Romanulu, august 1881 (Anul 25)
1881-08-02
ANUL AL DOUĂZECI ȘI CINCILE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI. Lima do 30 litere petit, pagina IV, — ^0 ban! Deto , , » pagina 111, —• 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cuie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. - M, G. L. Daube et C nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardti. 20 BANI ESEMPLARUL Redacțiimea și Administratiiniea strada Domnei 14. uuxtun RIH Bawii 1..' sin __________................. ................................................................. ........■ ■ DUMINECA, 2 AUGUST 1881. BUCURESCI, .1 AUGUST 1881 Când tribunalul comercial suprem de la Lipse a rosti platonica’ sentință,, în contra Societăței căielor ferate române și în favorea d-lui Landach. din Berlin, patriotica oposițiune de la noi tresări de bucurie, și săptămâni întregi nu avu altă grijă decât să arate, prin organele iei, mărimea înfrângerii și pagubele și ruinele ce acea sentință avea să grămădescă asupra României. Am respins atunci demonstrând că acea sentință, dată în contra tutor precedentelor din Germania, este prin natura iui neaplicabilă, că în administrarea și în esploatarea căielor ferate, precum și în regularea bugetului Statului român, absolut nimic nu va fi schimbat prin faptul înalților judecători din Lipsea. Ceea ce am susținut, s’a confirmat cu prisos, astă]I mai nimeni nu ’și aduce aminte de teribila sentință a supremului tribunal de la Lipsea; însăși organele oposițiunii au fost nevoite să amuțescă, convenind, prin tăcerea lor, că în deșert au versat atâte lacrimi de crocodil pe ruinele răscumpărării caselor ferate. Acum se produce însé un alt fapt. Societatea căselor ferate române, supt impulsiunea și cu concursul guvernului român, denunță obligațiunile 6 la sută ale Societății, și decide strămutarea scaunului social de la Berlin la Bucuresc. Obligațiunile 6 la sută ale societății sunt ultima iei datorie ; vă dată acesta ultimă datorie plătită. Societatea este stăpână absolută pe destinatele iei ; ea va putea chiar, daca va voi, se lichideze și să se disolve, fără ca nimeni s’o potă opri. Acesta nu este însă ceea ce voesce casa Landau, care ar perde ultima’ speranță de câștig, în ziua când n’ar mai existe Societatea cu care mereu se judecă. Misa casă se grăbi deja intenta proces Societății căselor ferate române, cerând de la tribunal se interzică schimbarea obligațiunilor 6 la sută în contra titluri ale Statului român, se intenjica asemene strămutarea reședinței Societății, la Bucuresci. Procesul s-a judecat și, pentru marea nemulțumire a casei Landab și póte și a patrioticei oposițiuni de la noi, Societatea căielor ferate, adică Statul român,l-a câștigat. Tribunalul de la Berlin a recunoscut ca valabilă schimbarea obligațiunilor 6 la sută ale Societății în titluri ale Statului, sub negreșit plata lor integrală în numerătare, la cas de refus de a schimba. Se scie că Societatea nu face în formă uă schimbare de titluri, ci uă denunțare, conform condițiunilor în care obligațiunile 6 la sută au fost emise. Societatea plătește integral tote obligațiunile sale, cu facultatea pentru dețiitorii acelor titluri de a primi titluri ale statului român în loc de bani. Intr’un cuvânt, Societatea își plăteșce datoria, dând creditorilor săi facultatea de a primi în plată, dacă o preferă, rentă a Statului român în loc de bani. Tribunalul de la Berlin a recunoscut de corectă și valabilă acesta operațiune. Tribunalul a respins asemenea și pretențiunea de a se înteregice Societății strămutarea reședinții sale; pentru asigurarea ferșilor el a cerut însă de la Societate depunerea unei cauțiuni de 500.000 mărri; acestă cauțiune va fi îndată depusă, pentru ca lucrările necesare strămutării