Romanulu, august 1881 (Anul 25)
1881-08-05
688 fiindcă pretutindeni și mai ales în părțile acelea ale țarei care se ocupă cu agricultura, s’a întârciat forte mult cu formarea listelor electorale, apoi se pute admite că alegerile pentru Reichstag nu vor începe mai nainte de Octombre. Alegerile în Fraga In Neue freie Presse găsim urmatorea relațiune în privința alegerilor ce s’au făcut dilele acestea pentru Camera de comerciu . »Din Praga sosesce scriea că alegerile pentru Camera de comerciu, cu tote protestele Cehilor, au fost confirmate de minister și că constituirea nouei Camere comerciale există acum cu uă majoritate germană. Astfel dar camera comercială va remâne și pentru astădată a germanilor. Déci eî vor mai reuși și într’uă a doua alegere acesta nu se pute spune cu siguranță. Eroismul de care alegătorii germani au dat dovadă faciă cu terorisarea cehă a fost mai mare decât cum se credea, și de acinainte agitațiunea cehă nu va sta liniștită până când nu va găsi un mijloc prin care să transforme modul de alegeri în favorea lor.“ SOIRII ALE ZILEI In zica de 31 August, d. I. Câmpineanu, guvernatorul Băncei Naționale, venind cu vaporul de la Brăila la Galați, a visitat sucursala Băncei din acest oraș. Sera, la 4 ore, d. I. Câmpineanu s’a întors tot cu vaporul la Brăila. * * * D-na Pia Brătianu, care se afla de vremă câteva zile în Bucurescu, a plecat astăzi la moșia sa, de lângă Pitescu. * ■âtr * Indépendance roumaine anundă că la manevrele din Franța, ce vor avea loc în cele din urmă 15 zile ale lumea lui Septembre, vor asista d-ni colonel Pilat, loc.-colonel Dumitresco-Maican și căpitanul Lambrino. Aflăm că nu d. loc.-colonel Dumitresco- Maican, ci d. loc.-colonel Macarovici, va fi trimis împreună cu ceî-l’alțî domni oficerî. * * * Ieri, 3 August 7 ore dim., s’au început în palatul Universității conferințele didactice, cerute de legea Instrucțiunii, ale învățătorilor rurali din distr. Ilfov, supt conducerea revisorului școlar respectiv, dl. Anton N. Boruzescu. Ele vor continua în tote zilele pene la 12 August inclusiv. Materiele ce se vor trata la aceste conferințe sunt: Instrucția militară pentru învățători, lucrări manuale casnice pentru Invățătore și Metodologia, Agricultura, Ortografia academică, Caligrafia, Desenul, medicina populară, musica vocală pentru învățători și învățătore. Iasă scrisore ce ne trimite, dl. Revisor școlar aduce, în numele corpului învățător rural, viua sea recunoscință pentru luminatul concurs ce, Domnele Zaharescu și Radivan, dl. colonel Gorjan, Opran, Radian, Barbu Stefănescu, Șerbănescu și Elie Baican, au bine-voit se dea acestor conferințe didactice. * * * Aflăm că, de câteva cile, s’au terminat probele orale ale concursului pentru ocuparea catedrelor vacante ale sculelor primare urbane de ambe sexe, din circumscripția Bucurescî. Numărul concurenților — de astă-dată — a fost restrîns : C concurente și sosea 11 concurenți. De altmintrelea, probele orale, destinate a dovedi aptitudinea pedagogică și modul de expunere, în tratarea diferitelor materii al candidatului, au dat, după cum serm, resultate nu neîndestulatare: mai toți concurenții și concurentele au arătat că nu sunt străini de înțelegerea delicatei și dificilei misiuni a apostolatului didactic, ce voesc a îmbrățișa. Ar fi de dorit ănsă, ca, în vederea apropiatei deschideri a cursurilor, onor. Ca misiune să se grăbăscă și cu cercetarea probelor scrise ce s’au amânat la 10 August, pentru ca, autoritatea în drept să potă împlini, la timpul oportun, golurile esistențî. * * * Ministerul de resbel este în tratare pentru cumpărarea a trei șalupe cu abur și un brick pentru școla copiilor de marină — scală care are să se înființeze două cam dată la Galați. Aceste valuri sunt pentru mare. * * * A apărut astăji un nou diar, Șahistul român, consacrat numai jocului de Șah. *I urăm succes. * * * Trupa germană de la tătrul Rașka continuă a da representațiuni în fiecare sără cu mult succes. Astfel, Sâmbătă săra și afără