Romanulu, septembrie 1882 (Anul 26)
1882-09-16
20 BANI EXEMPLARUL J^BDAROT XUISrî^ Si AiJAllNIöTRATIUNEA 14, STRADA DOAMNEI, 14. ANUL AL XXVI-LE £ Voiesce și vel putea A N U N CIUEI. Linia do 30 Utero petit, pagina IV...................... 40 bani Deto „ „ „ pagina III............................S lei — A so adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea (parului. LA PARIS, la Havas, Lafiite et C-nie, 8 Place de la Bourse LA LONDON, Ia G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C LA VIENA', la domnii Haasenstein și Vogler, Walfischgasse 10. ,A FRANCFORT, S. M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. —Scrisorile nefrancate se refasă — JOUI, Iß SEPTEMBRE 1882 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In. Capitală, și districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, Ia administrațiunea diarulul și oficiile poștale LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, place de la Bourse- LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Pleiscbmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croco, Via San Francesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — Atinserăm zilele trecute cestiunea d’a se seideca trebuie neapărat să ne silim a crea industria națională sau se ne mulțămim numai cu agricultura. Cestiunea acesta e de cel mai mare interes și merită uă deosebită atențiune din partea tuturor. Ne credem deci datori d’a reveni asupră î, cu atât mai mult ca programa congresului economic ce se va ține luna viitare la Iași a dat discusiunii acestei cestiuni un interes și uă însemnătate cu totul de actualitate. Statistica nostru comercială ne da cifrele urmatore pentru anii din urmă : Import Esport 1873 97,867,167 157,570,732 1874 122,794,114 134,713,818 1875 100,834,169 144,962,079 1876 165,933,503 235,256,286 1877 335,548,999 141,081,100 1878 306,582,302 217,041,727 1879 254,482,629 238,650,006 1880 255,336,415 218,918,878 Din acest tablou rezultă că comerciul României care de la 1873 până la 1876 oscila la import între 97 î și 122 milione, de la 1877 încace — adecă după punerea în aplicare a convențiunii comerciale—a trecut în fiecare an peste 250 milione, în unii ani chiar peste 300 milione, adică peste mai mult de îndouit cât era. Esportațiunile în același timp au variat între 157 și 238 milione. Prin urmare, afară de produsul muncii acelor ani, țara a trebuit să jertfescă, pentru a-șî acoperi chieltuielele, o parte însemnată din averea grămădită. Particularii care urmeză așa merg drept și sigur la sărăcie. Pute se are să fie altfel pentru State ? Noi credem că nu, deși că intrigă scrisă de economist susține contrariul. De aceia, suntem de părere că Statul trebuie să-și dea silințe spre : j^T^WtT'ihcufagia și susține lucrarea pentru crearea industriei naționale. Agricultura nu ne mai e de ajuns. Chiar când producem mult și bine —cum e în anul acesta—n’avem cumpărători, pentru câ Statele industriale cârora noi le vindeam produsele agricole au avut și ele uă recoltă bună. Acelea dar cumpără de la noi numai atât cât nu li s’ajunge peste produsele muncii și pământului lor. Noi, din contră, cumpărăm de la ele tóte obiectele industriale de care avem trebuință. Ele au un sistemă iniestă de muncă, muncă agricolă și muncă industrială. Noi avem numai agricultura, și când nu plouă sau plouă prea mult, n’avem ce vinde, dar totd’auna cumpărăm. A lucra dar pentru crearea industriei este a face și noi ca celelalte State și popore, a porni pe calea care ne va duce la ușurarea sarcinelor ce purtam în favorea străinătății; în sfîrșit, a ne pune în posițiune de a cumpăra de la alții cât mai puțin din ce putem dobendi prin munca nostră. Nu veți produce ense, die cei ce combat acestă părere, nu veți produce atât de ieftin ca cei ce sunt deja navitați în industriă și prin urmare veți sili pe consumatorele intern să consume mai scump și poate chiar mai prost. Recunoscem că așa este, dar se raționăm puțin și, pentru a înlesni înțelegerea teoriei nostre, se luăm un exemplu. Să presupunem ca valorea obiectelor industriale ce importăm și pe care le-am fabrica în țară să urcă la suma de 100 milione. Să admitem asemene, ceea ce până