Romanulu, iunie 1882 (Anul 26)

1882-06-19

ANUL AL XXVI-LE Yoiesce și vei putea ANUNCIURI. tjimale 30 litere petit, pagina IV............................ 40 bani Dato „ „ „ pagina III............................2 lei *— A s» adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. ÜA PARIS, la Havas, Lafftte et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C, LA VIENA, la domnii Haasenstein și Vogler, 'Wallischgasse 10. •A FRANCFORT, S. — M. 6. L. Danbe et C-nie, pentrn Germania, Belgia, Olanda, Elveția și A- merica. —Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI ESEMFLARUL REDACTIUNEA SI ARNOTSTIIA.TITI3ȘIRA 14, STRADA DOAMNEI, 14. BDGMSCI, 30 GIREȘiR 1832 j De mult nu s’a găsit Europa în așa mare încurcătură. 1. Engliteza, abia eșită din erau centre resbóie din Zuzuland și din India, este cu totul absorbită de primejdiosa stare a Irlandei. Italia, aliată firescă a Franciei și contrarie Austriei, merge strîns legată de imperiul Habsburgilor, și în tote ocasiunile se pune contra Franciei. Austria, rănită de morte în 1861, trunchiată, desechilibrată de către Germania care o împinge mereu spre Sud și nu așteptă decât momentul favorabil pentru a-și încorpora provinciele iei germane, Austria nu gravitezi decât în orbita cam întunecosa a principelui de Bismarck. Francia, care n’a sfîrșit cu cestiunea tunisiană, regretă c’a început acestă espedițiune, deși pare ca era silită s’o începă. Rusia este într’una din cele mai periculose lupte între trecut și viitor și frământările sunt cu atât mai mari cu cât guvernul reî nu are încă un drapel. Drapelele lui Nicolae și Alesandru II sunt închise în museu, și acela al lui Alesandru III este încă necunoscutul. Spania, în neputința de a-șî regăsi liniștea, nu isbuteste a fi privita ca un putere a cărei alianța se pot a servi cuiva. Singură Germania, deși forte frământată în întru de pasiuni și de interese politice, sociale și religiose, este astăzi demnitare în Europa și mâna iei, încurcând și descurcând, se simte pretutindeni. Afacerile Egipetului sunt oă nouă și puternică dovadă despre destrăbălarea în care se află Puterile europene. După tote cele petrecute după măcelurile din Alecsandria, după constatarea purtării Porții anca de la începutul conflictului, după circulările lui Said-pasa, Engliteza și Francia mai cuteză să creda, după cum ne spuse Agenția Havas, ca ele sunt numite cu tote puterile și ca vor înlupleca pe Sultanul s’adere la conferință, sau, cel mai puțin, se esecute cu sinceritate dorințele lor. Este adevărat că conferința s’a deschis cu iscălirea unui act de desinteresare. Cu tote aceste noi stăruri în a crede că Porta nu va renunța la folosesc ce s-a creat scormonirea la vremea cestiunii egiptene. Ea veci si sunt cari îi amintesc situațianea actuală a imperiului otoman. Otomanii, goniți la răsărit de Români, la nord de Bulgari și la apus de Austro-Maghiari, de Eleni, de Serb și de Muntenegrini, simt bine că situațiunea lor pe țărmurile apusene ale Bosforului devine din ce în ce mai precarie și că vremea a sosit d’ mări și ’ntări puterea lor în Asia și ’i Africa, făcând să strălucescă în ochi Musulmanilor prestigiul califului. Momentul este cu atât mai bine ales cu cât Germania nu doreșce și nu pot dori decât să vadă pe Francia încurcată în Algeria, în Tunisia și spr Maroc, și pe Engliteza amenințată canalul de Suez și cu perderea drumului Indiilor. Francia, încurcată în coloniele sél algeriane, este certată cu Italia și Turcia și paralisată în tóte mișcării ce ar voi se facă. Drumul de vest deschis Austriei spre Mediterana. Francia și Englitera încurcate î Egipet, influența politicei germane și supra mersului afacerilor în Europ este mai asigurată. Actul d’ântâi al comediei oriental s’a jucat acum la