Romanulu, septembrie 1882 (Anul 26)

1882-09-16

20 BANI EXEMPLARUL J^BDAROT XUISr­î^ Si AiJAllNIöTRATIUNEA 14, STRADA DOAMNEI, 14. ANUL AL XXVI-LE £ Voiesce și vel putea A N U N CIUEI. Linia do 30 Utero petit, pagina IV...................... 40 bani Deto „ „ „ pagina III............................S lei — A so adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea (parului. LA PARIS, la Havas, Lafiite et C-nie, 8 Place de la Bourse LA LONDON, Ia G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C LA VIENA', la domnii Haasenstein și Vogler, Walfisch­gasse 10. ,A FRANCFORT, S.­­ M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și A­­merica. —Scrisorile nefrancate se refasă — JOUI, Iß SEPTEMBRE 1882 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In. Capitală, și districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, Ia administrațiunea diarulul și oficiile poștale LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, place de la Bourse- LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Pleiscbmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croco, Via San Fran­cesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — Atinserăm zilele trecute cestiunea d’a se sei­deca trebuie neapărat să ne silim a crea industria națională sau se ne mulțămim numai cu agri­cultura. Cestiunea acesta e de cel mai mare interes și merită uă deosebită atențiune din partea tuturor.­­ Ne credem deci datori d’a reveni asupră­ î, cu atât mai mult ca pro­grama congresului economic ce se va ține luna viitare la Iași a dat discusiunii acestei cestiuni un inte­res și uă însemnătate cu totul de ac­tualitate. Statistica nostru comercială ne da cifrele urmatore pentru anii din urmă : Import Esport 1873 97,867,167 157,570,732 1874 122,794,114 134,713,818 1875 100,834,169 144,962,079 1876 165,933,503 235,256,286 1877 335,548,999 141,081,100 1878 306,582,302 217,041,727 1879 254,482,629 238,650,006 1880 255,336,415 218,918,878 Din acest tablou rezultă că co­merciul României care de la 1873 până la 187­6 oscila la import între 97 î și 122 milione, de la 1877 în­cace — adecă după punerea în aplicare a convențiunii comerciale—a trecut în fie­care an peste 250 milione, în unii ani chiar peste 300 milione, adică peste mai mult de îndouit cât era. Esportațiunile în același timp au­ variat între 157 și 238 milione. Prin urmare, afară de produsul muncii acelor ani, țara a trebuit să jertfescă, pentru a-șî acoperi chieltu­­ielele, o­ parte însemnată din averea­­ grămădită.­­ Particularii care urmeză așa merg drept și sigur la sărăcie. Pute­ se are să fie alt­fel pentru State ? Noi credem că nu, de­și că in­trigă scrisă de economist­ susține con­trariul. De aceia, suntem de părere că Sta­­tul trebuie să-și dea silințe spre : j^T^WtT'ihcufagia și­ susține lucra­rea pentru crearea industriei națio­nale. Agricultura nu ne mai e de a­juns. Chiar când producem mult și bine —cum e în anul acesta—n’avem cum­părători, pentru câ Statele industriale cârora noi le vindeam produsele agri­cole au avut și ele uă recoltă bună. Acelea dar cumpără de la noi nu­mai atât cât nu li s’ajunge peste produsele muncii și pământului lor. Noi, din contră, cumpărăm de la ele tóte obiectele industriale de care avem trebuință. Ele au un sistemă iniestă de muncă, muncă agricolă și muncă industrială. Noi avem numai agricultura, și când nu plouă sau plouă prea mult, n’avem ce vinde, dar tot­d’a­una cum­părăm. A lucra dar pentru crearea indus­triei este a face și noi ca cele­l­alte State și popore, a porni pe calea care ne va duce la ușurarea sarcinelor ce purtam în favorea străinătății; în sfîr­­șit, a ne pune în posițiune de a cum­păra de la alții cât mai puțin din ce putem dobendi prin munca nostră. Nu veți produce ense, die cei ce combat acestă părere, nu veți pro­duce atât de ieftin ca cei ce sunt deja navitați în industriă și