la un orecare punt este exact, ca străinătatea ne ofere acestei obiecte cu 20 la sută mai ieftin decât ne-ar costa lucrarea la noi în țară. Nu să pute tăgădui ca în acest caz consumatorii interni ar fi supuși la oă sarcină de 20 milione. Să nu uităm însă că acestă sarcină de 20 milione este izvorul venitului anuale de 100 milione. Deci, ea este nu numai legitimă, ci și oă causă însemnată de crescere a avuției naționale. Ne oprim aci, sperând ca vom provoca desbateri în privința acestei cestiuni, pentru ca programa ce să va discuta în Congresul economic de la Iași să fie mai nainte discutată de presă și de public cel puțin în trăsurele iei generale. Consiliul generale al instrucțiunii este întrunit. Ministru al învățământului este d. P. S. Aurelian, unul din cei mai distinși ai noștri agronomi. Aceste două fapte ne îndemnă d’a reînoi, cu speranță câ va fi înțelesă, după adevărata iei valore și adoptată, că măsură discutată de mai multe ori în aceste colane. Se scie ca modul de muncă a pământului e la noi ș’acum tot cel de prin secolii trecuți. Muncitorul n’a avut nici exemple, nici îndemnuri d’a munci mai bine. Progresele ce s’au făcut în alte State îl sunt cu totul străine. Chiar d’ar vrea să facă mai bine, nu scie cum. Pentru a remedia, pe cât e cu putință și cel puțin pentru viitor, la acesta stare de lucruri, am propus ca, în cârțile de citire ce se pun în mâna școlarilor sătrani, se se introducă, pe lângă istoricrele morale ce conțin și sfaturi asupra chipului d’a lucra pământul mai bine decât se obicinuiesce acum, precum și descrieri de folosele ce ar aduce uă mai bună cultură. Urmându-se astfel nu numai s’ar deschide înaintea ochilor viitorilor muncitori de pământ orizonturi necunoscute, nu numai li s’ar stimula ■ înclinarea ce o are firesce ori ce om d’a face mai bine decât alții, ci se va putea întâmpla ca învățătorul, ca preotul sau’alte persone întreprinsetóre din comună să pună în practică sfaturile din acel manual d’agricultură și astfel la ’ndemn să s’adauge și exemplul. Existând un asemene manual, s’ar putea îndatora învățătorii de la sculele ce au pământ ca să-l lucreze după indicațiunile lui. Foloselc propunerii ce facem ni să par atât de vădite încât nu mai stăruim. D. ministru al învățământului înțelege mai bine decât oricine atât scopul ce urmărim, făcând acesta propunere, cât și binele ce ar isvorî din adoptarea iei, sperâm deci câ d-sea nu va lăsa să treca sesiunea actuală a consiliului generale, fără a-1 consulta și’n privința acestei cestiuni. Londra, 26 Septembre. — The Standard află câ medivul va proclama în curând un amnistie generală , vor fi esceptați numai aceia cari s’au compromis în masacrele și incendiurile din Alecsandria. Kair, 26 Septembre.—La recepțiunea oficială de la Kedivul, Alteța Sea a refuzat d’a primi un mare număr de pași și de bei cari s’au compromis în rebeliune. Tewfik a declarat ulemalelor, pașilor și beilor presinți câ acei dintre ei cari se vor ocupa de politică vor fi pedepsiți cu asprime. Se primesce noutatea ca Beduinii au tăiat canalul cu apă dulce aprope de Ismalia. Atena. 26 Septembre.—împăratul Francisc Iosef a datuă sută mii fiorini din casta sea particulară spre a ajuta pe victim»lile înecăciunilor din Tyrol și Carinthia. Nici la Graz și nici în vr’uă localitate din Styria n’a fost vr’un cas de holeră. Roma, 26 Septembre. — Gazetta Oficială publică decretul i regal conținând ca sesiunea parlamentară e închisă. • Se așteptă un alt decret, în curând, ficsând data reconvocarea parlamentului. 9 SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI Í EA, WAS Kair, 26 Septembre. — Se cfice ca generalele Wolseley se va întorce în curând în Enginera și ca efectivul corpului de ocupație ce va lăsa în Egipet nu va întrece 8,000 omeni. Acel corp va fi pus supt comandamentul generarului Alison. DIN AFARA GERMANIA După că depeșe din Berlin, principele de Bismarck sta acum în cea •mai mare reservă. Ziua alegerilor nu este încă frișată. Guvernul se pare ca nu este ,nehotărît de că trebuie a frcșa acesta di la jumătatea seu la finele . ..’ii Octombre. Pené la un nou ordin, Agresa oficiosa predică alegătorilor oportunismul, spiritul de