Tunis; actul a douilea s’a jucat la Cair; actul ? I treilea s’a jucat la Alecsandria, actul 1 al patrulea se jucă acum la Constantinopole și Imbroglio promite d’a fi mare. Deja s’au îmbolnăvit consulii Franciei și Engliterei la Cair, și fiarele germane afirmă că Austria și Germania au dovedit puterea lor restabilind liniștea în Egipet (? !). De altă parte, se vorbesce de soluțiunea crizei egiptene prin stabilirea unui modus vivendi printr’uă înțelegere cu Arabi-pașa. Ciudat modus vivendi, care ieri neliniștea Europa întregii și o silea să-și trimită vasele cuirasate înaintea Alecsandriei, și astăzi asigură pacea Egipetului ș’a lumii. Cât despre noi, nu credem în desinteresarea Puterilor adunate în Conferință la Constantinopole, nici în aceia a Sultanului, precum nu credem în împăcarea lui Arabi-pașa cu Kedivul Tewfik. Stim prea bine c’uă dramă atât de însemnată nu se pote sfîrși așa de răpede și n’am ajuns încă decât la actul al patrulea. Așteptăm cu îngrijire actul al cincilea. Precum orice cu drept cuvânt un clar italian, „se pare forte bine ca un membru al Conferinței, eșind din ficțiuni și imitând, spre exemplu, francheța lui Cavur la Congresul din Paris, să pună degetul pe rană și se infrunte dificultățile positive ce sunt în stare latentă în încurcătura egipteană. Pentru Englitera , cestiunea Egipetului este Indiile; pentru Francia este preponderința în Africa și stăpânirea Tunisiei ; pentru celelalte patru puteri este înfrângerea Engliterei și a Franciei și domnirea lor în Mediterana fie și prin domnirea Islamului pe țărmurile Nilului.“ Francheța noului Cavur ar fi punerea pe tapet a tutor cestiunilor ce împart Puterile europene în atâtea tabere. Poftele flăcărei și-ar da un curs liber și nu se scie ce furtună ar eși din acea întrunire care se dicenui 2 că are de scop mărimerea păcei. Tot ce reiese până acum este că, pe cât timp Engliteza și Francia nu admit ca Sultanul să facă să prevaleze drepturile sale suverane asupra Egipetului, celelalte patru puteri nu a vor să recunoscă preponderința celorlalte două în Egipet, nici să le dea mandatul d’a interveni, „de frică, dice un diar oficios al cancelarului german, ca un conflict între aceste două puteri și Portă să n’aducă comexplicări și mai grave“. Acestă ideiă a exprimat-o și Saida pașa, într’uă convorbire ce a avut cu un corespondinte al diarului Daily- Telegraph: „Dacă mi-ai spune, disesel, că arde casa mea, v’ași răspunde și că nu aruncând peste foc materii inflamabile se va putea stinge incene e elini.“ Ca să prevedem încă ce resultat a va avea conferința de la Constantinopole, n’avem decât să vedem și bucuria ce o arătă diarele, care eh obiceiu restrâng cugetarea cancelarii lui, afirmând că „nu pentru a mări prestigiul puterilor apusene s’au întrunit ambasadorii“, precum și telegegrama de ieri care ne anunță ci a Sultanul a decorat cu briliante pi i- Arabi-pașa, pentru fericirea Englesilor și Francesilor din Egipet. Icmai se garanteze libertatea canalului de Suez, să respecteze îngagiamintele internaționale și să garanteze siguranța Europenilor ce locuesc în Egipet. Constantinopole, 29 Iunie. — Se crede că conferința va ordona oă intervenire armată în Egipet, și că acesta intervenire va fi încredințată trupelor combinate ale Franciei și Angliei și unei a treia puteri, care încă nu eotărîtă. Petersburg, 29 iunie. — Descoperirea unei asociațiuni pregătind un complot contra vieței Țarului, e confirmată; 18 arestări au avut loc. Jurnalul de Petersburg dice că diplomația turcă caută a desbhina Puterile, dar că nu va reuși. De castă intervenire armată în Egipet e necesară, ea va fi esercitată de către oă delegațiune a puterilor. Alecsandria, 29 Iunie. — Mai tote prăvăliele din oraș, sunt închise; băncile au fost transportate pe bordul vaselor de comerțiü. Berlin, 29 Iuniü. — Din ordinul împăratului și conform cu Constituția Imperiului, termenul total al serviciului militar a fost redus, asemenea și pentru Prusia, de la 14 la 12 ani. Belgrad, 29 Iuniü.