lui­otărîre. De la Senată, elă s’a dusă la Ca­meră și aci, asceptândă la eșire­a încercată tentativa criminală. Instrucțiunea se urmeza cu acti­vitate: vre 20 indivizi sunt­ ares­tați și ni se spune că indicie de complicitate s’aă descoperită asupra unora din ei. Emoțiunea produsă în Capitală este adâncă, mii de persone s’aă dusă a seră la domiciliul­ d-lui Brătianu, spre a cere informațiune, eră astăzii comercianții mai cu osebire cei din strada Lipscani, Victoria și altejstrade principale, au arborată stindarde, ca semnă ală bucuriei ce fim­ță pen­tru scăparea d-lui Brătianu. D. Brătianu e destulă de bine însé medicii îl prescriă de a nu eși din casă 6-7­­ zile. 3 ORE In ședința de astăzi a Camerii după ce dom­nu președinte C. A. Rosetti, a comunicată că a seră s’a comisă ună atentată contra domnului președinte al­ consiliu­lui, Camera—după cuvintele rostite de d-nii G. Chițu, Al. Lahovan, N. Blaremberg, V. Maniu și ministrul­ de externe —care au inferată to­tă a­­celă criminală atentată, a votată în unanimitate urmatorea moțiune : „Camera, în fața odiosului aten­tată comisă în contra vieței primu­lui ministru, d. I. C. Brătianu, veș­­tejesce crima și decide : „Vă deputațiune de 30 mem­brii ai Parlamentului, trași la sorți cu întregulă biurcă va merge să felicite pe domnuță Brătianu și familia d-sale pentru fericita sal­vare a vieței sale, arătându-i una­nimele simpatii ale representațiunii naționale. (Semnați) G. Chițu, D. Cariagdi, G. Mârzescu, C. Boerescu, I. Codrescu, P. P. Carpp, M. Ferichide, T. Maio­­rescu, Gr. Heliade, V. Alexandrescu Urechiă, N. Ganea, V. Maniu, Făr­­cășanu, E. Costinescu, Eug. Ghica, Fulger, Costin, Popescu, Stolojanu, Ciupercescu, Zamfirescu, D. Ghica, Vizanti, Buescu, Sefendachi, Trian­­dafil, Retorichi, Căpreanu, Diman­­cea, Bechianu, P. Bordea, G. Cămă­­rașu, Cantemir, Parpari, Tescanu,­­ Hagi-Nicola, G. Monteoru, Costescu / Comăneanu, Nicorescu, Cernăte­scu, V. Mitrea, Periețenu-Buzău, Chenciu, Corbu, Giuvara, Guran, Castroianu, Urzică, Moscu, Vilacros, Grigorescu, Poroineanu, gen. Călinescu, dr. Măl­­dărescu, Mărgăritescu Al. Sihleanu. Acestă moțiune a fostă admisă cu aclamațiuni unanime. Deputațiunea Camerii se va duce la d. Brătianu astăzi, la 5 ore. — Aflămă ca Societatea studenți­­lor­ în medicină, aflândă despre a­­tentatură odipsă ce s’a comisă asupra personei primură-ministră a trimesă imediată pe președintele său la d. Bratianu,sö ’i esprime simțimintele junimei române indignate și se ’să felicite că a reușită sé scape cu vieță. Astăz­i s’a distribuită în numele consiliului secretă de 50, uă nouă placartă cu totulă asemenea cu cele de mai nainte și supt­ semnată loan Petraru. Atentatorul­ caută a mo­tiva prin ea odipsulă lui atentată.

Next