transacție și politica cumpătată, ceia ce face să se coreda câ d. de Bismarck ar înclina să facă un compromis cu fracțiunile liberale și conservatóre moderate. Acestă schimbare causeza în grupurile ultra-conservatore și ultramontane uă imitație care se traduce de căteva stămâni în articolele cele mai viojit' din Gazetta Crucii, lîeichshofe si Germania. National Zeitung dice cu totalul cererilor de despăgubire făcute de Germani pentru perderile ce le-au suferit în Egipet, ar putea să aducă măsuri alte decât acelea privitore la plata despăgubirilor despre care e vorba. Rezultă, în adevăr, din socoteli, câ comerciul făcut de supuși germani în Egipet era mult mai însemnat decât se credea, pentru câ multe producte germane erau espediate în Egipet prin intermediarul unor comisionari străini. E de credut câ guvernul imperial, basându-se asupra datelor ce i s’ar dat acum, va lua măsuri eficace pentru a ocroti interesele comerciale ale Germaniei în Egipet. AUSTRO-UNGARIA Citim în Pester Lloyd . Ni se scrie din Esseg cu data de 2^ Septembre: Scriea despre îngrozitarea catastrofă de drum de fer, care s’a întâmpla ieri prin dărâmarea unei părți din podu de pe Drava, s’a răspândit ieri napte încă ca fulgerul până la Szegedin. In tóte părțile se vorbeau amănunte înspăimântătore și anume ca s’au găsit să se treci morți. Stâlpul al treilea de la pod a fost înghițit de valuri. Lângă acest stâlp stau patru vagone sfărâmate pe când locomotiva și tenderul sunt cu totul cufundate în apă. Trenul consta din 15 vagone și anume din 6 vagone de persane, un vagon de poștă și restul de marfă. Aceste din urmă în care să aflați husarii liberați,j erau lipite de locomotivă. Când s’a sfărâmat podul, locomotiva a cădut în apă cu un vițet înspăimântător; primul vagon, în care să aflaui 27 de persone, a urmat’o cu aceiași] iuțelă, al douilea, în care să aflați 30 de persone, a căzut d’asupra celui d’anteiu și la sfărâmat cu deseverșire. Din fericire pentru cei 27 soldați aflați în vagonul d’anteia vagonul lor cădélictt în apă s’a deschis din mai multe pârți și i-a aruncat în rân; eî toți au scăpat astfel înotând pene la mal. Din husarii însă cari să aflați în vagonul al douilea au scăpat numai cinci, ceîlalți douăzeci și cinci s’au înecat. In vagonul al treilea se aflau 17 husari din cari numai unul a murit. Mai toți din cei scăpați au fost răniți, din care 17 forte grav. A fost ucis și un lucrător care să afla pe pod în timpul catastrofei. ITALIA Citim în Neue freie Presse . Ni să telegrafiază din Roma cu data de 24 Septembre cu ministrul-președinte Depretis pleca astăi la Stradella, unde va ține la 8 Octombre un discurs-program în numele guvernului. Guvernul italian și cel francez au convenit împreună de a amâna numirile de ambasadori ce au de făcut la Paris și la Roma, din causa unor dificultăți de persone. Aceluiași chiar să scrie ca perderile causate de inundațiuni în Italia de sus sunt forte însemnate. Intrucât privesce șoselele naționale, podurile și bunurile statului ele să urcă la 26 milione lei; comunele și vindele au suferit perderi de 12 milione. Cât despre perderile suferite de particulari nu să sose încă la ce cifră să urcă. ENGLITERA După datele statistice publicate de ministerul de resbel, corpul espediționar care a făcut campania din Egipet se compunea de : artilerie, 117 omeni și 65 cai; cavalerie, 2,394 omeni și 2,047 cai; tren, 1,881 omeni și 1,406 cai; infanterie, 8,160 omeni și 546 cai ai statului-major ; alte trupe, 3,801 omeni și 1,423 cai, formând peste tot 16,353 omeni și 5,487 cai. Contingentul indian se compunea de 7,563 omeni și 6,880 vite de muncă. SPANIA Citim în Independința belgică : Am mai vorbit de negocierile începute între Spania și Maroc în privința unor posițiuni strategice împregiurul cetăților spaniole din Ceuta și Melilla, în fața Gibraltarului, ce s’ar da Spaniei. In schimb, guvernul regelui Alfons araban cidî Adresh xrile pe care tratatul de la 1860 le dăduse Spaniei asupra insulei și pescăriilor de la Santa Cruz de Mar-Piquena. Corespondintele nostru din Madrid ne anunță sosirea, în acesta capitală, a unei misiuni Marocane care vine să iscălescă convențiunea încheiată