—Skupcina a adoptat, cu unanimitate fără trei voturi, noua convențiune pentru construirea și esploatarea drumurilor de fer sârbesc. SERVICIUL TELEGRAFII te A1L. ATtENȚIEl HAVAS Paris, 29 Iunie. —D. Comet de Verges a fost ministru al Franciei în Peru, are să înlocuiască pe d. Sienkiewicz, consul general la Cair, pe tot timpul cât va ține al fința acestuia, chemat in vrancia pentru afaceri de serviciu. F Paris, 29 Iuniu. — Multe ciime, mi I ales La liberte, consiliază d’a se lua uă îi alțelegere cu partita națională egipteană, in SAMBATA, 19 IUNIU 1882 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; știe luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarului și oficiile poștale LA PARIS, la Havas-Laffite et Cune, 8, place de la Bourse- LA VIENA, Ia d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, Ind. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. D.) 15, Genova. Articolele nepublicate se ard — RUMELIA ORIENTALE Citim în Deutsche Zeitung de la 28 Iuniü : Guvernatorele Rumeliei orientale, principele Vogoridis, încă n’a dobândit de la Sultan concediul cerut de a se duce în Europa. El se esprima mal firele trecute cu multă amărăciune față cu un personagiu oficial de la Portă și se plânse că lealitatea sa față cu Sultanul nu este mai bine apreciată de acesta. Spre a-și dovedi simțimintele sale de lealitate, principele Vogoridis afirma că nu a primit propunerile unor comisari bulgari, care-l invitau a face causă comună cu Bulgaria și că, după aceea, a împedicat nișce bande care voiau se năpădescă în Macedonia. El mai adause că nevasta îi este bolnavă și că nu voiesce se visiteze decât Viena., Parisul și locul de cură Vichy. Se zice că afacerea va fi aplanată printr-un compromis. Sultanul va acorda guvernatorului general concediul cerut, dar acesta nu va usa de el supt cuvânt că timpul este prea înaintat. Totuși lucrurile par forte încurcate, de vreme ce principele Vogoridis nu este mulțămit cu posițiunea sea. DIN AFARA ENGLITERA Citim următorele în Neue breit Presse de la 28 Iunie : Devin din fi în eft mai sigure spirile decipro înarmările englese pentru apărarea canalului de Suez. Trupele, în numer de 8000 omeni, vor fi procurate sparte din Gibraltar și Malta, parte din Indiilă de pe, publicată de Biuroul Reuter dice că guvernul englez ar fi cugetând se aducă un contingent indian de Sepoy spre a rări corpul eventual de espedițiune penu ocuparea canalului de Suez. Ba Tim și j chiar că corpul de espedițiune ar fi da , gata spre a se pune în mișcare. Sir Elin Wood, pacificatorele Transvaalului, a fi însărcinat cu comanda supremă. Pontif supraveghiarea canalului de Suez vor f întrebuințate canoniere de mare iațălă. Sprce că guvernul francez, în vederea pregătirilor engleze, s’a otărît a lua și el misuri de înarmare. I De altă parte Pester Lloyd publică și el urmatorea telegramă din Berlin cu data de 27 Iuniü : i N’au nici cum sorți de reușită încercările englese d’a face pe puteri se acord Englitezei un mandat esecutiv pentru pacificarea Egipetului. Cabinetul din Londra n’a făcut până acum aici nici oă întrebare specială. Se asigură că Germania, în conformitate cu Notele de mai nainte al principelui de Bismarck, va considera of eventuală intervenire în Egipet ca uă ifacere comună a tutor puterilor și că nu va consimți a da un mandat nici Port chiar. AUSTRO-UNGARIA Se scrie urmatorele din Gacko, data de 12 Iunie, către Deutsche Zeiung : Hărțuelile urmeză mereu prin localități de aici, și cordonul format de al 8-lea batalion