prin ur­mare veți sili pe consumatorele in­tern să consume mai scump și poate chiar mai prost. Recunoscem că așa este, dar se ra­ționăm puțin și, pentru a înlesni înțelegerea teoriei nostre, se luăm un exemplu. Să presupunem ca valorea obiec­telor industriale ce importăm și pe care le-am fabrica în țară să urcă la suma de 100 milione. Să admitem asemene, ceea ce până la un ore­care punt este exact, ca străinătatea ne ofere aceste­i obiecte cu 20 la sută mai ieftin de­cât ne-ar costa lucrarea la noi în țară. Nu să pute tăgădui ca în acest caz consumatorii interni ar fi supuși la oă sarcină de 20 milione. Să nu uităm însă că acestă sarcină de 20 milione este izvorul venitului anuale de 100 milione. Deci, ea este nu numai legitimă, ci și oă causă însemnată de crescere a avuției naționale. Ne oprim aci, sperând ca vom provoca desbateri în privința acestei cestiuni, pentru ca programa ce să va discuta în­ Congresul economic de la Iași să fie mai nainte discutată de presă și de public cel puțin în trăsurele iei generale. Consiliul generale al instrucțiunii este întrunit. Ministru al învățământului este d. P. S. Aurelian, unul din cei mai dis­tinși ai noștri agronomi. Aceste două fapte ne îndemnă d’a reîno­i, cu speranță câ va fi înțelesă, după adevărata iei valore și adop­­­­tată, că măsură discutată de mai multe ori în aceste colane. Se scie ca modul de muncă a pă­mântului e la noi ș’acum tot cel de prin secolii trecuți. Muncitorul n’a avut nici exemple, nici îndemnuri d’a munci mai bine. Progresele ce s’au făcut în alte State îl sunt cu totul străine. Chiar d’ar vrea să facă mai bine, nu scie cum. Pentru a remedia, pe cât e cu pu­tință și cel puțin pentru viitor, la acesta stare de lucruri, am propus ca, în cârțile de citire ce se pun în mâna școlarilor sătrani, se se intro­ducă, pe lângă istoricrele morale ce conțin și sfaturi asupra chipului d’a lucra pământul mai bine de­cât se obicinuiesce acum, precum și des­crieri de folosele ce ar aduce uă mai bună cultură. Urmându-se ast­fel nu numai s’ar deschide înaintea ochilor viitorilor muncitori de pământ orizonturi ne­cunoscute, nu numai li s’ar stimula ■ înclinarea ce o are firesce ori­ ce om d’a face mai bine de­cât alții, ci se va putea întâmpla ca învățătorul, ca preotul sau’­alte persone întreprinse­­tóre din comună să pună în prac­tică sfaturile din acel manual d’a­­­­gricultură și ast­fel la ’ndemn să s’a­­dauge și exemplul. Existând un asemene manual, s’ar putea îndatora învățătorii de la scu­­lele ce au­ pământ ca să-l lucreze după indicațiunile lui. Foloselc propunerii ce facem ni să par atât de vădite în­cât nu mai stăruim. D. ministru al învățământului în­țelege mai bine de­cât ori­cine atât scopul ce urmărim, făcând acesta propunere, cât și binele ce ar isvorî din adoptarea iei, sperâm deci câ d-sea nu va lăsa să treca sesiunea actuală a consiliului generale, fără a-1 consulta și’n privința acestei ces­tiuni. Londra, 26 Septembre. — The Standard află câ medivul va proclama în cur­ând un amnistie generală , vor fi esceptați numai aceia cari s’au compromis în masacrele și incendiurile din Alecsandria. Kair, 26 Septembre.—La recepțiunea o­­­ficială de la Kedivul, Alteța Sea a refuzat d’a primi un mare număr de pași și de bei cari s’au compromis în rebeliune. Tewfik­­ a declarat ulemalelor, pașilor și beilor pre­­sinți câ acei dintre ei cari se vor ocupa de politică vor fi pedepsiți cu asprime. Se primesce noutatea ca Beduinii au tă­iat canalul cu apă dulce aprope de Isma­­lia. A­tena. 26 Septembre.—împăratul Fran­ci­sc Iosef a dat­uă sută mii fiorini din ca­sta sea particulară spre a ajuta pe victi­­m»lile înecăciunilor din Tyrol și Carinthia. Nici la Graz și nici în vr’uă localitate din Styria n’a fost vr’un cas de h­­oleră. Roma, 26 Septembre. — Gazetta Oficială publică decretul i regal conținând ca sesiu­nea parlamentară e închisă. •­­ Se așteptă un alt decret, în curând, fic­­sând data reconvocarea parlamentului. 