Romanulu, septembrie 1882 (Anul 26)

1882-09-12

ANUL AL XXVI-LE Voiesco și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV...................... 40 bai i Dato „ „ „ pagina III............................‘t Iei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 Place de la Bourpe LA LONDON, la­­ I. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. 0 LA V­IENA, la domnii Haasenstein și Vogler, Walfisch­­gasse 10. ,A FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și A­­ Scrisorile nefrancate se refusă — T 20 BANI EXEMPLARUL REDACTIUNEA BL ADMINISTEATIUNIE.A. 14, STRADA DOAMNEI, 14. 'TOffißl, M ßiPCIDNE 1882 Mișcarea porturilor nóstre este tot slabă. Nici cereri de cumpărători nu sunt,­­nici prețuri. Amorțăla acesta ne îngrijesce cu atât mai mult, cu cât ne găsim a­­prope de jumătatea lui Septembre, pe când se scie cu mai cu semă în acestă lună trebuie să încăpă mișca­rea cea mare în porturile nóstre prin vîndarea și exportarea grânelor. Suntem întristați când comparam cantitatea grânelor aflate în maga­­zinele de prin porturi, cu mersul zhilnic al operațiunelor de la 1 Sep­tembre și până acum. Ce să mai­­ ficem de cantitatea cea mare de grâne din totă țara, grație bunei recolte a anului acestuia ? Grânarele cultivatorilor sunt pline, și cei mai mulți sunt nevoiți se vîndă cu prețurile cele mai seu­date pentru a putea să-și întîmpine trebuințele. Vîndurile acestea, ori­cât de par­țiale și de neînsemnate ar fi ele, nu fac bine nici cultivatorilor î­n genere, nici piețelor nóstre de cereale. Dar, ce să facă cultivatorul ? El are nevoie de bani, câci dato­­rază atâtea mii de lei împrumutați pentru cultura și esploatarea pămân­tului ; creditorul nu-l mai aștepta, dobânda este mare, etc. Să ne închipuim chiar ca nu este dator; el și-a pus tot capitalul în pământ și trebuie să pliitesca arenda sau are póte ș’alte nevoi. Unde s’alerge și ce să fa­că ? Vinde cum póte și cui găsesce, mai tot­d’a­una pe prețuri forte mici. D’aci resultă mai ănteră uă pa­gubă simțitore pentru densul, apoi scăderea prețurilor pentru cereale și vătămarea cea mare adusă tutor in­tereselor nóstre economice. Printr’uă înțelaptă prevedere s’a votat să lege, încă din anul trecut, pentru înființarea doikurilor și între­ropitelor. Ea însă nu esteJnncă pusă în a­­prî ziiyQ-- vaci dice art. 31 ’ f „Acestă lege va intra în vigore imediat ce magazinele de ciokurî și întreposite vor începe a funcționa“. Folosele unei asemenea legi sunt dintre cele mai netăgăduite pentru economia nostră agricolă. Cel care are nevoia de bani și nu pate să-și vândă cerealele, le depune în magazinele de cokurî și întrepo­site, în schimbul unei recipise pe lângă care este anecsat un buletin de gagiu­ numit warant. Cu aceste recipise și warante se pot găsi bani cu înlesnire și cu do­bândă mică la institutele nóstre de bancă, fară a mai fi cine­va nevoit se-și vândă recolta pe nimic, înțelege prin urmare ori­cine, cu daca astă­zi ar fi fost înființate do­­burile și intrepositele , agricultorii noștrii n’ar avea să sufere atât de mult din cauza lipsei de cumpără­tori, cari mai în­tot­dea­una fac cur­sul piețelor și după trebuințele vân­dătorilor. 7 In anul acesta recolta a fost bună mai pretutindinea , lipsa ne­fiind prin urmare simțită în Europa, pe do uă parte prețurile sunt scăzute, ci pe de alta cumpărătorii voiesc se tragă folase cât mai mari de la agricul­torii noștri. Nu toți agricultorii pot să aștepte, căci nu toți au un capital îndestulă­tor de esploatare. Ar aștepta prea bine dece el ar găsi cu înlesnire unde să se împru­mute. Eee de ce stăruim a cere guver­nului să se grăbescă a pune legea în vigore prin construirea ciokurilor și intrepositelor, pentru ca ele să potă începe ast­fel a funcționa. Recunoscem­ente ca , ori­cât de