între cele două puteri. Spania va rotunji astfel situațiunea iui militară pe țărmul nord al Marocului. Cât pentru sultanul acestei țări, el va ceda, se zrie, Santa Cruz unei societăți engleze care este deja stabilită la Mogador. Cortesele vor fi chiemate se ratifice tratatul încheiat. După ceia ce ne scrie corespondintele nostru, ministrul de resbel privește acesta afacere ca forte însemnată, căci caută oă basă seriosă de operațiuni în Maroc pentru cazul când s’ar ivi complicațiuni în nordul Africei. Se crede că Parlamentul va ratifica tratatul. RUSIA Citim în Neue freie Fresse : Se telegrafiaza din Moscva cu data de 24 Septembre . Părechia imperială, în cele patru zile cât a stat în Moscva, a asistat la revista trupelor din lagărul de la Moscva și a visitat esposițiunea industrială. Familia imperială a pus trei dime întregi ca să visiteze esposițiunea, examinând în mai multe rînduri aceleașî grupuri. Astăzi împăratul și împărătesa au asistat larândul oferit de guvernorul general. La parada militară de astăzi, împăratul a lăudat pe acele regimente al căror curagiu a făcut să li se dea crucea Sântului George. Toți oficialii cari au luat parte la paradă au primit u remunerațiune egală cu loja lor până luna. înainte de plecarea părechie imperiale, împăratul a invitat pe principele Muntenegrului în Kremlin. Plecarea la Petersburg a fostotărîtă pentru 8 ore sera. Principele Muntenegrului, care a primit daruri din partea multor industriași ruși, părăsesce astăi Moscva și plecă direct la Viena. Pagubele pricinuite de incendiul esposițiunes de la Sydney sunt evaluate la 12,500,000 franci. no.» * »ALIA -----------—*»»».................. CESTIUNEA EGIPTEANA Citim în Neue freie Presse . Din Alecsandria se telegrafiaza cu data de 24 Septembre ca Damieta s’a predat acum cu desăvârșire și câ orașul a fost ocupat. Khedtivul, care va pleca mâne înainte de a medi la Cairo, a oferit consulului general engles Malet, marele cordon al ordinului Osmanii. Malet n’a primit încă permisiunea de a ’l accepta; înainte de amecií s’a ținut în biserica catolică, cu ocasiunea restabilirei linișcei în țară, un serviciu divin, la care au fost de față consulii și autoritățile militare engleze. Mâne se va oficia un serviciu funebru în amintirea acelor persane, care au perdut vieța în timpul turburărilor sau în lupte. FOSTA ROMANULUI 16 SEPTEME-PORTRETUL IMPERATULUI de W. HAUFF — Tradus din limba germană — XI (Urmare) Amândoi își putură închipui ce scomot va fi causat acesta arestare în vecinătățile de la Nekarck; de ar fi trăit într’un oraș s’ar fi mărginit a încunoșciința pe cunoscuți de întorcerea lor; dar moravurile la țeră cer dă mai mare atenție pentru vecini; fură dar siliți a face visite la cinci sau șase familii într’un depărtare pene la trei ore spre a satisface curiositatea lor printr’uă lămurită relațiune a întemplareî. Când a treia zi după întorcerea lor generarele și fiul său merseră la Thierberg, îi atrase aci cu totul altceva decât simpla polteță câtre'un bun vecin. Se vede câ junele Willi găsise în lungile septemâni ale captivitaței sale destul timp a reflecta serios asupra scopului vieței, câ înțelesese câ visurile lui politice nu-1 pot satisface pe deplin, câ există un interes mai nalt, mai sfânt, prin care esistinta lui va câștiga mai multă însemnătate, ér sufletul seü liniște și mulțumire. Generarele zîmbea, când Robert îi făcu cunoscut relația sea cu Ana și manifesta dorința d’a se căsători cu amanta sea. El fise fiului său ca ghicise de mult acesta și câ n’are altă dorință decât a vedea pe fiul seu apucând uă direcție statornică și uă ocupație seriosă. — Te cunosc prea bine,‘fise el, déea ai fi fost june în timpul acela când ne preumblarăm prin Europa spre a face resbeiu, fantasia rea ar fi apucat cu sea măreața iconă a resbelului, totă puterea eu țî-aî fi deschis porta pentru ăntâia trepta și țî-ași fi făcut singur cariera. Cred ca nu voesci în aceste zile de pace să servesci în armată. Te-ai săturat de preumblările ce au făcut prin lume; viața în salonele pretinsei bune societăți nu te satisface; așadar, remâi cu mine, îngrijesce în locul meu de, moșiele mele. Eu câștig în orice chip prin acest