reședinței să nu se intărjiește nici măcar cu vă <fi. Ni se va respunde pate, că așa a căștigat Societatea la Berlin și primul proces cu d. Kaufman, dar când a ajuns naintea tribunalului suprem de la Lipsca, a fost condamnată. Prin urmare, așa se pute întâmpla și acum. Așa ar fi neapărat, decă tribunalul suprem de la Lipsca s’ar fi mărginit a se rosti asupra singurelor cereri ce -i fuseseră supuse. El a voit însă a face ceva mai bine : silindu-se a da sentinței sale tóte aparențele echității celei mai rigide, el a discutat întrega cestiune a răscumparării căielor ferate; în acea disensiune, cuprinsă în sentință, s-a ocupat și de strămutarea reședinții Societății, și a declarat că ea este corectă și legală, deorece chiar vecinele Statute prevedeau cazul strămutării și o lăsau la singura decisiune a consiliului de supraveghiare. Eco termenii proprii ai sentinței : „In ceea ce privesce reședința Societății, § 2 al Statutului revizuit diferă de § 2 al vecinelor Statute numai într’acesta, căotărîrea asupra transferăreî sediului, care în vechiele Statute era lăsată consiliului de supraveghiare, s’a reservat, în Statutele revizuite, adunărei generale, prin care lucru nu s’a adus nici un prejudiciu drepturilor acționarilor. „Deorece deja in vechiele Statute s’a admis transferarea reședinței făr’a se face vre-uă deosebire între transferarea în uă localitate străină sau indigenă, nu se póte vedea că violarea dreptului acționarilor în faptul că la redactarea Statutelor revizuite, s’a avut în vedere în mod espres transferarea reședinței Societății în România. “ Prin urmare, tribunalul suprem de la Lipsca s’a rostit afirmativ asupra cestiunii strămutării reședinței Societății la Bucuresci, este peste putință ca tot el acum să vină a zice contrariul; nici uă dată acel tribunalului se va espune la reprobarea și la desconsiderarea ce -i ar aduce un asemenea decisiune. Sentința de la Lipsea discută asemene cestiunea lichidării și disolverii societății; ea declară că cea mai legală și mai drepta cale spre a ajunge la deplina rescumpărare, este lichidarea și disolverea Societății. Ea demonstra că lichidarea și disolverea Societății este o măsură mai puțin gravă decât încredințarea averii sociale în mânele guvernului român, și se mulțumește de simpla majoritate a unei adunări generale, spre a se rosti asupra lichidărei. Prin urmare, Societatea căilor ferate nu face acum defect a se pune pe calea ce ’ a arătat’o tribunalul suprem de la Lipsca; primul pas pe acesta cale este plata datorielor Societății, și singura datorie ce mai are astăzi Societatea, este represintată prin obligațiunile sale 6 la sută. Nici uă dată nu s’a făcut unui debitor dă crimă de a ’și plăti datoriile, în termenii cu cari acele datorii au fost contractate, de aceea nimeni nu póte opri Societatea de a ’și plăti datoriile. Cât despre împrejurarea că Societatea se serveste de renta statului român, spre a ’și satisface creditorii, acesta este un simplu mod de plată, contra căruia nimeni nu se‘póte rădica, deorece oricare creditor n’ar voi se ia renta statului român, n'are decât a ’și lua banii, ce i se pune la disposițiune. După ce avem dej a înregistra succesul dobândit naintea tribunalelor din Berlin, nu ne putem îndoui în nici un cas, de succesul final, naintea oricărei instanțe s’ar mai duce acest proces. După cum refuzăm deja, în urma sentinții tribunalului suprem de la Lipsca, sentințele defavorabile nu trebuie se ne sperie. Societatea căielor ferate, nu este astăzi alt nimic decât însuși statul român, însă un stat se judecă în alte condițiuni cu totul decât un particular înaintea justiției unui alt stat. Din momentul ce el nu păgubesce pe nimeni, din momentul ce -și îndeplinesce tate angagiamentele, nu prea are a se teme de urzirile