9 SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI Í EA, WAS Kair, 26 Septembre. — Se cfice ca ge­neralele Wolseley se va întorce în curând în Engin­era și ca efectivul corpului de o­­cupație ce va lăsa în Egipet nu va întrece 8,000 omeni. Acel corp va fi pus supt co­mandamentul generarului Alison. DIN AFARA GERMANIA După că depeșe din Berlin, prin­cipele de Bismarck sta acum în cea­­ •mai mare reservă. Ziua alegerilor nu este încă fri­­șată. Guvernul se pare ca nu este ,neh­otărît de că trebuie a frcșa a­­cesta di la jumătatea seu la finele . ..’ii Oct­ombre. Pené la un nou ordin, Agresa oficiosa predică alegătorilor o­­portunismul, spiritul de transacție și politica cumpătată, ceia­ ce face să se coreda câ d. de Bismarck ar înclina să facă un compromis cu fracțiunile liberale și conservatóre moderate. A­­cestă schimbare causeza în grupurile ultra-conservatore și ultramontane uă i­mitație care­­ se traduce de căte­va­­ stămâni în articolele cele mai vio­­jit­' din Gazetta Crucii, lîeichshofe si Germania. National Zeitung dice cu totalul ce­rerilor de despăgubire făcute de Ger­mani pentru perderile ce le-au­ suferit în Egipet, ar putea să aducă măsuri alte de­cât acelea privitore la plata despăgubirilor despre care e vorba. Rezultă, în adevăr, din socoteli, câ comerciul făcut de supuși germani în Egipet era mult mai însemnat de­cât se credea, pentru câ multe producte germane erau espediate în Egipet prin intermediarul unor comisionari străini. E de credut câ guvernul imperial, basându-se asupra datelor ce­­ i s’ar dat acum, va lua măsuri eficace pen­tru a ocroti interesele comerciale ale Germaniei în Egipet. AU­STRO-UN­G­ARIA Citim în Pester Lloyd . Ni se scrie din Esseg cu data de 2^ Septembre: Scriea despre îngrozitarea ca­tastrofă de drum de fer, care s’a întâmpla ieri prin dărâmarea unei părți din podu de pe Drava, s’a răspândit ieri napte încă ca fulgerul până la Szegedin. In tóte păr­țile se vorbeau amănunte înspăimântătore și anume ca s’au găsit să se­ treci morți. Stâlpul al treilea de la pod a fost înghițit de valuri. Lângă acest stâlp stau patru vagone sfărâmate pe când locomotiva și tenderul sunt cu totul cufundate în apă. Trenul consta din 15 vagone și anume din 6 vagone de persane, un vagon de poștă și restul de marfă. Aceste din urmă în care să aflați husarii liberați,j erau lipite de locomotivă. Când s’a sfărâmat podul, locomotiva a cădut în apă cu un vițet înspăimântător; primul vagon, în care să aflaui 27 de per­sone, a urmat’o cu aceiași] iuțelă, al doui­­lea, în care să aflați 30 de persone, a căzut d’asupra celui d’anteiu și la sfărâmat cu deseverșire. Din fericire pentru cei 27 soldați aflați în vagonul d’anteia vagonul lor că­délictt în apă s’a deschis din mai multe pârți și i-a aruncat în rân; eî toți au scă­pat ast­fel înotând pene la mal. Din husarii însă cari să aflați în vagonul al douilea au scăpat numai cinci, ceî­l­alți două­zeci și cinci s’au înecat. In vagonul al treilea se aflau 17 husari din cari numai unul a murit. Mai toți din cei scăpați au fost răniți, din care 17 forte grav. A fost ucis și un lu­crător care să afla pe pod în timpul cata­strofei. ITALIA Citim în Neue freie Presse . Ni să telegrafiază din Roma cu data de 24 Septembre cu ministrul-președinte De­­pretis pleca astă­­­i la Stradella, unde va ține la 8 Octombre un discurs-program în numele guvernului. Guvernul italian și cel francez au con­venit împreună de a amâna numirile de ambasadori ce au de făcut la Paris și la Roma, din causa unor dificultăți de persone. Aceluiași chiar să scrie ca perderile cau­­sate de inundațiuni în Italia de sus sunt forte însemnate. Intru­cât privesce șoselele naționale, podurile și bunurile statului ele să urcă la 26 milione lei; comunele și vind­ele au suferit perderi