Romanulu, septembrie 1882 (Anul 26)
1882-09-12
ANUL AL XXVI-LE Voiesco și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV...................... 40 bai i Dato „ „ „ pagina III............................‘t Iei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 Place de la Bourpe LA LONDON, la I. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. 0 LA VIENA, la domnii Haasenstein și Vogler, Walfischgasse 10. ,A FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și A Scrisorile nefrancate se refusă — T 20 BANI EXEMPLARUL REDACTIUNEA BL ADMINISTEATIUNIE.A. 14, STRADA DOAMNEI, 14. 'TOffißl, M ßiPCIDNE 1882 Mișcarea porturilor nóstre este tot slabă. Nici cereri de cumpărători nu sunt,nici prețuri. Amorțăla acesta ne îngrijesce cu atât mai mult, cu cât ne găsim aprope de jumătatea lui Septembre, pe când se scie cu mai cu semă în acestă lună trebuie să încăpă mișcarea cea mare în porturile nóstre prin vîndarea și exportarea grânelor. Suntem întristați când comparam cantitatea grânelor aflate în magazinele de prin porturi, cu mersul zhilnic al operațiunelor de la 1 Septembre și până acum. Ce să mai ficem de cantitatea cea mare de grâne din totă țara, grație bunei recolte a anului acestuia ? Grânarele cultivatorilor sunt pline, și cei mai mulți sunt nevoiți se vîndă cu prețurile cele mai seudate pentru a putea să-și întîmpine trebuințele. Vîndurile acestea, oricât de parțiale și de neînsemnate ar fi ele, nu fac bine nici cultivatorilor în genere, nici piețelor nóstre de cereale. Dar, ce să facă cultivatorul ? El are nevoie de bani, câci datorază atâtea mii de lei împrumutați pentru cultura și esploatarea pământului ; creditorul nu-l mai aștepta, dobânda este mare, etc. Să ne închipuim chiar ca nu este dator; el și-a pus tot capitalul în pământ și trebuie să pliitesca arenda sau are póte ș’alte nevoi. Unde s’alerge și ce să facă ? Vinde cum póte și cui găsesce, mai totd’auna pe prețuri forte mici. D’aci resultă mai ănteră uă pagubă simțitore pentru densul, apoi scăderea prețurilor pentru cereale și vătămarea cea mare adusă tutor intereselor nóstre economice. Printr’uă înțelaptă prevedere s’a votat să lege, încă din anul trecut, pentru înființarea doikurilor și întreropitelor. Ea însă nu esteJnncă pusă în aprî ziiyQ-- vaci dice art. 31 ’ f „Acestă lege va intra în vigore imediat ce magazinele de ciokurî și întreposite vor începe a funcționa“. Folosele unei asemenea legi sunt dintre cele mai netăgăduite pentru economia nostră agricolă. Cel care are nevoia de bani și nu pate să-și vândă cerealele, le depune în magazinele de cokurî și întreposite, în schimbul unei recipise pe lângă care este anecsat un buletin de gagiu numit warant. Cu aceste recipise și warante se pot găsi bani cu înlesnire și cu dobândă mică la institutele nóstre de bancă, fară a mai fi cineva nevoit se-și vândă recolta pe nimic, înțelege prin urmare oricine, cu daca astăzi ar fi fost înființate doburile și intrepositele , agricultorii noștrii n’ar avea să sufere atât de mult din cauza lipsei de cumpărători, cari mai întotdeauna fac cursul piețelor și după trebuințele vândătorilor. 7 In anul acesta recolta a fost bună mai pretutindinea , lipsa nefiind prin urmare simțită în Europa, pe do uă parte prețurile sunt scăzute, ci pe de alta cumpărătorii voiesc se tragă folase cât mai mari de la agricultorii noștri. Nu toți agricultorii pot să aștepte, căci nu toți au un capital îndestulător de esploatare. Ar aștepta prea bine dece el ar găsi cu înlesnire unde să se împrumute. Eee de ce stăruim a cere guvernului să se grăbescă a pune legea în vigore prin construirea ciokurilor și intrepositelor, pentru ca ele să potă începe astfel a funcționa. Recunoscemente ca , oricât de mare ar fi graba guvernului pentru asemeni lucrări, se cere un timp óre care, mai cu semă ca ele trebuesc făcute în mod sistematic și ’n condițiune astfel încât să respundă tutor regulelor pentru conservarea și siguranța mărfurilor depuse. Pentru acesta trebuie a se face studii și planuri bine întocmite, luându-se de model lucrările de asemenî natură din alte țâri. Pe căt fe im, aceste studii s’au și făcut, nu se im ânsă décâ planurile sunt otărîte, și când au să începa și să se termine lucrările. In sesiunea trecută se făcuseră propunere în Cameră, ca să se pună în aplicare legea dolurilor și intrepositelor, prin înființarea de magazine provisorii pene la construirea lor definitiva. Susținem că acestă propunere este din cele mai bune si mai nemerite, cel puțin în ceea ce priveșce cerealele. Speranța din anul acesta trebuie să ne silesc, se nu mai stăm nepăsători, câci nepăsarea nóstru tot noi o plătim, și încă forte scump. Avem să lege, nu putem cise să facem do uă-dată tot, prea bine,—dar putem se facem cel puțin atât pe cât ne este cu putință pentru a veni în ajutorul agricultorilor. De ce atunci să nu facem ceea ce putem ? De ce se lăsăm se trece un an, doar și póte și mai mulți — căci nici zidirile nu se fac repede, nici milionele nu se găsesc cu ușurință, — când cu putință este să luăm mai curând măsuri de îndreptare ? Mărfurile și obiectele fabricate pot precum să mai aștepte până la definitiva terminare a lucrărilor pentru construirea ciolurilor și intrepositelor; cu cerealele nu este tot astfel, căci paguba care s’aduce este mare și lovesce în întrega nóstra economie națională. Pentru agricultorii cari n’au destul capital de esploatare spre a-șî întîmpina trebuințele, lipsa de cumpărători la timp echivaleza chiar c’vă recoltă rea. Căci ce folos decă recolta este bună și agricultorul este nevoit s’o vîndă pe nimic, pentru a plăti banii împrumutați sau câștiul arendeî? Adesea acestă vindere forțată, ca să dicem asa, îl mai lasă âncă détor, și’n cașul acesta este amenințat d’uă ruină sigură. Să nu ni se clică, că cura ag fietitorii au așteptat până acum fară s’aibă unde se’și depună cerealele și să găsescă bani, vor putea să mai aștepte încă vr’uă trei ani. Cei cari argumenteză astfel, să nu uite că nu vă dată clasa esploatatorilor de pământ a fost amenințată d’a peri cu desăvârșire. Impregiurârile numai au scăpat’o, și nu totd’auna impregiurârile ne pot scăpa de nevoile în cari ne aflăm. In adevâr, cine nu scie cum se gásea arendașii și mulți din proprietari înainte de 1867 ? A trebuit să vină recolta forte bună din acel an și cerealele să aibă prețuri, pentru ca să se ridice cu toții și să scape de ruină. Astăzi nu mai este ca la 1867, când abia se vorbea d’America și când cerealele nóstre erau căutate între cele d’ănteia. Astăzi cultura pământului a luat u desvoltare forte mare; în timp de câțiva ani numai, agricultura în America s’a întins într’un mod îngrijitor pentru tote țârele agricole. Concurința este mare pe piețele Europei, și luptă încă și mai mare între țarele agricole. Cu speranța ca putem câștiga în anul viitor ceea ce am perdut în anul acesta, nu mai merge. E vorba să nu perdem și să nu perdem din causa nemerniciei nóstre. Trebuie prin urmare se luăm măsuri, pe tóte caile și prin tóte mijlocele, pentru a nu rămâne înapoi și a cădea învinși în luptă. Aceste măsuri pentru a fi folositare trebuiesc luate la timp. E că de ce cerem să ne grăbim cu toții pentru a veni în ajutorul agricultorilor prin înlesnirile cari le putem face. E ce de ce cerem să se închirieze magasii de scânduri, cari ne vor pune în stare s’asteptam zidirile cele mari fară ca producătorii grânelor să se ruineze fiindca nu putem rădica și nu trebuie să rădicam palate în câteva luni. SERVICIUL TELEGRAFIC AJL. A.G'EIN'ț’UGX HAVAB Constantinopole, 22 Septembre.