s’a jucat piesa numită Apaline, la care a asistat, ca întotdeauna, un numeros public. D-ra Pădure a cântat romanța Te iubesc. Aplausele întregei grădini au resplătit pe artista română pentru talentul și arta ma. DIN STRAINETATE Se anundă din Berlin către Pester Lloyd, că principele de Bismarck a invitat pe procurori să precădă pe cale judiciară contra chiarelor care, discutând scrisorile amenințătore, își vor permite insulte la adresa cancelariului imperial. Vă scrie din Karlsruhe, adresată chiarului Neue freie Presse, dice că împăratul Francisc Iosef a avut uă între vorbire de trei carte de oră, cu marele duce de Baden și cu ministrul bades Turban. (Marele din Karlsruh edie că nu este tocmai neprobabil scomptul despre ridicarea Badenului la rangul de regat. —x— După stăruința ambasadei franceze din Constantinopole, a fost arestat de curând ROMANULU, 5 AUGUST 1881 un șeik algerian care locuește de mai multă vreme în Stambul și asupra căruia s’au găsit documente însemnate în privința actualei insurecțiuni.Marul Vakit reclamă pe arestat ca supus turc și protesteză printr-un articol fulgerător contra demersului nelegal al ambasadorului francez. Monitorul din Belgia a publicat legea asupra cetățeniei. După cum reiese din complectul legei, cetățenia este de două feluri: mică și mare. Cetățenia mică numită și ordinară dă, oricărui străin devenit, belgian, tote drepturile civile și politice ale unui belgian, afară numai de acele dr!8fpturi politice pentru al căror exercițiu se cere cetățenia cea mare. Ea, deosebit de alte condițiuni înscrise în lege, se dă numai acelora ce au 21 ani împliniți și după u ședere de 5 anî în Belgia. Cetățenia mare nu se pate căpăta, deosebit de alte condițiuni, decât de cel care va avea 25 ani împliniți; cel care va fi căsătorit, seu va fi pastrat, unul sau mai mulți copii din căsătoria sa și cel care va fi ședut în Belgia dece ani cel puțin. Termenul de ciece ani se va reduce la 5 ani, pentru străinul care s-a căsătorit cu uă belgiană sau care va fi păstrat din căsătorie cu uă belgiană unul sau mai mulți copii. Pentru străinul căsătorit sau văduv fără copii se cere se aibă vârstă de 50 ani și stagiul de 15 ani. Cetățenia mare se mai pute da asemenea și pentru servicii eminente aduse Statului. Grevele lucrătorilor se îmulțesc în Irlanda. In comitatul de Waterford câțiva esploatori având sa esecute nisce lucrări urgente au consimțit la mărirea salariilor după cum se cerea, pe când cea mai mare parte refusă acesta mărire de salariu. Gazeta de Dublin publică apărarea făcută de a se ține meetinguri la Nenagh, Micelstown și Cromoney, în comitatele Cork și Tipperary. [x — După National Zeitung, socotelile exercițiului trecut al Germaniei prezintă un deficit de mai bine de 12 milione, care se acoperă însă de un escedrile de peste 16 milione mărci creditate asupra impositului de legume care vor fi plătite în cursul exercițiului presinte. Venitul vamal nu a corespuns evaluării făcute, ceea ce a dat un deficit în bugetul deosebitelor State confederate; în schimb însă venitul poștelor și telegrafelor au întrecut prevederile bugetare și drumurile de fer au produs 3,800,000 mărci mai mult decât în anul trecut. Cât pentru cheltuelile, cari au întrecut prevederile bugetare, trebue sa considerăm pre acelea ale serviciului inferior care a cheltuit, pentru esposițiunea din Melbourne și pentru indemnitățile acordate proprietarilor de animale morte din causa pestei bovine, suma de 2,217,000 mărci mai multe decât creditele acordate. Depulațiunea Kirghizilor, din populația Bukeien, venită la St. Petersburg pentru a arăta împăratului sentimentele lor de fidelitate, a fost priimită de Maiestățile Lor la Petersburg în modul cel mai amical, astfel că, delegații cu căpitanul de cavalerie neregulată Mohamed-Djan-Bek-Mohamedoff în frunte au plecat transportați de bucuria unei priimiri amicale. Maiestățile Lor au convorbit, cu căpitanul — în limba rusă — despre modul de trai al Kirghizilor. —Se zice că