Romanulu, decembrie 1881 (Anul 25)

1881-12-01

ANUL AL DOUĂ­PECI ȘI CINCILE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Lima da 'HO litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III, — 2 lei — A ae adresa: IM ROMANIA, la administrațiunea­­ ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ nie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la U­L. Daube et C­ nie, 130, Fleet Street, Lotulun E. C.­­LA VIENA, la d-nii Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. • v‘ LA FRANCFORT, S.-M.G. L. Daubeet C-nie, pentru Germania, Belgia, O- V landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardü. ■ 20 BANI ESEMPLARÜL Redacțiunea și Administrațiunea strada Doranei 14. KOHM BOGORESGI, S­KÉZ 1881 Fracțiunile oposițiunii se mund­ră mult, timp de câte­va luni, spre a se constitui intr’un singur corp. Pen’acum tóte fură ’n zadar. Aceste fracțiuni, despărțite prin așa pretinse programe ș’aspirațiunî, în dosul cărora cautau a adăposti sărăcia­le de principii adevărate, nu putură să ’nfățișeze națiunii că pro­gramă comună, care să nu scre ei înșii că nu va putea să-i inspire ’n­ovodoro. Ele remaseră dor de drept des­părțite, ca și păn’acum, întru­cât privesce programele. Tratările urmate avură totu­și resultatul d’a ’nchiega și mai mult unirea de fapt între ele, unire care s’a manifestat cu ocasiunea mai tu­tor alegerilor făcute de cât­va timp. Avem deci în contra nostră mai multe fracțiuni de oposițiune, care nu se ’nțeleg între densele­ mai multe stindarde protivnice, dar cari fâlfâiesc în mijlocul aceluiași lagăr. E că tabloul situațiunii! Lupta se urmază, pe cărări opuse și numai cu un scop identic , căderea ministerului. Nimic mai legitim din puntul de vedere al funcționării regulate a re­gimului parlamentar ca să partită să lupte pentru a lua puterea prin voința națiunii, în puterea unor idei bine definite. Urmezi case așa oposițiunea? Nu. In adevăr, cine nu vede că în mo­mentele prin care trecem, strigătele oposițiunii în contra guvernului nu găsesc resunet în țară, către care numai ar trebui să se adreseze, ci nu­mai în străinătate. Organele oposițiunii de la noi, din nefericire, fac cer cu cele din Aus­­tro-Ungaria. Și unele și altele cer retragerea, căderea guvernului liberale. Motivele nu sunt acelea­și, dar scopul e unul și acela­și. Semnalăm acest fapt­, pentru a-l supune la atențiunea oposițiunii și la judecata națiunii și trecem mai departe. Fracțiunea, care are de organ Bi­nele public, acusă pe guvern că n’a a­părat cu destulă tăriă interesele țărei în cestiunea Dunării. Ea convocă ch­iar întruniri­­ fise publice, dar la care nu pot lua parte de­cât cetățenii ce primesc bilete de invitațiune, spre a se dovedi nepa­triotica purtare a guvernului. Că asemenea întrunire se ținu fi­lele trecute. D. Vernescu vorbi mult, însă vor­bei e­i, ori­cât au fost de sonore, au lăsat pe auditor rece și nepăsător. Acuzările ce d-sea făcea guvernu­lui erau mai dinainte spulberate prin tonul franc, leal și p’atât de ener­gic cât și demn, al mesagiului de deschiderea sesiunii actuale. Resulta­tul întrunirii fu deci un fiasco deplin. De ce are ? Însu­și Binele public o spune. Impresionat de neisbutirea întru­nirii, numitul organ ,jice : „La acastă întrunire nu s’a luat nici uă resoluțiune, otărîndu-se a se ma­i face să întrunire ’n curend, când se se potă face cunoscut pe cât se pate realitatea situațiunii.