de 12 milione. Cât despre perderile suferite de particulari nu să sose încă la ce cifră să urcă. ENGLITERA După datele statistice publicate de ministerul de resbel, corpul espediți­­onar care a făcut campania din E­­gipet se compunea de : artilerie, 117 omeni și 65 cai; cavalerie, 2,394 o­­meni și 2,047 cai; tren, 1,881 o­­meni și 1,406 cai; infanterie, 8,160 omeni și 546 cai ai statului-major ; alte trupe, 3,801 omeni și 1,423 cai, formând peste tot 16,353 omeni și 5,487 cai. Contingentul indian se compunea de 7,563 omeni și 6,880 vite de muncă. SPANIA Citim în Independința belgică : Am mai vorbit de negocierile începute între Spania și Maroc în privința unor po­­sițiuni strategice împregiurul cetăților spa­niole din Ceuta și Melilla, în fața Gibral­­tarului, ce s’ar da Spaniei. In schimb, gu­vernul regelui Alfons ar­ab­an cidî Adresh­ x­rile pe care tratatul de la 1860 le dăduse Spaniei asupra insulei și pescăriilor de la Santa­ Cruz de Mar-Piquena. Corespondin­­tele nostru din Madrid ne anunță sosirea, în acesta capitală, a unei misiuni Maro­cane care vine să iscălescă convențiunea încheiată între cele două puteri. Spania va rotunji ast­fel situațiunea iui militară pe țărmul nord al Marocului. Cât pentru sultanul acestei țări, el va ceda, se z­rie, Santa­ Cruz unei societăți engleze care este deja stabilită la Mogador. Cortesele vor fi chiemate se ratifice tratatul încheiat. După ceia ce ne scrie corespondintele nos­­tru, ministrul de resbel privește acesta a­­facere ca forte însemnată, căci caută oă basă seriosă de operațiuni în Maroc pentru cazul când s’ar ivi complicațiuni în nordul Africei. Se crede că Parlamentul va rati­fica tratatul. RUSIA Citim în Neue freie Fresse : Se telegrafiaza din Moscva cu data de 24 Septembre . Părechia imperială, în cele patru zile cât a stat în Moscva, a asistat la revista trupelor din lagărul de la Moscva și a visitat esposițiunea industrială. Fami­lia imperială a pus trei di­me întregi ca să visiteze esposițiunea, examinând în mai multe rînduri acelea­șî grupuri. Astă­zi îm­păratul și împărătesa au asistat la­­rândul oferit de guvernorul general. La parada militar­ă de astă­zi, împăratul a lăudat pe acele regimente al căror curagiu a făcut să li se dea crucea Sântului George. Toți oficialii cari au luat parte la paradă au primit u­ remunerațiune egală cu loja lor pâ­nă luna. înainte de plecarea părech­ie i­mperiale, împăratul a invitat pe principele Muntenegrului în Kremlin. Plecarea la Pe­tersburg a fost­otărîtă pentru 8 ore sera. Principele Muntenegrului, care a primit daruri din partea multor industriași ruși, părăsesce astă­­­i Moscva și plecă direct la Viena. Pagubele pricinuite de incendiul esposițiunes de la Sydney sunt eva­luate la 12,500,000 franci. no.» * »ALIA -----------—­*»»».................. CESTIUNEA EGIPTEANA Citim în Neue freie Presse . Din Alecsandria se telegrafiaza cu data de 24 Septembre ca Damieta s’a predat acum cu desăvârșire și câ orașul a fost o­­cupat. Khedtivul, care va pleca mâne îna­inte de a medi la Cairo, a oferit consulului general engles Malet, marele cordon al or­dinului Osmanii. Malet n’a primit încă permisiunea de a ’l accepta; înainte de a­­m­ecií s’a ținut în biserica catolică, cu oca­­siunea restabilirei linișcei în țară, un ser­­viciu divin, la care au fost de față con­sulii și autoritățile militare engleze. Mâne se va oficia un serviciu funebru în amintirea acelor persane, care au perdut vieța în timpul turburărilor sau în lupte. FOSTA ROMANULUI 16 SEPTEME-PORTRETUL IMPERATULUI de W. HAUFF — Tradus din limba germană — XI (Urmare) Amândoi își putură închipui ce scomot va fi causat acesta arestare în vecinătățile de la Nekarck; de ar fi trăit într’un oraș s’ar fi mărginit a încunoșciința pe cunoscuți de întorcerea lor; dar moravurile la țeră cer dă mai mare atenție pentru vecini; fură dar siliți a face visite