resultatele revizuirii senatoriale, care a avut loc, de curând, în orecare guvernămente ale Rusiei, au fost nule. D’abia s’au dat pe față unele abuzuri și desordini ale administrațiunii și din nou s’a audit despre altele care se săvârșesc. Pentru a se stabili că influență reală ar trebui să se creeze u presă provincială cu acțiune continuă și constantă; din cauza acestei lipse—atât de simțite—sunt înlesnite neglijența și abuzurile administrațiunei ruse. —x— National Zeitung declară că discursul d-lui Gambetta în Belleville este oă amenințare a păcii Europei. D. Gambetta atacă cu să mână ușură sânțenia păcii de la Frankfurt. Predarea țărilor imperiului ar fi pentru Germania predarea cheilor caselor sale. —"— Alegerile din Tecueiu. Ni se comunică urmatorea scrisore adresată de d. Fălcoianu, alegătorilor colegiului II de senatori din Tecueiü , Bucuresci, 3 (15) August 1881. Domnilor alegatori ai colegiului II de senatori din județul Tecueia. Vă mulțămesc din inimă pentru distinsa onore ce ’mi ați făcut, alegendu-mă senator al colegiului d-vostră. Acastă demnitate, ’mi este cu atât mai scumpă cu cât ea ’mi vine de la unanimitatea sufragiilor colegiului. De uă cam dată, nu pot de cât se ve asigur, onorabili demni alegători, că ’mi voiu pune tóte silințele spre a fi demn de înalta încredere cu care m’ați onorat.. In gestiunile de interes local, vom fi alături de colegii mei spre a contribui la realizarea îmbunătățirilor dorite și prosperarea județului, iar în cestiunele generale ale țerei, nu mă vom deslipi de bărbații care au sacrificat viața lor pentru binele patriei și cărora se datoresce astăze libertățile publice de care ne bucurăm, mărirea și demnitatea României. Așteptând ocasiunea de a mă afla în mijlocul d-vostră, vă rog se bine-voiți a primi, onorabili demni alegători, asigurarea simțimintelor mele de profundă recunoscință. Colonel St. I. Fălcoianu. SCĂRI OFICIALE „Art 105 din legea comptabilităței generale a Statului prescrie că pentru orice plată din casa publică, achitarea se va înscrie de primitori chiar pe mandatul de liberare, în minutul primirei. Când primitorul nu va ști să scrie, el este în drept a achita, prin un cunoscut al sau, care va subsemna pentru regulă. Când nu va voi să se serve de acest drept, el este dator să producă uă chitanță legalisată, după formele prescrise de lege". Prin instrucțiunile generale, date tuturor caselor publice din țară, se prevede: »Art. 12. Primirea banilor se va constata prin semnătura celui în drept în josul mandatului sau ordonanței, chiar în momentul plăței. „Dăcă primitorul nu va sei carte, sau se va găsi în imposibilitate se iscaleseu, el este dator a aduce un cunoscut, care va iscăli ca martor, or când suma de plată va fi mai mare de 200 lei, va produce o chitanță legalisată, după formele prevedute de lege. „Art. 13. Când cel în drept nu este present, achitarea se va face către procuratorul împuternicit prin procură, legalisată în regulă, care se va anexa în original la mandatul său ordonanța plătită*. Ministerul de finance aducând la cunoscința generală aceste disposițiuni ale legei complabilităței și ale legei instrucțiunilor date casierilor din țară, invită pe titularii oricăror ordonanțe de plată sau mandate ca se se presinte în personă la casă sau prin procuratori, autorizațî prin procuri în regulă, spre a nu suferi dificultăți la achitarea lor. Este bine înțeles însă, că se va refusa plata prin procurațiunî, când din împregiurărî ar resulta că ele constituese uă cesiune deghisată. ----------—------------ Cufundare de pământ la Tătărani. Intr’unul din numerile precedinte ale chiarului »Paloda, citim următorele : „In ziua de 17 ale trecutei luni a avut »loc oă rupere de pământ, care a ținut »de la orele sase diminața pene la opt, în »comuna Tătărani, plasa Crasna, districtul »Falciu. Acest accident s’a petrecut asupra „unei întinderi de pământ de mai bine de ,zece fălci pe care se aflau 65 case împreună cu livezile lor și alte dependințe. „Astfel, uă