Romanulu, august 1881 (Anul 25)

1881-08-05

688 fiind­că pretutindeni și mai ales în părțile acelea ale țarei care se ocupă cu agricul­tura, s’a întârc­iat forte mult cu formarea listelor electorale, apoi se pute admite că alegerile pentru Reichstag nu vor începe mai nainte de Octombre. Alegerile în Fraga In Neue freie Presse găsim urmatorea re­­lațiune în privința alegerilor ce s’au făcut dilele acestea pentru Camera de comerciu­ . »Din Praga sosesce scriea că alegerile pentru Camera de comerciu, cu tote pro­testele Cehilor, au fost confirmate de mi­nister și că constituirea nouei Camere co­merciale există acum cu uă majoritate ger­mană. Ast­fel dar camera comercială va remâne și pentru astădată a germanilor. Déci eî vor mai reuși și într’uă a doua alegere acesta nu se pute spune cu siguranță. E­­roismul de care alegătorii germani au dat dovadă faciă cu terorisarea cehă a fost mai mare de­cât cum se credea, și de aci­na­inte agitațiunea cehă nu va sta liniștită până când nu va găsi un mijloc prin care să transforme modul de alegeri în favorea lor.“ SOIRI­I ALE ZILEI In zica de 31 August, d. I. Câmpineanu, guvernatorul Băncei Naționale, venind cu vaporul de la Brăila la Galați, a visitat su­cursala Băncei din acest oraș. Sera, la 4 ore, d. I. Câmpineanu s’a în­tors tot cu vaporul la Brăila. * * * D-na Pia Brătianu, care se afla de vre­­mă câte­va zile în Bucurescu, a plecat as­tăzi la moșia sa, de lângă Pitescu. * ■âtr * Indépendance roumaine anund­ă că la ma­nevrele din Franța, ce vor avea loc în cele din urmă 15 zile ale lumea lui Septembre, vor asista d-ni­ colonel Pilat, loc.-colonel Dumitresco-Maican și căpitanul Lambrino. Aflăm că nu d. loc.-colonel Dumitresco- Maican, ci d. loc.-colonel Macarovici, va fi trimis împreună cu ceî-l’alțî domni oficerî. * * * Ieri, 3 August 7 ore dim., s’au început în palatul Universității conferințele didac­tice, cerute de legea Instrucțiunii, ale în­vățătorilor rurali din distr. Ilfov, supt con­ducerea revisorului școlar respectiv, dl. An­ton N. Boruzescu. Ele vor continua în tote zilele pene la 12 August inclusiv. Materiele ce se vor trata la aceste conferințe sunt: Instrucția militară pentru învățători, lucrări manuale casnice pentru Invățătore și Me­todologia, Agricultura, Ortografia academică, Caligrafia, Desenul, medicina populară, mu­­sica vocală pentru învățători și învățătore. Ia­să scrisore ce ne trimite, dl. Revisor școlar aduce, în numele corpului învățător rural, viua sea recunoscință pentru lumina­tul concurs ce, Domnele Zah­arescu și Radivan, dl. colonel Gorjan, Opran, Radian, Barbu Stefănescu, Șerbănescu și Elie Bai­can, au bine-voit se dea acestor conferințe didactice. * * * Aflăm că, de câte­va c­ile, s’au terminat probele orale ale concursului pentru ocu­parea catedrelor vacante ale sculelor pri­mare urbane de ambe sexe, din circum­scripția Bucurescî. Numărul concurenților — de astă-dată — a fost restrîns : C concurente și sosea 11 concurenți. De altmintrelea, probele orale, destinate a dovedi aptitudinea pedagogică și modul de expunere, în tratarea diferitelor materii al candidatului, au dat, după cum serm, re­­sultate nu neîndestulatare: mai toți concu­renții și concurentele au arătat că nu sunt străini de înțelegerea delicatei și dificilei mi­siuni a apostolatului didactic, ce voesc a îmbrățișa. Ar fi de dorit ănsă, ca, în vederea apro­piatei