mare ar fi graba guvernului pentru asemeni lucrări, se cere un timp óre care, mai cu semă ca ele trebuesc făcute în mod sistematic și ’n con­­dițiune ast­fel în­cât să respundă tu­tor regulelor pentru conservarea și siguranța mărfurilor depuse. Pentru acesta trebuie a se face stu­dii și planuri bine întocmite, luân­­du-se de model lucrările de asemenî natură din alte țâri. Pe căt fe im, aceste studii s’au și făcut, nu se im ânsă décâ planurile sunt otărîte, și când au să începa și să se termine lucrările. In sesiunea trecută se făcuse­ră propunere în Cameră, ca să se pună în aplicare legea dolurilor și intre­positelor, prin înființarea de magazine provisorii pene la construirea lor de­finitiva. Susținem că acestă propunere este din cele mai bune si mai nemerite, cel puțin în ceea ce priveșce cerea­lele. Spera­nța din anul acesta trebuie să ne silesc, se nu mai stăm ne­pă­­sători, câci nepăsarea nóstru tot noi o plătim, și încă forte scump. Avem să lege, nu putem cise să facem do uă-dată tot, prea bine,—dar putem se facem cel puțin atât pe cât ne este cu putință pentru a veni în ajutorul agricultorilor. De ce atunci să nu facem ceea ce putem ? De ce se lăsăm se trece un an, doar și póte și mai mulți — căci nici zidirile nu se fac repede, nici milionele nu se găsesc cu ușurință, — când cu putință este să luăm mai curând măsuri de îndreptare ? Mărfurile și obiectele fabricate pot pre­cum să mai aștepte până la de­finitiva terminare a lucrărilor pentru construirea ciolurilor și intreposite­lor; cu cerealele nu este tot ast­fel, căci paguba care s’aduce este mare și lovesce în întrega nóstra econo­mie națională. Pentru agricultorii cari n’au des­tul capital de esploatare spre a-șî în­­tîmpina trebuințele, lipsa de cumpă­rători la timp echivaleza chiar c’vă recoltă rea. Căci ce folos decă recolta este bună și agricultorul este nevoit s’o vîndă pe nimic, pentru a plăti ba­nii împrumutați sau câștiul arendeî? Adesea acestă vindere forțată, ca să dicem asa, îl mai lasă âncă dé­­tor, și’n cașul acesta este amenințat d’uă ruină sigură. Să nu ni se clică, că cura ag­ fieti­­torii au așteptat până acum fară s’aibă unde se’și depună cerealele și să găsescă bani, vor putea să mai aștepte încă vr’uă trei ani. Cei cari argumenteză ast­fel, să nu uite că nu vă­ dată clasa esploa­­tatorilor de pământ a fost amenin­­țată d’a peri cu desăvârșire. Impregiurârile numai au scăpat’o, și nu tot­d’a­una impregiurârile ne pot scăpa de nevoile în cari ne aflăm. In adevâr, cine nu scie cum se gásea arendașii și mulți din proprie­tari înainte de 1867 ? A trebuit să vină recolta forte bună din acel an și cerealele să aibă prețuri, pentru ca să se ridice cu toții și să scape de ruină. Astă­zi nu mai este ca la 1867, când abia se vorbea d’America și când cerealele nóstre erau căutate între cele d’ănteia. Astă­zi cultura pământului a luat u­ desvoltare forte mare; în timp de câți­va ani numai, agricultura în A­­merica s’a întins într’un mod îngri­jitor pentru tote țârele agricole. Concurința este mare pe piețele Europei, și luptă încă și mai mare între țarele agricole. Cu speranța ca putem câștiga în anul­­ viitor ceea ce am perdut în anul acesta, nu mai merge. E vorba să nu perdem și să nu perdem din causa nemerniciei nóstre. Trebuie prin urmare se luăm mă­suri, pe tóte caile și prin tóte mij­­locele,­ pentru a nu rămâne înapoi și a cădea învinși în luptă. Aceste măsuri pentru a fi folosi­­tare trebuiesc luate la timp. E că de ce cerem să ne grăbim cu toții pentru a veni în ajutorul agricultorilor prin înlesnirile cari le putem face. E ce de ce cerem să se închirieze magasii de scânduri, cari ne vor pune în stare s’asteptam zidirile cele mari fară ca producă­torii grânelor să se ruineze fiind­ca nu putem­­ rădica și nu trebuie să rădicam palate în câte­va luni. SERVICIUL TELEGRAFIC AJL. A.G'EIN'ț’UGX HAVAB Constan­tinopole, 22 Septembre.