—Intr’uă întrunire ținută Marți sora la Portă și la care asistau numai Muktar-pașa, Said-pașa și d. Conduriottis. Muktar-pașa citi un Memoriu stabilind greșela ce esistă în lucrarea Comisiunei europene de delimitare și demonstreza necesitatea pentru Turcia d’a păstra Nezeros fară ca acesta se aducă v.r’uă vătămare Greciei. •% Blau pa ja pom -ministrului Greciei de a transmite acest memoria guvernului seudar d. Conduriottis refusâ dicând ca instrucțiele sale sunt formale: Grecia cere simplu și pur esecutarea integrală a convenției internaționale din 24 Mai 1881, care ficseza nouile fruntarii turco-grecesce. In urma acestui refus al d-lui Conduriottis, Porta a transmis ori raportul lui Muktar pașa ministrului Otoman la Atena, care -l va înmâna d-lui Tricupis, președintele consiliului elenic. Verona, 22 Septembre. — Regele Humbert a dat una sută mii franci din casetatea particulară spre a fi împărțiți în ajutorul inundaților. Roma, 22 Septembre.—Diarul L’Osservatore Romano publică uă enciclică a Papei, cu data de 17 Septembre, adresată la tot episcopatul catolic spre a recomanda propagarea ordinului secular Sf. Francisc d'Assise în lumea întrega, ca cel mai bun mijloc d’a face pe bogat milostiv și pe sărac se se resemneze, d’a împăca pe proletari cu cei ce au, într’un cuvent d’a resolva problema socială. DUMINECA, 12 SEPTEMBRE 1882 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: in Capitală și districte, un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul și oficiile poștale LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, place de la Bourse. LA V1ENA, la d. B. G. Popovicl, 15 Fleisclimarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele Republicate se ard — DIN AFARA AUSTRO-UNGARIA Citim în Wiener Allgemeine Zeitung : Gazeta Cruce o îndemnă pe Italia se oprescă esportul necurmat de ucigași și de arme în Austro-Ungaria, de altminteri cele mai bune intențiuni ale Austro-Ungariei față cu Italia vor fi paralizate și se scrie din Berlin că în bugetul viitor se vor înscrie sume însemnate pentru îmbunătățirea flotei de resboiü germane. Citim în Neue freie Presse: In tote părțile și locurile trupele aliate ale Slavilor au întreprins asaltul în contra posițiunilor germane. In Boemia, Moravia și Carintia, scula germană este combătută cu furia și mijlocele cu care este făcută acestă luptă nu sunt tocmai din cele mai alese, destul că scopul este ajuns de a ruina uă sculă germană și de a ridica una slavă în locul iei. In Holleschovicî scóla germană a fost închisă ieri de autoritățile comunale din motive sanitare. In Px’zibram, s’a interzis directorului de la scóla de fete, cu uă di înainte de deschiderea scalei, dreptul d’a mai continua cursurile. In Brünn consiliul școlar a decretat înființarea unei a doua scóle cehe, cu tote ca cea d’ănteiu, deși s’a făcut multă agitațiune, nu e tocmai bine visitată. In Laibach în fine, minoritatea slavonă din Landtag a făcut uă interpelare adresată președintelui Landtagului care nu tinde la altceva decât la depărtarea limbei germane de prin școli. Tonul acelei interpelațiuni nu pate fi mai bine caracterisat decât prin faptul ca atribuie consiliului școlar german intențiuni de înaltă trădare. Citim în Pester Lloyd : Ministrul comun de finance, Kallay, s-a întors a fi diminuță din călătoria ce a făcut în provinciile ocupate. El a avut deja ieri ocasiunea d’a lcA U.CV COXAvth, A*© 1 «Ții VP. monarhilor în Triest despre observațiunile și esperiințele ce a făcut. Ministrul de externe, Kalnoky, se va duce Joa la viitóre la Pesta, unde vor sosi tineri