întindere mare de pământ, »care mai ’nainte desfăta sprivirile căietosului cu livezile ei pline de tot felul de »pomi roditori, este prefăcută astăzi în »ruină; unele din case au ajuns supt pă»inent, altora dejabia li se mai dăresce vir»tuilor altora le-au dispărut și cun mai »mică urmă din vechia lor e sistință. S’au »vadul, case noul vîrîte în pământ pene la »uă distanță de mai bine de 100 metri. „Acest accident trist a fost prevestit locuitorilor printr’un vițet nădușit ce se au»din de supt pământ. »In urma respândirea scomotului despre »acesta întâmplare oă mulțime de curioși „au visitat locul de ruină. Ensu’și d. Prefect al districtului, încunosciințat de supt»prefectul plășei respective, a visitat co»muna și a tăgăduit multe ajutore neno- FOSTA ROMANULUI, 5 AUGUST NUVELA de D-na Jeanne Marret I (Urmare 1). Acesta convorbire se repeți de multe ori, supt diferite forme; anii treceai încet și Magdalena nu ’și schimba părerea , nu voia s’audă de pretendinții de care îi vorbia mătușă-sea. Magdalena învățase a se feri de concerte, de baluri, de plimbări la țară, și mai ales de Opera Comică, ca de nișce curse. Când mătușă-sea ’îmi ° ea : — Cum găsescî pe tânărul ce stă colo răcjămat d’a treia lojă la drepta? Ea privia lung pe un domn bătrân și de tot pleșuv și răspundea că nu ’l găsesce bine de fel. Cu tote acestea, acești cinci ani lăsaseră uă urmă în spiritul fetei. D. și d-na Dumarest aparține a fi lumea finanțelor, și în lumea acesta, marea preocupare sunt banii ; multe averi se fǎceau și se desfǎceau împrejurul lor. Omenii ruinați dispäreau , nu se mai au cția de dânșii, nu din lipsa de simțiminte bune. Plângeau pe acești nenorociți ; dar după câtva timp, orice relațiune cu eî se sfîrșină , era neapărat. Magdalena luase deprinderi luciase ; îi placeau lucrurile frumose ; odaia sea era împodobită cu fel de fel de tablouri care costau forte scump, cu porțelane din Deci, pahare din Veneția, subțiri și multicolore. Toaletele sale, deși simple, erau din cele mai elegante. In fundul inimei, ea plângea forte mult pe omenii ce sunt siliți a face economii, și p’aceia cărora li s’a întâmplat sâ merga în omnibus. Când se ’ntreba serios, éca răspunsurile ce găsia : ea tot voia se ’și alega bărbatul singură; ea voia să ’i iubescá și să fiă iubită de densul. Dar pe lângă tóte calitățile ce voia se găsască în idealul său, adăuga și bogăția : un tablou ales într’uă ramă poleită. Esperiența vieții îl arătase că rar se găsesce un bărbat sărac cu totul desinteresat, cu totul mândru, care sâ iasă fata bogată ca ea. Devenise mai necrestetare decât era în vremea când se suia în pom ca sa se uite în cuiburile păsărilor. I să vorbise atât de milionul iei încât și ea se gândia la el. Câte uă dată chiar, ’l blestema,—atunci când n’avea de satisfăcut nici un caprițiu costisitor. Era mai puțin veselă decât mai înainte; se gândia și ea că în curând va avea douăzjeci și cinci de ani și că sosise momentul de a se otărî. Magdalena nu ținea de fel a se pune supt ocrotirea Sântei Caterina, dar nu-și întâlnia idealul. II. Magdalena avea un prietenă, mai mare decât ea, măritată de mult și care căuta a o atrage la dânsa cât se pare mai des D-na Vavasseur era una din acele femei urîte, dar plăcute și vinoi, a căror urîciune dispare după câtva timp. Se măritase cu un financiar care era cu treizeci de ani mai mare decât ea și se despăgubia ținând uă casă deschisă. Însă pe cine se primesc? Sunt multe lumi în Paris, și trebuia să alegă. Un salon politic, este cam plicticos. Și apoi ce era, legitimista, orleanistă, bonapartistă, centru drept, sau centru stâng ? Nici ea nu prea soia. Alesese dor ca specialitate musica, musica francesă, Wagneriană. Magdalena venia regulat, lunea, la seratele prietenei sale , musica plăcea forte mult, și se făcea musică escelente la d-na Vavasseur. Și, când era așeejată în colțul, sau supt ocrotirea mai multor șiruri de fuste, ea se credea mai în siguranță , se înșela. Resemnarea cu care d-na