—Intr’uă întrunire ținută Marți sora la Portă și la care asistau numai Muk­tar-pașa, Said-pașa și d. Conduriottis. Muktar-pașa citi un Me­moriu stabilind greșela ce esistă în lucra­rea Comisiunei europene de delimitare și demonstreza necesitatea pentru Turcia d’a păstra Nezeros fară ca acesta se aducă v.r’uă vătămare Greciei. •% Blau­ pa­­ ja pom -ministrului Greciei de a transmite acest memoria guvernului seu­­­dar d. Conduriottis refusâ dicând ca instruc­­țiele sale sunt formale: Grecia cere simplu și pur esecutarea integrală a convenției in­ternaționale din 24 Mai 1881, care ficseza nouile fruntarii turco-grecesce. In urma acestui refus al d-lui Conduri­ottis, Porta a transmis ori raportul lui Muktar pașa ministrului Otoman la Atena, care -l va înmâna d-lui Tricupis, președin­tele consiliului elenic. Verona, 22 Septembre. — Regele Hum­bert a dat una sută mii franci din caseta­tea particulară spre a fi împărțiți în aju­torul inundaților. Roma, 22 Septembre.—Diarul L’Osserva­­tore Romano publică uă enciclică a Papei, cu data de 17 Septembre, adresată la tot episcopatul catolic spre a recomanda pro­pagarea ordinului secular Sf. Franc­isc d'Assise în lumea întrega, ca cel mai bun mijloc d’a face pe bogat milostiv și pe să­rac se se resemneze, d’a împăca pe prole­tari cu cei ce au, într’un cuvent d’a re­­solva problema socială. DUMINECA, 12 SEPTEMBRE 1882 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: in Capitală și districte, un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul și oficiile poștale LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, place de la Bourse. LA V1ENA, la d. B. G. Popovicl, 15 Fleisclimarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Fran­cesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele Republicate se ard — DIN AFARA AUSTRO-UNGARIA Citim în Wiener Allgemeine Zeitung : Gazeta Cruce o îndemnă pe Italia se o­­prescă esportul necurmat de ucigași și de arme în Austro-Ungaria, de altminteri cele mai bune intențiuni ale Austro-Ungariei față cu Italia vor fi paralizate și se scrie din Berlin că în bugetul viitor se vor înscrie sume însemnate pen­tru îmbunătățirea flotei de resboiü ger­mane. Citim în Neue freie Presse: In tote părțile și locurile trupele aliate ale Slavilor au întreprins asaltul în contra posițiunilor germane. In Boemia, Moravia și Carintia, scula germană este combătută cu furia și mijlocele cu care este făcută acestă luptă nu sunt tocmai din cele mai alese, destul că scopul este ajuns de a ruina uă sculă germană și de a ridica una slavă în locul iei. In Holleschovicî scóla germană a fost închisă ieri de autoritățile comunale din motive sanitare. In Px’zibram, s’a interzis directorului de la scóla de fete, cu uă di înainte de deschiderea scalei, dreptul d’a mai conti­nua cursurile. In Brünn consiliul școlar a decretat înființarea unei a doua scóle cehe, cu tote ca cea d’ănteiu, de­și s’a făcut multă agitațiune, nu e tocmai bine visitată. In Laibach în fine, minoritatea slavonă din Landtag a făcut uă interpelare adresată președintelui Landtagului care nu tinde la alt­ceva de­cât la depărtarea limbei ger­mane de prin școli. Tonul acelei interpela­­țiuni nu pate fi mai bine caracterisat de­cât prin faptul ca atribuie consiliului șco­lar german intențiuni de înaltă trădare. Citim în Pester Lloyd : Ministrul comun de finance, Kallay, s-a întors a fi diminuță din călătoria ce a fă­cut în provinciile ocupate. El a avut deja ieri ocasiunea d’a­ l­cA U.CV COXAvth­, A*© 1 «Ții VP. monarhilor în Triest despre observațiunile și esperiințele ce a făcut. Ministrul de ex­­terne, Kalnoky, se va duce Joa la viitóre la