și miniștrii Kallay și Bylandt, împăratului, după obiceiul rusesc, pâne și sare. După aceea părechia domnitare s-a dus la catedrală și a fost salutată de lumea adunată cu urârî nesfîrșite. In catedrală, împăratul și împărătusa au fost salutați de mitropolit și după aceea au luat parte la serviciul divin. După aceea părechia împărătescă s’a dus la capela Sântului Mihail și apoi la o ore s’a dus la palatul Petrovsky. Mulțimea adunată în giurul Kremlinului era atât de mare, încât careta împărătescă nu putea să străbată decât la pas. Principele de Muntenegru a întovărășit pretutindeni pe suveranii Rusiei. Citim în Pester Lloyd : Corespondintele vienez al diarului Novoje Vremja spune acestui diar câ Austro-Ungaria a încheiat cu Serbia on convențiune secretă, care îngăduie trupelor austro-ungare trecerea liberă prin teritoriul sârbesc, în unele cazuri anume specificate. Că asemenea propunere s’a făcut și principelui de Muntenegru Noivoje Vremja de duce de aici câ Germania și Austro-Ungaria au în vedere planuri ascunse în contra Rusiei. Citim în Neue freie Presse : S’a încheiat între Rusia și Muntenegru, după cum se află din Ceturfie, în timpul presiunei principelui în Petersburg, un tratat de alianță ofensiv și defensiv. RUSIA Citim în Neue freie Presse : Ni se scrie din Moscva cu împăratul și imperutesa, împreună cu copiii imperiali și cu marii duci George, Alexis, Sergiu și Pavel au sosit cu bine la amedi și ca au fost salutați cu entusiasm de poporațiunea adunată în mare număr la gară și d’a lungul stradelor. împăratul, care s’a dus d’a dreptul cu împărătesa de la gară la capela Maicei Domnului, a fost forte mișcat de imposanta manifestare de iubire ce i s’a arătat de totă lumea. De la capelă, părechia împărătască s’a dus la palatul imperial de la Kremlin, unde a apărut în curând în sala de primire, unde se adunase un public numeros. Primarul a ținut, în numele orașului Moscva, un discurs de felicitare, pe când înfățișa GRECIA Citim în Pester Lloyd . Din Atena se scrie Corespondințe politice cu ministrul de externe al Greciei, Troupis, a trimis uă notă circulară puterilor, în care pledeză pentru primirea unui membru grecesc în comisiunea internațională, care se va întruni pentru a stabili desdaunurile de acordat cu ocasiunea bombardării Alecsandriei. CESTIUNEA EGIPTEANA Citim în Pester Lloyd . Diarul Times face acusiune la însemnatul număr de acțiuni ale canalului de Suez ce posedă Anglia, și spune ca acesta putere ar trebui să exercite că mai puternică înrîurire în acea regiune și să facă mai multe îmbunătățiri, între altele lărgind canalul. Uă telegrama din Alecsandria anunță ca Arabi este bolnav. Intorcerea Khedivului la Cairo va fi serbată prin iluminarea orașului precum și printr’uă mare paradă a trupelor engleze. Khedivul a numit pe Osman Ghaleb-pașa prefect de poliție la Cairo. După cât se scie până acum, în timpul bombardamentului Alecsandriei două suteoptzeci de soldați egipteni au fost uciși prin esplosiunea granatelor. Citim în Neue freie Presse : Pene acum guvernul engles n’a făcut celui frances nici oă declarațiune oficială în privința regularea cestinnei egiptene, totuși el și-a desvelit în mod oficios ideile sale în privința orânduirea lucrurilor în Egipet. FOITA ROMANULUI 12 SEPTEMEMOSCVA 1) Corespondintea particulară a ROMANULUI Moscva, 25 iuliu 1882. In ajun d’a pleca din vechia capitala a Rusiei, d’a-mi lua fiua bună de la un oraș care da tonul în cele sciințifice ca și cele economice și sociale, te voi mai întreține iubite cititor, despre un monument din vecinătatea Moscvei, despre monastirea sântei Treimi (Troitsko-Sergyevskaia Lavra). Recomand acelora care vor trece prin Moscva să visiteze acesta monastire, care