formate de aceia ce ar voi să-i smulgă orecari folose nedatorate. Chiar sentințele definitive rămân literă mort î naintea corectitudinei și probității dovedite. Societatea căielor ferate, adică Statul,—care numim lucrurile pe numele lor adevărat,—nu voiesce să frustreze pe nimeni de dreptul său, nu voiesce să lipsescă pe nimeni de un câștig legitim ; el însă nu va ceda celor ce voiesc să-l esploateze, chiar daca aceștia ar veni armați cu tot felul de sentințe. De aceea Zi °em în cea mai deplină liniște : In curând achitarea întregei datorii a Societății. In curând strămutarea reședinții Societății căielor ferate la Bucuresci. Apoi, în curând lichidarea și disolverea Societății, adică Statul stăpân de drept, după cum este astăzi de fapt, pe tate căiele ferate din România. Nu numai sabia pate resolve să cestiune , dar justiția este și ea ceva. Republica franceză trebuie să fie prudentă și veghietare, ci nu agresivă. Să sperăm că, vădată, prin tăria și maiestatea dreptului vom revedea pe frații noștri, de care suntem despărțiți ! Fraga, 12 August. — Noul teatru național Ceh este în flăcări de la șase ore sera; în acest moment, 10 ore, ardeancă și flăcările distrug tote părțile interiore ale edificiului. Se crede că focul a avut loc din causa unor lucrări făcute supt inveliș de lucrători tinichigii. Poporațiunea ambelor naționalități este forte mult întristată. Berlin, 12 August. — Monitorul imperiului publică numirea comitelui Eulenburg, ministru de Stat, vechiü ministru de Interne, ca president superior în Provincia Hessa-Nassau, în locul baronului Bude. Doctorul Schlieckmann s’a numit supt-secretar de Stat la ministerul de Interne. SERVICIUL TELEGRAFIC AL. AGENȚIEI HAVAS Belgrad, 12 August. — Cavașii consulului Franciei la Niș au rănit de morte câțiva șerbi. Există temere de turburări. Paris, 13 August (noptea). — Intr’uă întrunire electorală ținută astă fără la Belleville, d. Gambetta a zis : „Politica nostră din afară trebuie să fie demnă și fermă. Francia trebuie să stea de năpotrivă bine cu tote poporele. Va veni vă cji când problemele dintre popore se vor deslega de dreptul ginților și triumful spiritului pacinic. Lumineaza-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 18 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctor Gustave Croce, Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusa. 20 BANI ESEMPLARUL POLITICA E STERNA. Discursul d-lui Ferry la Nancy. Fester Lloyd publică următorea telegramă din Nancy, cu data de 11 August : „D. Ferry, președintele Consiliului, a ținut aici un discurs în care aminti primirea ce i s’a făcut supt regimul de la 16 Main și dise, că se așteptă ca alegerile să fiă un act de recunoștință față cu majoritatea, care a scăpat Francia de regimul personal. Nimeni nu va reuși d’a înscena alegeri care se desaprobe Camera celor 363, sou d’acelea care sé însemneze uă revoluțiune sau un protest contra Republicei parlamentare. Alegerile vor întări acel spirit de înțelepciune și de unire între republicani, care a fost tăria nostră în trecut și care va rămâne evangelia nostră pentru viitor. Ministrul președinte Ferry consideră de nemerită revizuirea parțială și moderată a Constituțiunii, astfel precum a fost expusă de un mare orator în Tours, și care nu trebue luată drept revizuirea radicală și violente pe care o pretind intransignnția; oratorul privesce revizuirea parțială nu ca un pericol, ci ca apărare. In fine d. Ferry bea pentru unirea tutor republicanilor.