la cinci sau șase fa­milii într’un depărtare pene la trei ore spre a satisface curiositatea lor printr’uă lămu­rită relațiune a întem­plareî. Când a treia zi după întorcerea lor generarele și fiul său merseră la Thierberg, îi atrase aci cu totul alt­ceva de­cât simpla polteță câtre'un bun vecin. Se vede câ junele Willi găsise­­ în lungile septemâni ale captivitaței sale des­tul timp a reflecta serios asupra scopului vieței, câ înțelesese câ visurile lui politice nu-1 pot satisface pe deplin, câ există un interes mai nalt, mai sfânt, prin care esis­­tinta lui va câștiga mai multă însemnătate, ér sufletul seü liniște și mulțumire. Generarele zîmbea, când Robert îi făcu cunoscut relația sea cu Ana și manifesta dorința d’a se căsători cu amanta sea. El­­ fise fiului său­ ca ghicise de mult acesta și câ n’are altă dorință de­cât a vedea pe fiul seu apucând uă direcție statornică și uă ocupație seriosă. — Te cunosc prea bine,‘­fise el, déea ai fi fost june în timpul acela când ne pre­­umblarăm prin Europa spre a face resbeiu, fantasia rea ar fi apucat cu sea măreața iconă a resbelului, totă puterea eu țî-aî fi deschis porta pentru ăntâia trepta și țî-ași fi făcut singur cariera. Cred ca nu voesci în aceste zile de pace să servesci în armată. Te-ai săturat de preumblările ce au făcut prin lume; viața în salonele pretinsei bune societăți nu te satisface; așa­dar, remâi cu mine, îngrijesce în locul meu de, moșiele mele. Eu câștig în ori­ce chip prin acest arangjament, câștig timp pentru mine și suvenirile mele, te câștig pe tine și... adăogâ c’uă strîngere de mână ami­cală, déca escr sicul de a facea tea, câștig și pe Ana. Pe calea de la Thierberg, Robert auto­­risa pe tatăl seu a vorbi cu bătrânul Thier­berg, cerându-i mâna fiicei sale pentru el. Ei nu-și ascunseră câ póte vor găsi în ca­racterul bătrânului Thierberg uă greutate de învins. Opiniunile lor erau atât de con­trarii, se ciocniseră adesea forte tare, de multe ori se certaseră, se despărțiseră ne­căjiți. Dar spre mângâierea lor își aduceau aminte ca bătrânul nu le arătase nici uă dată că aversiune personală și avantagele care resultau pentru Thierberg din acesta alianță erau atât de mari, în­cât genera­lele nu se mai îndoai de isbânda lor. Și când trecură puntea dinaintea castelului și vă­ fu­ră armele Th­ierbergilor d’asupra por­­ței, generarele, privindu-se ca cum ar fi fost socrul frumusei Ana, arătându-le fiului seu. Îi­­fise : „Curagiul isbutesce­­ éce de­­visa lor; îți aduci aminte care a fost de­­visa strămoșilor tăi ?“ — Der Will’ist stark ! (voința e tare) respinse junele Willi, cât de bine se acordă împreună . Curagiul isbutesc e și voința e tare! In curtea castelului fură primiți de Ran­­ton, care scula pe unchiul seu­­ficend ca are un atac de gută care-i opresce a co­borî scara și a întîmpina pe ospele lui. El­­ fise acesta într’un mod repede și în­curcat. Având în vedere împregiurările ac­tuale, nimic nu putea fi mai tulburător de­cât acestă visită. Era adevărat, verni nu se făcuse părtaș al secretului. Tatălui îî părea destul de reu ca în mânia lui se pronunțase fără reservă înaintea lui, și Ana nu-i mai vorbise în­­ zilele tre­cute de Willi, fiă în urma unei porunci a tatălui sau, fiă de bănuială ca ar fi des­coperit, póte, bătrânului secretul sau. Viața locuitorilor de la Th­ierberg ajunsese cu a­­tât mai dificilă, cu cât totă societatea era compusă numai de trei persone , dar din trei diferite partite. Ana ședea maî tot­dea­una în odaia sea, unde Albert nu fuse nici vă­dată invitat. Bătrânul era posomorit’, necăjicios câtre slugi, cordial pentru nepotul séu ca maî ’nainte, dar maî serios și mai tăcut, rece și nepăsător câtre fiica sea. Nevoind a băga în somn privirile rugătore ale Anei, bea mai mult vin de­cât obicinuit, ocăra și blestema lumea tata , se culca dupe mésa pene sora și apoi chema pe intendent ca să jóce