deschideri a cursurilor, onor. Ca mi­­siune să se grăbăscă și cu cercetarea pro­belor scrise ce s’au amânat la 10 August, pentru ca, autoritatea în drept să potă îm­plini, la timpul oportun, golurile esistențî. * * * Ministerul de resbel este în tratare pen­tru cumpărarea a trei șalupe cu abur și un brick pentru școla copiilor de marină — scală care are să se înființeze do­uă cam dată la Galați. Aceste valuri sunt pentru mare. * * * A apărut astă­­ji un nou diar, Șahistul român, consacrat numai jocului de Șah. *I urăm succes. * * * Trupa germană de la tătrul Rașka con­tinuă a da representațiuni în fie­care sără cu mult succes. Ast­fel, Sâmbătă săra și afără s’a jucat piesa numită Apaline, la care a asistat, ca în­tot­deauna, un numeros public. D-ra Pădure a cântat romanța Te iubesc. Aplausele întregei grădini au resplătit pe artista română pentru talentul și arta m­a. DIN STRAINETATE Se anund­ă din Berlin către Pester Lloyd, că principele de Bismarck a invitat pe pro­curori să precădă pe cale judiciară contra chiarelor care, discutând scrisorile amenin­­țătore, își vor permite insulte la adresa can­­celariului imperial. Vă scrie din Karlsruhe, adresată chiarului Neue freie Presse, dice că împăratul Fran­­cisc Iosef a avut uă între vorbire de trei carte de oră, cu marele duce de Baden și cu ministrul bades Turban. (Marele din Karlsruh e­die că nu este tocmai neproba­bil scomptul despre ridicarea Badenului la rangul de regat. —x— După stăruința ambasadei franceze din Constantinopole, a fost arestat de curând ROMANULU, 5 AUGUST 1881 un șeik algerian care locuește de mai multă vreme în Stambul și asupra căruia s’au gă­sit documente însemnate în privința actu­alei insurecțiuni.­­Marul Vakit reclamă pe arestat ca supus turc și protest­eză printr-un articol fulgerător contra demersului nelegal al ambasadorului francez. Monitorul din Belgia a publicat legea a­­supra cetățeniei. După cum reiese din complectul legei, ce­tățenia este de două feluri: mică și mare. Cetățenia mică numită și ordinară dă, ori­cărui străin devenit, belgian, tote drep­turile civile și politice ale unui belgian, a­­fară numai de acele dr!8fpturi politice pentru al căror exercițiu se cere cetățenia cea mare. Ea, deosebit de alte condițiuni înscrise în lege, se dă numai acelora ce au 21 ani împliniți și după u­ ședere de 5 anî în Belgia. Cetățenia mare nu se pate căpăta, deo­sebit de alte condițiuni, de­cât de cel care va avea 25 ani împliniți; cel care va fi că­sătorit, seu va fi pastrat, unul sau mai mulți copii din căsătoria s­a și cel care va fi șe­­dut în Belgia dece ani cel puțin. Termenul de ciece ani se va reduce la 5 ani, pentru străinul care s-a căsătorit cu uă belgiană sau care va fi păstrat din că­­sătorie cu uă belgiană unul sau mai mulți copii. Pentru străinul căsătorit sau văduv fără copii se cere se aibă vârstă de 50 ani și stagiul de 15 ani. Cetățenia mare se mai pute da asemenea și pentru servicii eminente aduse Statului. Grevele lucrătorilor se îmulțesc în Irlanda. In comitatul de Waterford câți­va esploa­­tori având sa esecute nisce lucrări urgente au consimțit la mărirea salariilor după cum se cerea, pe când cea mai mare parte re­­fusă acesta mărire de salariu. Gazeta de Dublin publică apărarea făcută de a se ține meetinguri la Nenagh, Micel­­stown și Cromoney, în comitatele Cork și Tipperary. [x — După National