“ Ce însemnată are acestă galima­­n­ă ? de­cât că la prima întrunire nu s’a făcut cunoscută „realitatea situațiunii“ . S’au spus vorbe, s’au aruncat a­­cusări, înse realitatea situațiunii... a rămas cea creată de mesagia, pe care vorbele și declamațiunile, ori­cât ar fi fost de sforaitare, n’au putut și nu vor putea s’o suprime. S’au muncit dor munții, pentru ca să nască... oă nouă întrunire în care „să se potă face cunoscută pe cât se pate realitatea situațiunii. “ A ne opri mai mult ar fi a in­sulta bunul simț al națiunii. Trecem der la cea­l­altă fracțiune a oposițiunii. Timpul de Duminecă <zice că, de la proclamarea regatului în care nu mai e nici­ uă deosebire î ntre libe­rali și conservatori. S’admitem că e așa, spre a face plăcere grațioșilor noștri confrați. Dar decă e așa, să pute ’ntreba ori­cine de ce, filele trecute, când d. Catargi fu din nou proclamat cap al partitei conservatore, tot Timpul făcea apel la țară și chiema la unir­e pe toți Românii, spre a se ’mpotrivi la adoptarea unor idei, care ar pe­riclita —­­fi cea numitul organ — Sta­tul român ?" De ce — dac’acelea-și sunt ideile liberalilor și ale conservatorilor — de ce filele trecute chiar timpul ame­nință pe M. S. Regele cu mortea lui Ludovic al XVI-lea, dacă nu va chiema la putere pe conservatori ? De ce — deci ideile ambelor par­tite sunt identice — au combătut și combate cu atâta sursă actele gu­vernului și partita ‘ liberale ? Căci, din două una, ori principiile ambelor partite sunt séü aü devenit acelea­și, ș’atunci Timpul ar trebui să susție guvernul și partita liberale, sau nu sunt acelea­și, și organul conservator cu senință și precugetare se ’mbracă și ’mbracă partita sea cu pene străine? Va respunde Timpul seu nu­­ va căuta sau nu să esplice vădita con­trazicere ce este între purtarea și a­­firmările lui, acesta nu ne privesce ; constatăm însă că ’ncercarea Tim­pului d’a dovedi identitatea între i­­deile partitei liberale și ale partitei conservatore este de fapt, un omagiu adus credințelor pe cari tot­dea­una le-am susținut și pentru a cărora realizare am lucrat. Ne oprim. Națiunea a venjut, vede și judecă. Ea singură, căci a trecut timpul când alții dispuneau de destinele iei, va oțărî ’n ce parte este dreptatea și adevărul. mixwemmswMminam SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Sofia, 10 Decembre. — D. E. Ghica, a­­gentul diplomatic al României, a fost pri­mit astă­zî în audiență solemnă de princi­pele Alesandru, căruia ’Sa ’nmânat scriso­rile sale de acreditare și ’n acelaș timp și marele cordon al ordinului Corona Româ­niei. Viena, 10 Decembre. — Cadavrele victi­melor catastrofei de la Ring-Teatru, a că­ror identitate a fost stabilită ’naintea co­­misiunii judiciare ad-hoc, au fost înmor­mântate acur ’nainte de amical. Comisiunea va funcționa până astă seră. Cadavrele care nu vor fi fost recunoscute vor fi transpor­tate pe timpul nopții la cimitirul central, unde vor fi depuse; înmormântarea lor co­mună va ava loc poi-mâne ’n presința ’n­­tregului consiliu comunal al Vienei. In spi­tal se află 235 cadavre. Poliția ’și urmază instrucțiunea pe lângă personalul teatrului spre a afla causa focului. Paris, 10 Decembre.—­­ Societatea Union Générale a supt­ scris suma de 100.000 fr. spre a fi ’mpărțiți familielor victimelor ca­tastrofei de la Ring-Teatru. Paris, 10 Decembre. — Senatul. — Cu ocasiunea discuțiunii asupra creditelor ce­rute pentru espedițiunea din Tunis, ducele de Broglie ceru guvernului esplicațiuni a­­supra viitorului și organisării ocupațiunea tunesiane; d-sea face se reiasă greutățile create prin vecinătatea Porții ’n Tripoli și crede că tratatul de la Bardo ar putea fi revizuit. D. Gambetta, președintele Consi­liului, răspunde imediat la interpelare; d-sea anunță că guvernul va prenința la ’ncepu­­tul lui