Pesta, unde vor sosi tineri și miniștrii Kallay și Bylandt, împăratului, după obiceiul rusesc, pâne și sare. După aceea părechia domnitare s-a dus la catedrală și a fost salutată de lumea adunată cu urârî nesfîrșite. In catedrală, împăratul și împărătusa au fost salutați de mitropolit și după aceea au luat parte la serviciul divin. După aceea părechia împărătescă s’a dus la capela Sântului Mihail și apoi la o ore s’a dus la palatul Petrovsky. Mulțimea a­­dunată în giurul Kremlinului era atât de mare, în­cât careta împărătescă nu putea să străbată de­cât la pas. Principele de Muntenegru a întovărășit pretutindeni pe suveranii Rusiei. Citim în Pester Lloyd : Corespondintele vienez al diarului Novoje Vremja spune acestui diar câ Austro-Un­garia a încheiat cu Serbia on convențiune secretă, care îngăduie trupelor austro-un­­­­gare trecerea liberă prin teritoriul sârbesc, în unele cazuri a­nume specificate. Că a­­semenea propunere s’a făcut și principelui de Muntenegru Noivoje Vremja de duce de aici câ Germania și Austro-Ungaria au în vedere planuri ascunse în contra Rusiei. Citim în Neue freie Presse : S’a încheiat între Rusia și Muntenegru, după cum se află din Cetu­rfie, în timpul presiunei principelui în Petersburg, un tratat de alianță ofensiv și defensiv. RUSIA Citim în Neue freie Presse : Ni se scrie din Moscva cu împăratul și imperutesa, împreună cu copiii imperiali și cu marii duci George, Alexis, Sergiu și Pavel au sosit cu bine la amedi și ca au fost salutați cu entusiasm de poporațiunea adunată în mare număr la gară și d’a lun­gul stradelor. împăratul, care s’a dus d’a dreptul cu împărătesa de la gară la capela Maicei Domnului, a fost forte mișcat de imposanta manifestare de iubire ce i s’a arătat de totă lumea. De la capelă, părechia împărătască s’a dus la palatul imperial de la Kremlin, unde a apărut în curând în sala de primire, unde se adunase un public numeros. Pri­marul a ținut, în numele orașului Moscva, un discurs de felicitare, pe când înfățișa GRECIA Citim în Pester Lloyd . Din Atena se scrie Corespondințe­ poli­tice cu ministrul de externe al Greciei, Tr­­oupis, a trimis uă notă circulară puterilor, în care pledeză pentru primirea unui mem­bru grecesc în comisiunea internațională, care se va întruni pentru a stabili desdau­­nurile de acordat cu ocasiunea bombardării Alecsandriei. CESTIUNEA EGIPTEANA Citim în Pester Lloyd . Diarul Times face acusiune la însemna­tul număr de acțiuni ale canalului de Suez ce posedă Anglia, și spune ca acesta pu­tere ar trebui să exercite că mai puternică înrîurire în acea regiune și să facă mai multe îmbunătățiri, între altele lărgind ca­nalul. Uă telegrama din Alecsandria anunță ca Arabi este bolnav. Intorcerea Khedivului la Cairo va fi serbată prin iluminarea ora­șului precum și printr’uă mare paradă a trupelor engleze. Khedivul a numit pe Os­man Ghaleb-pașa prefect de poliție la Cairo. După cât se scie până acum, în timpul bombardamentului Alecsandriei două­ sute­­opt­zeci de soldați egipteni au fost uciși prin esplosiunea granatelor. Citim în Neue freie Presse : Pene acum guvernul engles n’a făcut ce­lui frances nici oă declarațiune oficială în privința regularea cestinnei egiptene, totuși el și-a desvelit în mod oficios ideile sale în privința orânduirea lucrurilor în Egipet. FOITA ROMANULUI 12 SEPTEME­MOSCVA 1) Corespondintea particulară a ROMANULUI Moscva, 25 iuliu­ 1882. In ajun d’a pleca din vechia capitala a Rusiei, d’a-mi lua fiua bună de la un oraș care da tonul în cele sciințifice ca și cele economice și sociale, te voi mai întreține iubite cititor, despre un monument din ve­cinătatea Moscvei, despre monastirea sântei Treimi (Troitsko-Sergyevskaia Lavra). Re­comand acelora care vor trece prin Moscva să visiteze acesta monastire, care