Zeitung, socotelile exer­cițiului trecut al Germaniei prezintă un de­ficit de mai bine de 12 milione, care se a­­coperă însă de un escedrile de peste 16 milione mărci creditate asupra impositului de legume care vor fi plătite în cursul e­­xercițiului presinte. Venitul vamal nu a corespuns evaluării făcute, ceea ce a dat un deficit în bugetul deosebitelor State confederate; în schimb însă venitul poștelor și telegrafelor au în­trecut prevederile bugetare și drumurile de fer au produs 3,800,000 mărci mai mult de­cât în anul trecut. Cât pentru cheltuelile, cari au întrecut prevederile bugetare, trebue sa considerăm pre acelea ale serviciului inferior care a cheltuit, pentru esposițiunea din Melbourne și pentru indemnitățile acordate proprieta­rilor de animale morte din causa pestei­ bo­­vine, suma de 2,217,000 mărci mai multe de­cât creditele acordate. Depulațiunea Kirghizilor, din populația Bu­­keien, venită la St. Petersburg pentru a a­­răta împăratului sentimentele lor de fideli­tate, a fost priimită de Maiestățile Lor la Petersburg în modul cel mai amical, ast­fel că, delegații cu căpitanul de cavalerie neregulată Mohamed-Djan-Bek-Mohamedoff în frunte au plecat transportați de bucuria unei priimiri amicale. Maiestățile Lor au convorbit, cu căpitanul — în limba rusă — despre modul de trai­ al Kirghizilor. —Se zice că resultatele revizuirii sena­toriale, care a avut loc, de curând, în ore­­care guvernămente ale Rusiei, au fost nule. D’abia s’au dat pe față unele abuzuri și desordini ale admin­ist­rațiunii și din nou s’a audit despre altele care se săvârșesc. Pen­tru a se stabili că influență reală ar trebui să se creeze u­ presă provincială cu ac­țiune continuă și constantă; din cauza acestei lipse—atât de simțite—sunt înlesnite negli­­jența și abuzurile administrațiunei ruse. —x— National Zeitung declară că discursul d-lui Gambetta în Belleville este oă ame­­nințare a păcii Europei. D. Gambetta atacă cu să mână ușură sânțenia păcii de la Frankfurt. Predarea țărilor imperiului ar fi pentru­­ Germania predarea cheilor caselor sale. —­"— Alegerile din Tecueiu. Ni se comunică urmatorea scrisore adre­sată de d. Fălcoianu, alegătorilor colegiu­lui II de senatori din Tecueiü , Bucuresci, 3 (15) August 1881. Domnilor alegatori ai colegiului II de sena­tori din județul Tecueia. Vă mulțămesc din inimă pentru distinsa onore ce ’mi ați făcut, alegendu-mă sena­tor al colegiului d-vostră. Acastă demnitate, ’mi este cu atât mai scumpă cu cât ea ’mi vine de la unanimi­tatea sufragiilor colegiului. De uă cam dată, nu pot de cât se ve a­­sigur, onorabili demni alegători, că ’mi voiu pune tóte silințele spre a fi demn de înalta încredere cu care m’ați onorat.. In gestiu­nile de interes local, vom­ fi alături de co­legii mei spre a contribui la realizarea îm­bunătățirilor dorite și prosperarea județului, iar în cestiunele generale ale țerei, nu mă vom­ deslipi de bărbații care au sacrificat viața lor pentru binele patriei și cărora se datoresce astă­ze libertățile publice de care ne bucurăm, mărirea și demnitatea Ro­mâniei. Așteptând ocasiunea de a mă afla în mijlocul d-vostră, vă rog se bine-voiți a primi, onorabili demni alegători, asigurarea simțimintelor mele de profundă recunos­cință. Colonel St. I. Fălcoianu. SCĂRI OFICIALE „Art 105 din legea comptabilităței ge­nerale a Statului prescrie că pentru ori­ce plată