a făcut epocă atât în istoria politică și socială cât și religiosă a Rusiei. Lavramântul Sergiu se află la u depărtare de 63 de kilometri. Poți să te duci cu calea ferată a Yaroslavului în două ore sau cu trăsura. Locul este șes; pământul de calitate ordinară, mai mult sărac. Ca semănături observ secara, ovăzul, cartofii și hrișcă, tote slabe. Satele nu înfățișază un aspect tocmai înveselitor. Casele sunt de pământ ori de lemn, acoperite cu păpuși de paie de secară. Ca pretutindeni casele n’au curți; curtea se află chiar în interiorul locuințelor dimpreună cu staulele pentr A se vede Românul de la 25 Iuliu și 19 August. tru vite. Mărturesc ca sistema nu’mi place. Ași preferi case încongiurate de curți și grădini de pomi și verdețuri. Localitatea între Moscva și monastirea sântului Sergiu este pădurită ca mai tot nordul Rusiei. Esențele care poporeza pădurile sunt mestecănul și pinul și’n unele pârțî moliftul. In vecinătatea satului Pușkin am venut esploatațiuni de pini făcute în cea mai bună regulă și mai multe case de țară (Dacea), unele mai pitoresce decât altele. Cu privire la fondarea acestei importante monastiri istoria spune ca în locul unde se află una dintre biserici, cea mai veche, locuia un pusnic care călugărindu-se primi numele de Sergiu în ziua de 5 Iuliu 1337. Singurătatea locului, modul cu totul anahoretic al lui Sergiu de a viețui, atrase mai mulți călugări și împreună cu toții fondară uă comunitate recunoscând pe Sergiu de superior. Pușnicul refusa și nu primi sarcina de egumen decât după ordinile episcopului Atanasie. Sergiu, deși superior, lucra mai mult decât toți. Până astăi se arăta visitatorialun puț săpat de dânsul în lăuntrul monastirei. Săracă și necunoscută la început, Monastirea fondată de Sergiu la 1340 se înnavuu treptat prin darurile Țarilor și ale marilor duci. Reputațiunea egumenului crescea pe fiecare di în cât ajunse ca suveranii să vie să-i cerá sfaturi si bine-cuvăntare. Se spune ca Dimitry Donskoy înainte de a merge să se impotrivesca Tătarilor, pe vestitul Mamai, ceru sfatul egumenului precum și bine-cuvăntarea sa, întreprinderea având succes după bătălia de la Kulkovo, renumele monastirei și a pușnicului Sergiu se respăndi în totă Rusia. In anul 1391 muri fondatorul monastirei în al 77-lea an al vieței sale. După încetarea sea din viață fu recunoscut ca sântecă ce dice principele Dolgorukov cu privire la rolul acestei monastiri în istoria Rusiei : „Toți Țarii din Moscva s’au dus la monastirea sântului Sergiu pentru a se închina moștelor sântului om, devenit patronul suveranității lor , veneau ca se mulțumască celui a Tot-Puternic și sântului Sergiu pentru intervenirea sei pe lângă Dumnedeu în momentele de triumf și de fericire, vreau să afle mângâiere în momente de nenorociri și de calamități publice... De aci din Troița se trimitea proclamațiuni care electrisau poporul și -l înpingeau să scape Moscva și se potolesca turburarile. In Troița Petru I scapa de două ori de morte când cu revolta Streliților. Acesta monastire asistă poporul în timp de calamități, de epidemii și de famete. Cele mai importate fapte ale Troiței sunt săpate, după voința mitropolitului Platon, pe un obelisc al monastirei.