* Tratările ruso-chineze. Se scrie din Petersburg cu data de 12 ale curentei. A că comisiune, prezidată de comandantul trupelor circumscripțiunei militare din Turkestan, s’a întocmit, de curend, cu scopul de a examina frontierele între Rusia și China despre partea Semiretchenskului. De la orașul Bedjin-Taon, frontiera este formată de rîul Khorgos pene la confluința cu Ui, pre care îl străbate spre a se îndrepta către Sud, prin munții Ouzonu-Taon, pene la Tekes ; străbătând fluviul, frontiera merge în lungul micului Mozart pene la munții Tiangchang urmând otajul natural al Chinei pene la trecerea Suakului. Pentru a se garanta contra invasiunilor Chinese despre Kuldjinsk, comisiunea aotărît să ridice fortificațiuni, lucru pentru care a însărcinat pe comandantul trupelor din Semiretchensk cu îndatorirea de a alege locurile unde întăririle ar fi necesarii. Că scrisare a generalului Ernroth. Neue Freie Presse publică următorea telegramă ce i se trimite din Petersburg : „Generalul Ernroth asigură într’uă scrisore adresată unui diar din Petersburg, că a primit postul de ministru în Bulgaria după uă întrevorbire cu Alexandru II, numai în urma dorinței esprese a împăratului. Pentru densul personal, propunerea nu avea nimic ademenitor, și nu s’a credut în drept a publica cuprinsul întrevorbirii, deși pute asigura că repausatul împărat admitea posibilitatea unei schimbări a Constituțiuni bulgare și fără inițiativa Adunărei naționale bulgare. Cu totă neplăcerea sa, generalul trebui să rămână la postul său din causa nefavorabilei situațiuni a principelui. La 2 Mai, generalul Ermroth înmână principelui un memoriu asupra măsurilor trebuinciose și promise a rămâne la postul său pene la realizarea lor. Încă de atunci se ascepta sosirea generalului Khloff. Generalul Ernroth nu tăgăduesce ca este autorul principal al măsurilor de liniște și ordine, pentru ca poporul să-șî potă exprima neturburat voința mea. Nici nu pate să fie vorba despre o presiune electorală, căci, măsurile erau îndreptate numai contra înșelătorilor , agitatorilor, care erau conforme articolului 57 din Constituțiune, pene și proclamarea stării de asediu în circonscripțiunile Plevna și Rahova, care a fost ordonată de el personal, deră sancționată imediat. Generalii ruși de acolo n’au comis nimic nelegal și participarea lor la alegeri a fostotărîtă printr’un ukaz cu putere de lege obligatoriu . Novoje Vremja, vorbind despre acesta scrisore, dfipe că ea, atât din punt de vedere diaristic cât și politic, este lipsită cu totul de tact. Generalul își îndrepteza atacurile sale contra unui protivnic, diarul Golos, care nu póte respunde, din care caută scrisarea sea dobândesce un caracter ciudat. Chiar și mărturirile politice cuprinse în ea sunt puțin delicate față cu principele Bulgariei, al cărui ministru a fost. Daca generalul n’ar fi început să asemene polemică, ar fi dovedit un mai mult respect de sine și tact politic. Scrisorea sea ne probază că este lipsit de cele mai elementare pretențiuni ale cuvântului în public. SGIRIU ALE DILEM Aflăm că d. V. Boerescu va fi numit președinte și d. Emil Costinescu vice-președinte al Creditului mobiliar. * * * D. I. I. Manoach va fi numit administrator delegat, al Creditului mobiliar. * * * D. Ant. Schlesinger este desemnat ca director Creditului mobiliar. * ** * D. Gerber, inginer, fost șef al fracțiunei, este numit director al societății de construcțiune și lucrări publice. * * * Timpul anundă că d. Titu Maiorescu s’a întors în capitală. * * * D. Fergchide, ministru al justiției, care a însoțit pe d. I. C. Brătianu pene la Verciorova s’a întors în Bucuresci. * * * Se scie că crucile decorațiunea Corona României au fost esecutate în casa d lor Resch și fii, giuvaergii. L’Indépendance Roumaine află că aceste cruci au fost esecutate pe modelul desemnat de d. Aman. * * * Rugăm din nou pe confrații noștri care reproduc scirî după Românul să binevoiască a cita sorgintea lor. * * * Astăzi, la 10 și jumătate dimineța, d. C. A. Rosetti, ministru de interne, a visitat tipografia Statului.