din casa publică, achitarea se va înscrie de primitori chiar pe mandatul de liberare, în minutul primirei. Când primi­torul nu va ști să scrie, el este în drept a achita, prin un cunoscut al sau, care va subsemna pentru regulă. Când nu va voi să se serve de acest drept, el este dator să producă uă chitanță legalisată, după formele prescrise de lege". Prin instrucțiunile generale, date tuturor caselor publice din țară, se prevede: »Art. 12. Primirea banilor se va con­stata prin semnătura celui în drept în jo­sul mandatului sau ordonanței, chiar în momentul plăței. „Dăcă primitorul nu va sei carte, sau se va găsi în imposibilitate se iscaleseu, el este dator a aduce un cunoscut, care va iscăli ca martor, or când suma de plată va fi mai mare de 200 lei, va produce o­ chitanță legalisată, după formele prevedute de lege. „Art. 13. Când cel în drept nu­­ este present, achitarea se va face către procu­ratorul împuternicit prin procură, legali­sată în regulă, care se va anexa în origi­nal la mandatul său ordonanța plătită*. Ministerul de finance aducând la cunos­­cința generală aceste disposițiuni ale legei complabilităței și ale legei instrucțiunilor date casierilor din țară, invită pe titularii ori­căror ordonanțe de plată sau mandate ca se se presinte în personă la casă sau prin procuratori, autorizațî prin procuri în regulă, spre a nu suferi dificultăți la achi­tarea lor. Este bine înțeles însă, că se va refusa plata prin procurațiunî, când din împregiurărî ar resulta că ele constituese uă cesiune deghisată. ----------—------------­ Cufundare de pământ la Tătărani. Intr’unul din numerile precedinte ale chi­­arului »Paloda, citim următorele : „In ziua de 17 ale trecutei luni a avut »loc oă rupere de pământ, care a ținut »de la orele sase diminața pene la opt, în »comuna Tătărani, plasa Crasna, districtul »Falciu. Acest accident s’a petrecut asupra „unei întinderi de pământ de mai bine de ,zece fălci pe care se aflau 65 case îm­­­preună cu livezile lor și alte dependințe. „Ast­fel, uă întindere mare de pământ, »care mai ’nainte desfăta spri­virile căi­eto­sului cu livezile ei pline de tot felul de »pomi roditori, este prefăcută astă­zi în »ruină; unele din case au ajuns supt pă­­»inent, altora dejabia li se mai dăresce vir­­»tuil­or altora le-au dispărut și cun mai »mică urmă din vechia lor e sistință. S’au »vadul, case noul vîrîte în pământ pene la »uă distanță de mai bine de 100 metri. „Acest accident trist a fost prevestit lo­cuitorilor printr’un vițet nădușit ce se au­­»din de supt pământ. »In urma respândirea scomotului despre »acesta întâmplare oă mulțime de curioși „au visitat locul de ruină. Ensu’și d. Pre­­­fect al districtului, încunosciințat de supt­­»prefectul plășei respective, a visitat co­­»m­una și a tăgăduit multe ajutore neno- FOSTA ROMANULUI, 5 AUGUST NUVELA de D-na Jeanne Marret I (Urmare 1). Acesta convorbire se repeți de multe ori, supt diferite forme; anii treceai­ încet și Magdalena nu ’și schimba părerea , nu voia s’audă de pretendinții de care îi v­or­bia mătușă-sea. Magdalena învățase a se feri de con­certe, de baluri, de plimbări la țară, și mai ales de Opera Comică, ca de nișce curse. Când mătușă-sea ’î­mi ° ea : — Cum găsescî pe tânărul ce stă colo răcjămat d’a­ treia lojă la drepta? Ea privia lung pe un domn bătrân și de tot pleșuv și răspundea că nu ’l găsesce bine de