a făcut e­­pocă atât în istoria politică și socială cât și religiosă a Rusiei. Lavra­mântul Sergiu se află la u­ depăr­tare de 63 de kilometri. Poți să te duci cu calea ferată a Yaroslavului în două ore sau cu trăsura. Locul este șes; pământul de calitate ordinară, mai mult sărac. Ca semănături observ secara, ovăzul, cartofii și hrișcă, tote slabe. Satele nu înfățișază un aspect tocmai înveselitor. Casele sunt de pământ ori de lemn, acoperite cu păpuși de paie de secară. Ca pretutindeni casele n’au curți; curtea se află chiar în interio­rul locuințelor dimpreună cu staulele pen­tr A se vede Românul de la 25 Iuliu­ și 19 Au­gust. tru vite. Mărturesc ca sistema nu’mi place. Ași preferi case încongiurate de curți și grădini de pomi și verdețuri. Localitatea între Moscva și monastirea sântului Sergiu este pădurită ca mai tot nordul Rusiei. Esențele care poporeza pă­durile sunt mestecănul și pinul și’n unele pârțî moliftul. In vecinătatea satului Puș­kin am ve­­nut esploatațiuni de pini făcute în cea mai bună regulă și mai multe case de țară (Dacea), unele mai pitoresce de­cât altele. Cu privire la fondarea acestei importante monastiri istoria spune ca în locul unde se află una dintre biserici, cea mai veche, lo­cuia un pusnic care călugărindu-se primi numele de Sergiu în ziua de 5 Iuliu­ 1337. Singurătatea locului, modul cu totul ana­­h­oretic al lui Sergiu de a viețui, atrase mai mulți călugări și împreună cu toții fon­dară uă comunitate recunoscând pe Sergiu de superior. Pușnicul refusa și nu primi sarcina de egumen de­cât după ordinile e­­piscopului Atanasie. Sergiu, de­și superior, lucra mai mult de­cât toți. Până astă­­­i se arăta visitatorial­­un puț săpat de dânsul în lăuntrul monas­­tirei. Săracă și necunoscută la început, Mo­nastirea fondată de Sergiu la 1340 se în­­navuu­ treptat prin darurile Țarilor și ale marilor duci. Reputațiunea egumenului cres­­cea pe fie­care di în cât aj­unse ca suvera­nii să vie să-i cerá sfaturi si bine-cuvănta­re. Se spune ca Dimitry Donskoy înainte de a merge să se impotrivesca Tătarilor, pe vestitul Mamai, ceru sfatul egumenului pre­cum și bine-cuvăntarea s­a, întreprinderea având succes după bătălia de la Kulk­ovo, renumele monastirei și a pușnicului Sergiu se respăndi în totă Rusia. In anul 1391 muri fondatorul monastirei în al 77-lea an al vieței sale. După înce­tarea sea din viață fu recunoscut ca sânt­­ecă ce dice principele Dolgorukov cu privire la rolul acestei monastiri în istoria Rusiei : „Toți Țarii din Moscva s’au dus la mo­nastirea sântului Sergiu pentru a se în­china moștelor sântului om, devenit pa­tronul suveranității lor , veneau ca se mulțumască celui a Tot-Puternic și sân­tului Sergiu pentru intervenirea sei pe lângă Dumnedeu în momentele de triumf și de fericire, vreau să afle mângâiere în momente de nenorociri și de calamități pu­blice... De aci din Troița se trimitea pro­­clamațiuni care electrisau poporul și -l în­­pingeau să scape Moscva și se potolesca turburarile. In Troița Petru I scapa de două ori de morte când cu revolta Streli­­ților. Acesta monastire asistă poporul în timp de calamități, de epidemii și de fa­­mete. Cele mai importate fapte ale Troiței sunt săpate, după voința mitropolitului Pla­ton, pe un obelisc al monastirei.