Dumarest o conducea într’un salon unde nu petrecea de loc ar fi trebuit sâ facă pe fată să se ferască; ea nu observase regularitatea cu care un tânăr venia să se regreme de ușa vecină cu soțul iei. El rămânea acolo, drept, nemișcat, vorbind puțin cu bărbații care se aflai lângă el, dar privind mereu la Magdalena. Acest tânăr se numia d. de Monceau, și d-na Dumarest doria sâî fiă nepot. Era bine, nici ’nalt nici scund, nici slab, nici gras ; trăsurile ’i erau regulate, prea regulate chiar. Fiind cam miop, el purta un pătrat de sticlă în ochiu, ceia ce, după părerea d-nei Dumarest, îî da un aer forte distins ; apoi era nobil. Se ținea bine ; era idealul corecțiunii ; ’i se cerea adesea adresa croitorului säu. Magdalena constată, după ce dănțui de câteva ori cu dânsul, că este cam înțepenit ca jucător, și apoi uita. Magdalena avea o voce prea plăcută și o întrebuința forte bine primind escelente lecțiuni, dar, tote silințele d-nei Vavasseur spre a o face să cânte la dânsa, rămăseseră fără resultat. Cu tote acestea ea primi să cânte în coruri ; d-na Vavasseur, mai în fiecare an, descoperia un geniu nou, un musicant muritor de feme și destinat a revoluționa lumea armonică și oferi invitaților săi câteva opere inedite. De obiceiu, la fiecare șase luni, ea părăsia geniul său spre a căuta din nou uă altă minune. In anul de față, ea avea de gând sa facă pe ospeții săi să se mire. Nu mai era vorbă de uă simplă esecuțiune la piano, durând 25 minute cel mult, ci două cantată, deuă dramă lirică, cu soli, coruri, orchestră, etc., care sâ ocupe totă sera, operă, nu a unui artist necunoscut, sărac și cu pârul vâlvoi, ci a unui artist de valore, a unui laureat, despre care începuse a se vorbi mult în lumea musicală. Era mai puțin inedit decât gemele obicinuite ale d-nei Vavasseur fiind deja aplaudat in diferite concerte, dar, de astă dată se mângâia că nu l’a descoperit singură, cu ideia că ’1 înțelege mai bine decât oricine și ’1 lăuda la toți amicii săi ca un musicant rar, și ca bărbatul cel mai plăcut. Magdalena urma repetițiile forte regulat; musica, cam sălbatică, cam straniă, a lui Félix Amyot, o transporta. Subiectul dramei lyrice era extras din Manfred al lui Byron, căci Amyot, cu îndrăsnela tinerilor, nu se sfia d’a lua un subiect tratat d’un maestru, când acest subiect îî plăcea ; și, în adevăr, visiunile, disperările supraumane ale acestei stranii creațiuni, să învoia forte bine cu musica sea turmentată și bizară. Perdută printre coriste, Magdalena cânta cu convingere: ea nu se gândea că vocea sea clară și justă se deosibea de ale celorlalte domni,șorecari, bătând măsura cu piciorul, spuneau vorbele stranie ale poetului cu uă mai mare îngâmfare. Magdalena fu, prin urmare, destul de surprinsă când, într’un di. d. Amgot, întorcându-se către ea, ’scrise: „Aveți un voce cu totul escepțională, domnișoră. ‘ Magdalena simți că se roșesce , dar n’avea cerespunde, căci musicantul zisese aceste cuvinte, ca și când, vorbind d’un instrument, ar fi zis : »E că vă vioră de calitatea ântâiă.* Cu tote acestea, Magdalena constata, cu un ore care surprindere, că ’și pusese tot sufletul în cântul seo; nu se mai temea d’a domina pe celelalte fete ale căror voci fără colorit nu traduceau de fel pasiunea acestei frumuse musice; începu atunci a observa și pe d. Amgot. Nu era tocmai frumos; era tânăr, înalt, cu un frunte mare, cu ochii mari când dulci, când lucitori; restul obrazului era neregulat, dar nu vulgar; era cam slab. Félix Amyot ținea forte mult la succesul lui Manfred al său; d-na Vavasson ii făgăduise că un personagiu însemnat va asista la represintațiune. începuturile carierei sale fuseseră forte aspre, apoi venise succesul, dar încet, cu intervale de descuragiare și de disperare. Avea u familie grea, și trebuia sâ o hrănescă ; chiar acum, la treizeci de ani, era silit să dea lecții particulare, căci succesele ce repurtase deși-îmulțămiau ambițiunea, nu ’i umpleat punga. (Va urma). (1] A se vedea »Românul* de ieri.