de vânători, spre a împedica trecrea insurgenților de pe teritoriul erzegonean pe cel muntenegrean și vice-versa, ai pe totă dina încăerărî. Pe lângă aceste mai vine vremea umedă, hora și ploile trențiale, care fac vieța soldaților forte . [ mară. Acum câteva cicle vânătorii dădu peste nisce insurgințî cari veneau din Mutenegru. După o lungă luptă ei reușiră prinde și a desarmată parte din insurgin " A doua diensé, vă câtă de insurgințî scăt pe teritoriul muntenegrean, unde fu primi într’un chip amicale de cordonul muntengrean și nu fu nici de cum desarmată. O altă parte se anunță din Nevesioje, că cum câte-va file dă bandă mare de insurginți atacă două posturi de geandarmînă depărtare două oră de Nevesinje. Geadarmii, toți indigeni, căciură toți în mânile insurginților. Două din geandarmî fură îi pușcați, éi altuia și la cinci panduri li tăiară capetele și fură puse lângă corpul Cu tote alergările de mai multe file alenei brigade întregi, îi fu peste putință descopere pe insurginți. Lucrul se espli i i lesne. Pe timpul nopții, insurginții se adui ordina se reîntorc pe la casele lor și ivéd de câmpuri. Standard primește din Berlin seria că întrevederea dintre împerați A Austriei și al Germaniei, care are oc de mai mulți ani pe la jumătaea lunei lui August în Gastein, Isleü Salzburg, promite a avea anul acostată și mai mare însemnătate politic.i Este bine se spunem, adaogă Standard, că acestă întrevedere a îmbăraților este privită de publicul german și austriac ca semnul cel maispresiv și mai vădit pentru alianța aistro-germană și pentru neschimbatele relațiuni cordiale dintre cele două guverne imperiale. Se mai dice încă, dă la întrevederea de anul acesta vor isista principele de Bismarck și cornitele Kalnoky. Die Presse publică următorea telegramă ce i se trimite din Buda-p iesta, cu data de 26 Iunie . La stațiunea Mezon, de pe calea ferată ungară de nord-est, fu arestat ieri de căttre un comisar polițienesc un tânăr venind in Galiția și care-i păru bănuit. Ellise 11 este cadet din uraniî cesano-regalî. Este fiul domnei Olga Hrabar, fiica lui Obzanski, acuzat de agitațiuni panslaviste Galiția. La dânsul fură găsite uă mume de documente rusescî. Cercetările lor dovedi de că ele sunt în legătură cu rocesul de înaltă trădare din Lemberg. RUSIA Poliția rusă, die Deutsche Zeitung, vede că, cu ocasiunea ultimelor aestări, a pus mâna pe capul princiar al tutor societăților revoluționare usesce. Se constată că, cu totul, a fost arestate opt decî persone. Ca șefi acestei partite revoluționare este esemnat cuotărîre locotenentele de harină Ostrowsky, or complicii lui î mai însemnați sunt Burjevici și Ivkovsky. La toți s’au găsit arme, X,ravă și planuri, care constată luntrile preliminarii pentru atentatul lănuit cu ocasiunea încoronării. Se asiră de asemene și rețete pentru ibricarea de dinamită, nitro-glicerină, foc. Locuințele tutor nihiliștilor erau :gate unele de altele prin telefon, ci totuși înșciințarea veni prea târiu, căci poliția se presinta fără veste do uă dată în același timp. De altă parte Neue freie Presse ublică următorea telegramă ce i se umite din Petersburg cu data de 6 Iuniu , îndată după strămutarea Curții din palat Gacina la Peterhof, fu descoperită acolo o mină aședată de fiul îngrijitorului palatuî. Acesta scrie, îndoială la început, se ivedi că este autentică în urma informațiilor dobândite. De asemene este forte act că s’a descoperit un al douilea culis de conspirațiune, în care locuiau un irbat și că femeia. Acesta din urmă scăpaa bărbatul fu arestat. In casă se găsiră ese de mână și proclamațiune. Se vorbescei asemene cu siguranța că criminalii polcî, arestați în fortăreța Petru și Pavel, treceau la un loc cu ajutorul gardei și unui oficial, ba este