“ In anul 1408 când cu invasiunea Tătarilor din Crimea în capul cărora se afla Guirea, Troița în distrusă și călugării se împrăștiară în tote porțile. După ce se potoli furia năvălitorilor, igumenul Nikosi reconstrui monastirea și aduna pe călugări. Monastirea a fost asediată în mai multe rîndurî de Polonesî și de așa numitul falsul Dimitrie care reuși pentru câtva timp să guverneze la Moscva. Asediul a durat șasesprezece luni și acesta permise iluștrilor principele Pojarsky și Minin, cârora recunoscința națională a înălțat un monument pe piața Roșie din Moscva, să adune uă armată și se învingă pe Polonesî. Pe la jumătatea secolului trecut Troița era deja avută, deorece pe imensele sale proprietăți locuiau peste 100.000 țărani. Monastirea, situată pe o înălțime care domineză localitatea, este încongiurată cu un zid gros de șase metri și lung de aprope un kilometru și fum. De asupra zidului de împrejmuire se află nouă turnuri înalte. In lăuntrul monastirei se află treisprezece biserici și capele; cea mai veche este catedrala Sântei Treimi fondată la 1423 și construită în patru; turnurile sale sunt acoperite cu aramă aurită. In acesta biserică se pastreza moștele sântului Sergiu într’un sicriu de aur și de argint împodobit cu petre scumpe. In aceeași biserică se află o iconă din 1588 care înfățișază aparițiunea Maicii Domnului sântului Sergiu. Acesta iconă, la care Rușii țin forte mult, a însoțit armatele în mai multe campanii și cu osebire lor și în campania lui Petru cel Mare contra lui Carol XII al Suediei. Rușii atribuesc biruințele lor acestei sânte icóne. Intr’un dulap se află diferite obiecte din ale sântului Sergiu, păstrate cu mare religiositate. Tâmpla bisericei este din cele mai mărețe și totă acoperită cu aur. Am asistat la serviciul de 40 de file ce se făcea pentru repausatul mitropolit al Moscvei. Era lume de nu mai se afla loc în biserică. Corul acestei biserici mi-a lăsat uă întipărire nestârsă; de abia am putut se deslipesc de acolo pe un amic de călătorie, care ’mî repeta mereu , aștepta că nu mai audim așa curând uă musică atât de frumosă. Clopotnița monastirei atrage atențiunea, are o înălțime de 88 metri și în lăuntrul seu sunt așeiate 43 de clopote de tóte mărimile. Când bate orele orologiul, clopotele mici produc sunete armoniose și regulate. Unul dintre clopotele cele mari care trage 64.000 kilograme, dateza de la 1759 și a fost construit de arhitectul italian Rastrelli. Biserica sântului Sergiu se deosebeșce prin originalitatea stilului și a picturilor ; aci se află un refectoriu unde călugării prâzndesc cu superiorii lor la oile mari. In mai multe din capelele monastirei călugării vând tot felul de iconițe dintre care unele săpate în bronz dovedesc multă artă și răbdare. Poporul se înghesuie în aceste ciopole și fiecare duipu, putere- cumpăra cruciș icóne, inele, cărți, stampe și alte obiecte pe cari le portă ca odóve sânte. In monastirea Troița s’a instalat âncă de la 1814 într’uă casă zidită de Petru I, Academia eclesiastică din Moscva, unul din stabilimentele de învățământ religios de ănteia ordine. Liniștea și frumusețea locului mi s’a părut forte favorabile pntru studinții Academiei. Nu sciți pentru ce la noi, spre exemplu, stăruim a ține seminarele în mijlocul orașelor. Nu înțeleg ce câștigă seminariștii preumblându-se prin Bucuresci sau alte orașe. Numai seminarul de la Socola se află în condițiuni potrivite cu scopul. Monastirea are o bibliotecă bogată in care se află documente vechi privitore la țara și la literatura nostră. Am fost informat ca în iarna lui 1877 d. Tocilescu a petrecut câteva săptămâni în acastă localitate pentru căutare de documente. In afară din monastire se află satul ș’un tîrguleț unde se aduc Dumineca și la sărbători felurite producte și obiecte trebuinciuse țăranilor. Se nemerise să mă aflu acolo într’uă Duminecă. Era atâta lume în acel tîrg ca d’abia ajunsei la monastire. Spre séra preumblându-me prin tîrg, văd câ se apropiă de mine trei femei ocheșe în costum rusesc și încep a-mi vorbi, făcând felurite semne. Nu înțelegeam ce voiesc, pene ce unul din companioni îmi explica câ sunt țigănci care propun să-mi ghiească norocul după semnele palmelor și după