“ In anul 1408 când cu invasiunea Tăta­rilor din Crimea în capul cărora se afla Guirea, Troița în distrusă și călugării se împrăștiară în tote porțile. După ce se po­toli furia năvălitorilor, igumenul Nikosi re­construi monastirea și aduna pe călugări. Monastirea a fost asediată în mai multe rîndurî de Polonesî și de așa numitul fal­sul Dimitrie care reuși pentru cât­va timp­ să guverneze la Moscva. Asediul a durat șase­spre­zece luni și acesta permise iluștrilor principele Pojarsky și Minin, cârora re­­cunoscința națională a înălțat un monu­ment pe piața Roșie din Moscva, să adune uă armată și se învingă pe Polonesî. Pe la jumătatea secolului trecut Troița era deja avută, de­ore­ce pe imensele sale proprietăți locuiau peste 100.000 țărani. Monastirea, situată pe o­ înălțime care domineză localitatea, este încongiurată cu un zid gros de șase metri și lung de a­­prope un kilometru și fum. De asupra zi­dului de împrejmuire se află nouă turnuri înalte. In lăuntrul monastirei se află trei­­spre­zece biserici și capele; cea mai veche este catedrala Sântei Treimi fondată la 1423 și construită în patru; turnurile sale sunt acoperite cu aramă aurită. In a­­cesta biserică se pastreza moștele sântului Sergiu într’un sicriu de aur și de argint împodobit cu petre scumpe. In aceeași biserică se află o­ iconă din 1588 care înfățișază aparițiunea Maicii Domnului sântului Sergiu. Acesta iconă, la care Rușii țin forte mult, a însoțit arma­tele în mai multe campanii și cu osebire lor și în campania lui Petru cel Mare con­tra lui Carol XII al Suediei. Rușii atribu­esc biruințele lor acestei sânte icóne. Intr’un dulap se află diferite obiecte din ale sântului Sergiu, păstrate cu mare reli­­giositate. Tâmpla bisericei este din cele mai mărețe și totă acoperită cu aur. Am asis­tat la serviciul de 40 de­­ file ce se făcea pentru repausatul mitropolit al Moscvei. Era lume de nu mai se afla loc în bise­rică. Corul acestei biserici mi-a lăsat uă întipărire nestârsă; de abia am putut se deslipesc de acolo pe un amic de călătorie, care ’mî repeta mereu , aștepta că nu mai audim așa curând uă musică atât de fru­­mosă. Clopotnița monastirei atrage atențiunea, are o­ înălțime de 88 metri și în lăuntrul seu sunt așei­ate 43 de clopote de tóte mă­rimile. Când bate orele orologiul, clopo­tele mici produc sunete armoniose și re­gulate. Unul dintre clopotele cele mari care trage 64.000 kilograme, dateza de la 1759 și a fost construit de arh­itectul italian Ra­­strelli. Biserica sântului Sergiu se deosebeșce prin originalitatea stilului și a picturilor ; aci se află un refectoriu unde călugării prâzndesc cu superiorii lor la oile mari. In mai multe din capelele monastirei că­lugării vând tot felul de iconițe dintre care unele săpate în bronz dovedesc multă artă și răbdare. Poporul se înghesuie în aceste ciopole și fie­care duipu, putere- cum­păra cruciș icóne, inele, cărți, stampe și alte obiecte pe cari le portă ca odóve sânte. In monastirea Troița s’a instalat âncă de la 1814 într’uă casă zidită de Petru I, A­­cademia eclesiastică din Moscva, unul din stabilimentele de învățământ religios de ăn­­teia ordine. Liniștea și frumusețea locului mi s’a părut forte favorabile pntru studin­­ții Academiei. Nu sciți pentru ce la noi, spre exemplu, stăruim a ține seminarele în mi­jlocul orașelor. Nu înțeleg ce câștigă se­minariștii preumblându-se prin Bucuresci sau alte orașe. Numai seminarul de la So­­cola se află în condițiuni potrivite cu scopul. Monastirea are o­ bibliotecă bogată in care se află documente vechi privitore la țara și la literatura nostră. Am fost infor­mat ca în iarna lui 1877 d. Tocilescu a petrecut câte­va săptămâni în acastă loca­litate pentru căutare de documente. In afară din monastire se află satul ș’un tîrguleț unde se aduc Dumineca și la săr­bători felurite producte și obiecte trebuin­­ciuse țăranilor. Se nemerise să mă aflu a­­colo într’uă Duminecă. Era atâta lume în acel tîrg ca d’abia ajunsei la monastire. Spre séra preumblându-me prin tîrg, văd câ se apropiă de mine trei femei och­eșe în costum rusesc și încep a-mi vorbi, făcând felurite semne. Nu înțelegeam ce voiesc, pene ce unul din companioni îmi explica câ sunt țigănci care propun să-mi gh­iească norocul după semnele palmelor și după

Next