probabil că ei erau relațiuni și cu lumea din afară. Acesta t e un fapt positiv. In schimb, este inventă schrea dată de un diar din Berlin că :Îeci soldați din gardă au fost imediat anzurațî. STATELE UNITE Un consiliu de cabinet extra-ordin s’a ocupat cu afacerea lui Guitau, a cărui esecutare este ficsată intrudiua de 30 Iunie. In urma raportului presintat de acurorele general, care declară că, tot timpul procesului, se constatase Guitteau era sănătos la minte, ,nsiliul a refuzat se acorde amârea ce ceruse. i EGIPETUL . Ultimul număr al foii Kölnische C ătung aduce pentru prima oră, înouă scrisore din Alecsandria cu data 120 Iunie, uă relațiune amănunțită supra măcelului de la 11 ale cuiitei. Acestă scrisóre conține amănte revoltătore și evaluiadă la 350 iuărul morților, dintre cari jumă,e Europeni. Cei mai mulți din ei * vă omorîțî c’un fel de bastone par *ulare. Mulți erăși, cari se refugiază într’un post polițienesc de crdă, fură înjunghiați fără milă de sodații polițienesc!. Corespondintele e :,e convins că totul se plănuise mai inainte și în înțelegere cu armata, c De aceia el blamerzi purtarea consulilor, cari dezarmară a doua zi pe toți Europenii. BULGARIA Să scrie următorele din Sofia, cu data de 27 Iunie, către Corespondența politică: Principele Alecsandru al Bulgariei va primi în cursul verii uă visită a regelui Milan în Rusciuck, unde se va termina pene atunci casa pe care principele o clădesce acolo. Tot în cursul acestei veri, principele Alecsandru se va duce să facă să visită regelui Carol al României la Sinaia. Pe tomna, principele va sta mai multă vreme în Șumla, unde vor fi adunate într-un lagăr un număr mare de trupe spre a face exerciții. Noii miniștri de interne și resbel, generălii Kaulbars și Soboleff, sunt așteptați mâne aici: îndată după sosirea lor, se va efectua reconstruirea cabinetului. Postul secretarului de Stat d. Hitrovo va fi încredințat actualului consul general rus din Filipopole, d. Grebel. Corespondintelui rus, dr. Șișmanoff, i s’a înterzis șederea în Sofia. In cursul convorbirei sale cu corespondintele diarului engles, Arabipașa a atribuit crisa egiptena consulului Engliterei, șirele E. Malet, și corespondinților ziarelor englese. „Ei s’au înțeles ca să rătăcască Englitera în privința celor ce se petreceau în Egipet.... Dar eu prevestesc pe Englitera că va întâmpina mai multe greutăți cu Egipteni decât cu Afghanii, cu Zulușii sau cu Arbaniiî, și, în adever, ea nu se gândesce la primejdia ce o amenință când se încercă a atenta la drepturile și libertățile poporului egiptean. Cât pentru mine — și am pe toți Egiptenii cu mine — îmi voiu urma calea înainte fără a mă îngriji de oricine, și voiü combate până la morte pretențiunea ce au dușmanii Egipetului d’a se amesteca în trebile lui.“ Corespondintele chiarului engles a întrebat pe Arabi-pașa daca privesce formarea ministerului Ragheb ca uă soluțiune mulțămitore și otărîtore a crisei. „Nu, a răspuns Arabi, nu va fi nici uă soluțiune satisfăcătore pe cât timp escadrele anglo-francese nu vor fi retrase. — Se zice că vrei se guvernezi Egipetul fără Khectiv. — Este un infamă calomnie. Cu aceste cuvinte s’a sfîrșit convorbirea. Plecarea Europenilor urmezá. Corabia engleză Nerissa a părăsit Alecsandria Vineri, ducând la Malta 800 supuși englesi; 1500 supuși francezi sunt înscriși ca să plece cu transportul Sarthe, și aprope atâția Greci s’au îmbarcat pe vasul Elpis. AFACERILE DIN EGIPET Le Temps publică următorea depeșă din Berlin cu data de 25 Iunie sera: „Aici se semnaleza ca esprimând cugetarea cabinetului austriac un articol al ziarului Fremdenblatt, din Viena, al cărui resumat ece 1: . întrunirea conferinței, cu totă. cea din urmă circulară turcescă,este vă dovedit că puterile n’au renunțat la