fel. Cu tote acestea, acești cinci ani lăsaseră uă urmă în spiritul fetei. D. și d-na Du­marest aparține a fi lumea finanțelor, și în lu­mea acesta, marea preocupare sunt banii ; multe averi se fǎceau și se desfǎceau îm­prejurul lor. Omenii ruinați dispäreau , nu se mai au cția de dânșii, nu din lipsa de simțiminte bune. Plângeau pe acești ne­norociți ; dar după cât­va timp, ori­ce re­lațiune cu eî se sfîrșină , era neapărat. Mag­dalena luase deprinderi luciase ; îi placeau lucrurile frumose ; odaia sea era împodo­bită cu fel de fel de tablouri care costau forte scump, cu porțelane din Deci, pahare din Veneția, subțiri și multicolore. Toale­tele sale, deși simple, erau din cele mai elegante. In fundul inimei, ea plângea forte mult pe omenii ce sunt siliți a face eco­nomii, și p’aceia cărora li s’a întâmplat sâ merga în omnibus. Când se ’ntreba serios, éca răspunsurile ce găsia : ea tot voia se ’și alega bărbatul singură; ea voia să ’i iubescá și să fiă iu­bită de densul. Dar pe lângă tóte calitățile ce voia se găsască în idealul său, adăuga și bogăția : un tablou ales într’uă ramă po­leită. Esperiența vieții îl arătase că rar se găsesce un bărbat sărac cu­ t­otul desintere­­sat, cu totul mândru, care sâ ia­să fata bogată ca ea. Devenise mai necrestetare de­cât era în vremea când se suia în pom ca sa se uite în cuiburile păsărilor. I să vor­bise atât de milionul iei în­cât și ea se gândia la el. Câte uă dată chiar, ’l bles­tema,—atunci când n’avea de satisfăcut nici un caprițiu­ costisitor. Era mai puțin veselă de­cât mai înainte; se gândia și ea că în curând va avea două­­zjeci și cinci de ani și că sosise momentul de a se otărî. Magdalena nu ținea de fel a se pune supt ocrotirea Sântei Caterina, dar nu-și întâlnia idealul. II. Magdalena avea un prietenă, mai mare de­cât ea, măritată de mult și care căuta a o atrage la dânsa cât se pare mai des D-na Vavasseur era una din acele femei urîte, dar plăcute și vinoi, a căror urîciune dispare după cât­va timp. Se măritase cu un financiar care era cu treizeci de ani mai mare de­cât ea și se despăgubia ținând uă casă deschisă. Însă pe cine se primesc­? Sunt multe lumi în Paris, și trebuia să a­­legă. Un salon politic, este cam plicticos. Și apoi ce era, legitimista, orleanistă, bona­­partistă, centru drept, sau centru stâng ? Nici ea nu prea soia. Alesese dor ca spe­cialitate musica, musica francesă, Wagne­riană. Magdalena venia regulat, lunea, la sera­tele prietenei sale , musica­­ plăcea forte mult, și se făcea musică escelente la d-na Vavasseur. Și, când era așeejată în colțul, sau supt ocrotirea mai multor șiruri de fuste, ea se credea mai în siguranță , se înșela. Resemnarea cu care d-na Dumarest o con­ducea într’un salon unde nu petrecea de loc ar fi trebuit sâ facă pe fată să se fe­­rască; ea nu observase regularitatea cu care un tânăr venia să se regreme de ușa vecină cu soțul iei. El rămânea acolo, drept, nemișcat, vorbind puțin cu bărbații care se aflai­ lângă el, dar privind mereu la Mag­dalena. Acest tânăr se num­ia d. de Monceau, și d-na Dumarest doria sâ­î fiă nepot. Era bine, nici ’nalt nici scund, nici slab, nici gras ; trăsurile ’i erau regulate, prea regu­late chiar. Fiind cam miop, el purta un pătrat de sticlă în ochiu, ceia ce, după pă­rerea d-nei Dumarest, îî da un aer forte distins ; apoi era nobil. Se ținea bine ; era idealul corecțiunii ; ’i se cerea adesea a­­dresa croitorului säu. Magdalena constată, după ce dănțui de câte­va ori cu dânsul, că este cam înțepenit ca jucător, și apoi uita. Magdalena avea o­ voce prea plăcută și o întrebuința forte bine primind esce­lente lecțiuni, dar, tote silințele d-nei Vavas­­seur spre a o face să cânte la dânsa, ră­măseseră fără resultat. Cu tote acestea ea primi să cânte în coruri ; d-na Vavasseur, mai în fie­care an, descoperia un geniu nou, un musicant muritor de feme și des­tinat a revoluționa lumea armonică și oferi invitaților săi câte­va opere inedite. De o­­biceiu, la fie­care șase luni, ea părăsia ge­niul său spre a căuta din nou uă altă mi­nune. In anul de față, ea avea de gând sa facă pe ospeții săi să se mire. Nu mai era vorbă de uă simplă esecuțiune la piano, durând 25 minute cel mult, ci do­uă can­tată, de­uă dramă lirică, cu soli, coruri, orchestră, etc., care sâ ocupe totă sera, o­­peră, nu a unui artist necunoscut, sărac și cu pârul vâlvoi, ci a unui artist de valore, a unui laureat, despre care începuse a se vorbi mult în lumea musicală. Era mai pu­țin inedit de­cât gem­ele obicinuite ale d-nei Vavasseur fiind deja aplaudat in diferite concerte, dar, de astă dată se mângâia că nu l’a descoperit singură, cu ideia că ’1 înțelege mai bine de­cât ori­cine și ’1 lăuda la toți amicii săi ca un musicant rar, și ca bărbatul cel mai plăcut. Magdalena urma repetițiile forte regulat; musica, cam sălbatică, cam straniă, a lui Félix Amyot, o transporta. Subiectul dra­mei lyrice era extras din Manfred al lui Byron, căci Amyot, cu îndrăsnela tinerilor, nu se sfia d’a lua un subiect tratat d’un maestru, când acest subiect îî plăcea ; și, în adevăr, visiunile, disperările supraumane ale acestei stranii creațiuni, să învoia forte bine cu musica sea turmentată și bizară. Perdută printre coriste, Magdalena cânta cu convingere: ea nu se gândea că vocea sea clară și justă se deosibea de ale celor­l­­alte domni,șore­cari, bătând măsura cu pi­ciorul, spuneau vorbele stranie ale poetu­lui cu uă mai mare îngâmfare. Magdalena fu, prin urmare, destul de surprinsă când, într’un di. d. Amgot, întorcându-se către ea, ’s­crise: „Aveți un voce cu totul escepțională, domnișoră. ‘ Magdalena simți că se roșesce , dar n’a­vea ce­respunde, căci musicantul zisese a­­ceste cuvinte, ca și când, vorbind d’un in­strument, ar fi zis : »E că vă vioră de ca­litatea ântâiă.* Cu tote acestea, Magdalena constata, cu un ore care surprindere, că ’și pusese tot sufletul în cântul seo; nu se mai temea d’a domina pe cele­l­alte fete ale căror voci fără colorit nu traduceau de fel pasiunea acestei frumuse musice; începu atunci a observa și pe d. Amgot. Nu era tocmai frumos; era tânăr, înalt, cu un frunte mare, cu ochii mari când dulci, când lucitori; restul obrazului era neregulat, dar nu vulgar; era cam slab. Félix Amyot ținea forte mult la succesul lui Manfred al său; d-na Vavasson ii făgă­duise că un personagiu însemnat va asista la represintațiune. începuturile carierei sale fuseseră forte aspre, apoi venise succesul, dar încet, cu intervale de descuragiare și de disperare. Avea u­ familie grea, și tre­buia sâ o hrănescă ; chiar acum, la trei­­zeci de ani, era silit să dea lecții particu­lare, căci succesele ce repurtase deși-î­mulțămiau­ ambițiunea, nu ’i umpleat­ punga. (Va urma). (1] A se vedea »Românul* de ieri.

Next