Februarie un proiect privitor la Tu­nis ; d-eea ar voi se facă pentru datoria tu­nisiană, în înțelegere cu puterile interesate, ceea­ ce s’a făcut și pentru finanțele egip­tene, și speră că guvernele străine nu vor face nici ua greutate acestui proiect; de altmintrelî Englitera a recunoscut tratatul de la Bardo. „Este permis a spera“, <lice d. Gambetta, „că cu răbdare și moderați­­une vom ajunge a ’nvinge tóte greutățile privitore la Tunis. Totalul perderilor nóstre, pe timpul întregei espedițiuni, nu trece peste cifra de 1,100 omeni. Tratatul de la Bardo ne legă până ’n diua ’n care se va găsi un mijloc onorabil d’a degagea pe Francia față cu beiul din Tunis, fără a rupe tra­tatul, dar precisându’î disposiții mile.“ D. Gambetta își termină discursul declarând că crede cu putință a reorganisa Tunisul fără a’i rădica independința. D. Allain-Targe, ministrul de finance, respundând d-lui Bocher, zice că resursele ordinare ale bugetului pe 1881 vor fi de ajuns, și vor întrece, spre a plăti cu totul cheltuelile espedițiunii din Tunis, căci va remâne un escedinte de venituri de 25 mi­­lione. Discuțiunea va urma Luni. Londra, 10 Decembre.—Astă­zi s’a în­tâmplat un accident de cale ferată la Ca­­non­bury (mahala din Londra); au fost 7­­ morți și vr’uă șase­ de ei de răniți. Viena, 10 Decembre. — Raportul guver­­natorului Vienei, citit la cameră de către președintele consiliului, relevând următorele abateri principale la regulamente ’ca fiind causa catastrofei de la Ring-Theatru : 1) că semnalul de foc n’a fost dat îndată spre a vesti pe pompieri; 2) că s’a închis cabi­netul de la gazometru fără ca lampele de reservă cu uleiu se fi fost mai ântâiii a­­prinse; 3), că perduua de fier care despar­te scena de sală n’a fost lăsată. S’a înce­put u­ instrucțiune spre a găsi pe vinovații acestor abateri de la regulament. După cetirea raportului oficial, d. Taaffe adaogă ca erî deja a ordonat ca comisarii de poliție să se ducă în tóte teatrele, în tóte c­ilele, cu uă oră mai nainte de înce­perea represintațiunii, spre a se convinge că tote măsurile de siguranță au fost luate în adevăr. Viena, 10 Decembre.—Consiliul munici­pal din Viena, întrunit în ședință plenară, a­otărît că ’n­oaptea de Duminică coșciu­gele, în număr de 150, cuprinzând restu­rile victimelor incendiului, vor fi transpor­tate la cimitirul central. Luni, la 9 ore se va celebra un Requiem solemn la cate­drala sântului Stefan. In fața arcadelor ci­­mitiriului și ’n mi­­locul pieții, se va ridica un imens catafalc pe care vor fi depuse coșciugele și unde primarul Capitalei va pronunța un discurs funebru. Bine­cuvân­­tarea coșciugelor și înmormântarea se vor face apoi. Solemnitățile de la cimitir vor începe Luni de dimineță la 11 ore. Vor lua parte la ele : Consiliul municipal si Camera deputaților in corpore, rudele vic­timelor, societățile și corporațiunile capi­talei. Ca semn de doliu bursa va fi închisă Luni, Mâne, Duminecă, din ordinul împă­ratului, tóte teatrele vor suspenda repre­­sintațiunile lor. Constantinopole, 10 Decembre. — Circulă scompte stăruitore în privința unor apro­piate schimbări ministeriale. Mahmud­ Me­­din-pașa ar deveni prim-ministru. Ali-Fuad­­bey sau Server-pașa ar fi vorba să ia por­tofoliul afacerilor străine. Viena, 11 Decembre. — Dornițele Kal­­nocky s’a reîntors erî la Viena. Astă­zî, personalul ministerului afacerilor străine,­­i-a fost presintat de d. de Kallay. Noul mi­nistru, respunzând alocuției d-lui de Kalay, a zis că scie cât de mare și grea este de ’mplinit sarcina ce ’i-a ’ncredințat împăratul, mai ales că vine după un bărbat de Stat atât de