speranța d’a convinge pe Sultan că se înșelă și că n’are a se teme de nici oă atingere la prerogativele sale, nici la interesele imperiului seu .Dacă énse Porta ar stărui în refusul șeii d’a se înțelege cu conferința, déca crede că se va putea folosi de nisce împregiurărî neașteptate pentru a anula drepturile puterilor apusene, drepturi întemeiate pe tratate, ea se amăgesce în modul cel mai primejdios asupra foloselor momentane ale situațiunei sale. Restabilirea statului qua ante este principiul pe față adoptat de puterile europene, și cu cât Sultanul se va arăta mai înțeles cu ele în acesta privință, cu atât el va putea să fie sigur de sprijinul lor în propria mea causă. „Resultatele dobândite de câtre Dervișpașa sunt de natură problematică și efemeră. Compromisul care ar împăca pe Arabi-pașa cu Khedivul ar fi un arangjament rău combinat, care n’ar putea servi de bază unei stări de lucruri durabilă. Posițiunea lui Arabi față cu Sultanul este echivocă și îngrijitore. „Pofta să se gândescă dor la responsabilitatea ce ar asuma asupră și în cazul când ar încerca să resolve singură acesta cestiune. Restabilirea durabilă a ordinei în Egipet nu este posibilă decât cu concursel Europei, și conferința ofexă Turciei cel mai bun mijloc de înțelegere cu puterile europene.“ Corespondintele ziarului englez The Standard povesteste întrevederea ce a avut cu Arabi-pașa: „Arabi, ofice el, era încongiurat de oficiali cari îl tratau cu un respect ce semăna forte mult o umilință. El avea atitudinea mândră a unui om care se încrede absolut în el însuși și care se simte sigur de posițiunea sa.“ SCIRI D’ALEDILEI Astădi, 18 Iuniu, termometrul casei Menu (Succi. du Luer), calea Victoriei, 75, arătă grade Réaumur . La 12 ore noptea -1-15. La 7 ore dim.[17 ] La amiedi --25, înălțimea barometrică 762 mm. Cerul puțin noros. * * * Colegiul IV electoral pentru consiliul general de la județul Bacău, este convocat, în ziua de 23 iuliei viitor, a se întruni, la orele 10 de diminață, în localul comunei de reședință, ca se alegă un membru la vacanța declarată în consilii prin demisionarea d-lui Ion Chiru. In zilele de 11 și 12 iuliu 1882, se vor alege delegații colegiului IV, conform art. 60 din legea electorală. * * * Consiliul județului Argeș este autorizat ca, în sesiunea sen estraordinară de la 17 iuniu 1882, să se ocupe și cu destinarea fondurilor din care județul să vie în ajutorul unor comune rurale pentru construcțiuni de poduri, cum și cu regularea terminărei podului de peste Argeș de la puntul Cotesca. * * * Consiliul județului Dolj este autorizat ca, în actuala sesiune extraordinară, să se pronunțe și asupra cestiunei privitóre la construcțiunea unui dig ,pe malul apei Jiului, la Comostenî. * * * Procesul abusurilor și neorîndielelor de la vamele Iași și Ungheni s’a olărit, spune Cimerul Balassan, să se judice de secțiunea IV a tribunalului Iași. Vineri 25 Iuniu cuvinte. ROUMANIA, PAST AND PRESENT by James Samuelson London Longmans, Green et Co. 18821) In timpul din urmă a apărut la Londra opera d-lm James Samuelson, întitulată vRouenia, past and present11. Opera acesta are 289 pagini, cu o hartă geografică și una istorică a României, mai multe facsimile și fotolitografii. Intre aceste din urmă sunt importante monastirea Curții de Argeș și cu deosebire aceea care represintă pe Regina României în costum național, cu furca la braui, sucind firul din caer. Opera e împărțită în două părți principale, la care se adaugă la sine și un apendice. In partea ântâiai, autorul trateza despre limitele, întinderea și poporațiunea României. Vorbind despre orașe și regiuni, care se vede că i-au plăcut mai mult, amintesce și costumele și colibele țărănesc!, precum 1) România, trecut și presiute, de James Samuelson.