cârți cu densul. Atunci Ana se punea cu lucrul lângă un ferestru și ruga pe vărul iei să-i citesea ceva, dar lacrimile ce cädeau din când în când din ochii iei, dovediau junelul ca spiritul iei nu era ocu­pat cu lectura. Atacul de guta care apu­case pe bătrânul contribui a face situațiu­­nea și mai neplăcută. Se vedea cu mari silințe făcea pentru a-șî uita durerile sale, numai spre a nu fi obligat a primi ajuto­rul natural al fiicei sale și când nu se pu­tea scuti de acest ajutor, când frumosa fată îngălbenită și cu lacrimi în ochi îngenucchia înaintea lui ca să-I învelesca piciorele cu șervete încăldite, își întorcea fața , câte un cântec vechin, o ficea ca este fluera un bătrân care în curând are să merga la gropa, și găsia frumos câ cel puțin un stră­nepot al Th­ierbergilor va fi față când se va înmormânta cel din urmă care a purtat acest nume. Ranton se ia bine câ unchiul seu are se respecte și să nu vatăme întru nimic drep­tul de ospitalitate câtre vecinii lui, dar în aceste zile din urmă suferise forte mult, și prevede câ presința ambilor Willi nu va contribui a înbunătăți situațiunea. Primirea casă fu mai cordială de­cât își închipuise el. Există un fel de afabili­tate politicosa, care devine un obiceiü fară se scie cine­va. Acesta însușire sare mai mult în ochi, când bărbați, mai presus de ori­ce bănuială de ipocrisie, aflându-se însă în antagonism fiă din causa împregiurarilor fiă din causa opiniilor lor diferite, se întîl­­nesc la un loc. Ast­fel era cu neputință bătrânului Thierberg a suprstitui obicinuitei lui frase: Ai frumos! mă bucur! ședeți jos! vă salutare mai rece și mai ceremo­­nia sa, și centenara ospitalitate a castelului părea a lua în brațele sale ocrotitore chiar pe cei cari nu erau doriți. Că privire­a junei fete spuse junelui Willi ceia­ ce se petrecuse și cum stau lucrurile. O găsi pa­lidă; vocea iei tremuratore, ochii iei întu­necați de lacrimi îi vorbiră deslușit c’uă mare grijă apasă sufletul iei. El a prețui tactul iei d’a vorbi mai mult cu generarele de­cât cu dânsul, câcî, mișcat d’acésta pri­vire, n’ar fi putut găsi destulă stăpânire pe sine a-i vorbi de lucruri indiferinte. Ran­ton, care se așteptase la oă scenă penibilă, se mira cum acești patru omeni, care obici­nuit arătară atâta francheță, puteau juca între denșii un joc fals, ascundând cugetă­rile și pasiunile lor supt­­ă mască de li­niște. Se uita cu mirare când la junele Willi, când la bătrânul Thierberg, cari con­vorbiră cu liniște despre evenimentele săp­tămânilor trecute. Apoi asculta convorbirea între generare și amanta fiului său, care tratau aceiași temă cu ore­cari variațiuni, din partea Anei cu acea bună-cuviință care­ nu permite a cestiona cu vioiciune sau a se arăta prea mult impresionată. Genera­rele, urmând convorbirea, se preumblă cu dânsa în sală și apoi se opri ca din întăm­­­plare lângă una din ferestrele boltite, și Albert vă­ ju ca acolo se pleca repede spre frumosa fată și-x șoptesce ceva la ureche, care acoperi obrajii iei c’un vină ro­șeță. Ea părea speriată, îi apuca mâna și-î vor­bi cu vioiciune; dar el zîmbind părea s’o liniștescă, s’o mângâie și fruntea lui era a­­tât de senină și mândră, ca și cum ar fi fost vorba d’a-șî duce divizia sea la luptă pentru a oțărî de victorie. Ranton bănuia ca supt bolta ferestrei se luase sau se comunicase acum uă­otărîre pentru sorta Anei și-i batea inima când se gândi la mândria obstinată a unchiului său. In interval slugile aduseră vin; toți s’a­­propiară d’uă ferestra mare și déca acei cinci ómeni cari ședeaui în giurul mesei ar fi fost mai puțin preocupați cu cugetările lor, priveliștea minunată a frumusei var din naintea lor ar fi trebuit să-i facă a fi ve­seli. Generarele, vădend câ convorbirea începe a lânge și, ruga pe Ana să cânte ceva și un semn al tatălui său îi veni în ajutorul rugăciunei făcute. I se aduse ghitara, fii-

Next