emininte ca baronul de Haymerle; dar d-sea contază pe concursul complet și fide al tuturor impiegaților ministerului său­. Viena, 11 Decembre. — înmormântarea victimelor recunoscute de familii a ’nceput nainte de amiazî cu concursul poporațiunea forte viu emoționată. Piața teatrului incendiat este tot împre­surată d’uă mulțime imensă. Nainte de a­­miazi s’a reînceput scormonirea dărîmătu­­rilor spre a căuta cadavrele. După Allgemeine Zeitung, listele oficiale rectificate arăta că lipsesc 917 persone; în acest număr sunt cuprinse cadavrele deja regăsite. Paris, 11 Decembre. — Se asigură că cornițele Chauderdy, fost ambasadore al Republicei franceze în Spania, va fi numit în postul de ambasadore la St.­Petersburg, in locul generalului Chanzy. Roma, 11 Decembre. — Agenția Ștefani dice că corespondința publicată de Stan­dard, asupra motivelor care au determinat întrevederile de la Dantzig și de la Viena, este lipsită de ori­ce temem întru ceea ce privește pe Italia. Roma, 11 Decembre. — Papa a oficiat astă­zi în sala canonisărilor, în onorea nuoi­­lor sfinți. Toți membrii colegiului sacru și ai episcopatului prezinți la Roma asistau la ceremonie, precum și un mare număr de persone care nu putuseră, din lipsă de loc, se asiste la canonisări. Leon XIII părea forte ostenit. Constantinopol, 11 Decembre. — In șe­dința comisiunii financiare turco-rusă, s’a urmat erî discusiunea asupra amănuntelor regulării indemnității de resbel, dér far’ a se ajunge la vr’un resultat. D. Mancardi, reîntorcându-se în Italia, a remis puterile sale d-lui Bourke spre a re­­presinta interesele bondholderilor italiani. D. de Hirschfeld, însărcinatul cu afacerile Germaniei, a primit ordinul Osmanie el. n. INFORMAȚIUNI Cu ocasiunea zilei de 28 Noembre, ani­versara luării Plevnei, M. S. împăratul tu­tor Rusielor, M. S. Regele României și R. S. I. marele duce Nicolae s’au felicitat reciproc pentru isbânda repurtată acum pa­tru ani, de oștirile aliate. M. S. Regele a primit, tot cu acestă o­­casiune, on telegramă de căldurosă felici­tare din partea A. S. principele Alexandru al Bulgariei. N’avem testul acestor telegrame, publi­căm înse pe cea adresată M. S. de gene­­ralele Skobeleff : »Al patrulea corp d’armată are onorea d’a presinta respectuasele sale felicitări Ma­iestății Vostre; regimentele corpului al pa­trulea ’și aduc aminte cu recunoscință și mândrie de lupta în care, împreună cu brava armată română, avură fericirea d’a aborda pe inimic înaintea Plevneî, supt ordinele Maiestății Vostre.* » Skobeleff* D. primar al Plevneî a adresat cu ace­eași ocasiune M. S. Regelui urmatorea te­legramă, pe care o reproducem cu atât mai mare bucurie cu cât ea corespunde pe deplin la simțimintele ce poporul ro­mân a avut tot­dea­una pentru poporul bulgar. Eco telegrama . Locuitorii orașului Plevna sărbătoresc astă­ de Ziua liberării lor din mânile tira­niei seculare prin mai multe memorabile lupte sângerose la cari Maiestatea Vostru a luat personal parte ’n capul eroilor fii ai simpatiiei nóstre vecine România. Sunt în­sărcinat să esprim Maiestățea Vostre și de­­votatuluî Seu popor recunoscință cea mai cordială. A­tot­puternicul Dumnedeu să prelungăscă bilele Maiestăței Vostre pentru fericirea și gloria României. Primarul orașului Dulgeroff MARȚI, 1 DECEMBRE 1881 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 48 lei; șas luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 fi. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 plasct de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G Popovicî, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, lad. doctor Gustavo Croce Via San Francesco, da Paola 15, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI EXEMPLARUL Colegiul I pentru consiliul generale d Olt a ales pe d-ni. T. Galița cu 32 voturi; I. Munteanu cu 30 și V. Periețeanu 24 din 42 votanți. I­. primar al Capitalei, mișcat ca și țăra ’atrăgă de ’ngrozitarea catastrofă ’ntămplată la teatrul de pe Ring a adresat d-lui pri­mar al Vieniî un telegramă de condoleanță. Raportul consiliului de miniștri către M. S. Regele. Sire, M. S. Regina n’a purtat până astă­zî nici unul din ordinele nóstre naționale, de­și ele erau instituite pentru a recompensa me­ritele, devotamentul, serviciile către țără. Pe lângă înalta onore ce s’ar face deco­­rațiuniî nóstre, când ea ar fi purtată de grațiosa nostră Suverană, și mândria ce ar resimți toți Românii vénénd’o strălucind pe peptul Séü, țăra întrăgă scie că nimeni n’are mai mari și mai neperitare drepturi la recunoscință ieî de­cât acestă Augustă Femeie. Colaboratore nepregetată a regatului Lon Sol, în gloriasa operă a redeșteptării și mă­ririi naționale, Regina Elisabeta a aședat pe Tronul român virtutea, caritatea, cultul bi­nelui și al frumosului alături cu înțelepciu­nea și vitejia nobilei odrasle a Hohenzoller­­nilor, și pe când Voi, Slre, în capul oște­nilor Români, aduceau­ de la Plevna în țără oțelul din care avea să fiă tăiată Coróna României. Ea, c’uă evangelică iubire, lega ranele și alina durerile celor ce câduseră pe câmpul de bătaiă. Cunoscută este astă­dî țării nemărginita și ferbcintea iubire a Reginei pentru tot ce mișcă, pentru tot ce face să d­esalte mai a­­dânc sufletele românesce. Cunoscute sunt înaltele calități ale spiritului Seu, cari, unite cu nobilele și generosele simțiminte ale ini­­mei, au făcut ca, supt numele de Carmen Sylva, producțiunile literare și manifestațiu­­nile poesiei nóstre naționale să străbată și mai departe peste etare și a adaos uă stră­lucire intelectuale nouă numelui român. Ast­fel, putem zice că de pe acum chiar, alături cu numele Regelui Carol I, istoria a înscris cu recunostință și numele Regi­nei Elisabeta în cartea fastelor românesci. Pentru aceste motive, Sire, consiliul de miniștri a crezut a fi interpretul simțămin­­telor țării întregi, propuindu-le ca, cu o­­ensiunea dilei de 28 Noembre, care amin­­tesce evenimente naționale, la cari Suve­rana nostră a luat un așa mare parte, să bine-voiți a consimți ca M. S. Regina se porte insem­nele în briliante ale marei cruci a ordinului Corona României. (Urmăză semnăturile miniștrilor). RĂSPUNSUL LA DISCURSUL TRONULUI Proiectul comisiunii Senatului Lire, Senatul a ascultat, c’să vină emoțiune me­­sagiul Maiestății Tăie către Corpurile Le­­giuitare, întrunite ’n sesiunea ordinară pen­tru prima oră de la constituirea Rega­tului. Senatul își reamintea secolii de sufe­rințe, prin cari a trecut patria nostră, pericolile, cari continuă o amenințare, luptele susținute pentru a scăpa esistența iei națională, silințele puse, în mijlocul atâtor dificultăți, pentru a nu remânea în afară de progresul lumii civilisate. Tot uă dată noi priveam la resultatele dobândite prin uă muncă consciințiasă și constantă, la cerințele mari ce se adresăză tuturor pentru a consolida cu desăvârșire lucrul mânelor nóstre și a face cu putință un sbor sigur și puternic în viitor. De aceste cugetări era nedespărțită recunoscință pro­fundă ce țăra­bătoresce Maiestățea Tăie, Căpitanului armatei pe câmpul de bătălie, Domnului țărei în lucrarea organisărea no­­stre politice și economice. Ajunși astă­ze a fi un Stat liber, eu uă posițiune asigurată și respectată : avem eu

Next