arangjament, câștig timp pentru mine și suvenirile mele, te câștig pe tine și... adăogâ c’uă strîngere de mână amicală, déca escr sicul de a facea tea, câștig și pe Ana. Pe calea de la Thierberg, Robert autorisa pe tatăl seu a vorbi cu bătrânul Thierberg, cerându-i mâna fiicei sale pentru el. Ei nu-și ascunseră câ póte vor găsi în caracterul bătrânului Thierberg uă greutate de învins. Opiniunile lor erau atât de contrarii, se ciocniseră adesea forte tare, de multe ori se certaseră, se despărțiseră necăjiți. Dar spre mângâierea lor își aduceau aminte ca bătrânul nu le arătase nici uă dată că aversiune personală și avantagele care resultau pentru Thierberg din acesta alianță erau atât de mari, încât generalele nu se mai îndoai de isbânda lor. Și când trecură puntea dinaintea castelului și vă fură armele Thierbergilor d’asupra porței, generarele, privindu-se ca cum ar fi fost socrul frumusei Ana, arătându-le fiului seu. Îifise : „Curagiul isbutesce éce devisa lor; îți aduci aminte care a fost devisa strămoșilor tăi ?“ — Der Will’ist stark ! (voința e tare) respinse junele Willi, cât de bine se acordă împreună . Curagiul isbutesc e și voința e tare! In curtea castelului fură primiți de Ranton, care scula pe unchiul seuficend ca are un atac de gută care-i opresce a coborî scara și a întîmpina pe ospele lui. El fise acesta într’un mod repede și încurcat. Având în vedere împregiurările actuale, nimic nu putea fi mai tulburător decât acestă visită. Era adevărat, verni nu se făcuse părtaș al secretului. Tatălui îî părea destul de reu ca în mânia lui se pronunțase fără reservă înaintea lui, și Ana nu-i mai vorbise în zilele trecute de Willi, fiă în urma unei porunci a tatălui sau, fiă de bănuială ca ar fi descoperit, póte, bătrânului secretul sau. Viața locuitorilor de la Thierberg ajunsese cu atât mai dificilă, cu cât totă societatea era compusă numai de trei persone , dar din trei diferite partite. Ana ședea maî totdeauna în odaia sea, unde Albert nu fuse nici vădată invitat. Bătrânul era posomorit’, necăjicios câtre slugi, cordial pentru nepotul séu ca maî ’nainte, dar maî serios și mai tăcut, rece și nepăsător câtre fiica sea. Nevoind a băga în somn privirile rugătore ale Anei, bea mai mult vin decât obicinuit, ocăra și blestema lumea tata , se culca dupe mésa pene sora și apoi chema pe intendent ca să jóce cârți cu densul. Atunci Ana se punea cu lucrul lângă un ferestru și ruga pe vărul iei să-i citesea ceva, dar lacrimile ce cädeau din când în când din ochii iei, dovediau junelul ca spiritul iei nu era ocupat cu lectura. Atacul de guta care apucase pe bătrânul contribui a face situațiunea și mai neplăcută. Se vedea cu mari silințe făcea pentru a-șî uita durerile sale, numai spre a nu fi obligat a primi ajutorul natural al fiicei sale și când nu se putea scuti de acest ajutor, când frumosa fată îngălbenită și cu lacrimi în ochi îngenucchia înaintea lui ca să-I învelesca piciorele cu șervete încăldite, își întorcea fața , câte un cântec vechin, o ficea ca este fluera un bătrân care în curând are să merga la gropa, și găsia frumos câ cel puțin un strănepot al Thierbergilor va fi față când se va înmormânta cel din urmă care a purtat acest nume. Ranton se ia bine câ unchiul seu are se respecte și să nu vatăme întru nimic dreptul de ospitalitate câtre vecinii lui, dar în aceste zile din urmă suferise forte mult, și prevede câ presința ambilor Willi nu va contribui a înbunătăți situațiunea. Primirea casă fu mai cordială decât își închipuise el. Există un fel de afabilitate politicosa, care devine un obiceiü fară se scie cineva. Acesta însușire sare mai mult în ochi, când bărbați, mai presus de orice bănuială de ipocrisie, aflându-se însă în antagonism fiă din causa împregiurarilor fiă din causa opiniilor lor diferite, se întîlnesc la un loc. Astfel era cu neputință bătrânului Thierberg a suprstitui obicinuitei lui frase: Ai frumos! mă bucur! ședeți jos! vă salutare mai rece și mai ceremonia sa, și centenara ospitalitate a castelului părea a lua în brațele sale ocrotitore chiar pe cei cari nu erau doriți. Că privirea junei fete spuse junelui Willi ceia ce se petrecuse și cum stau lucrurile. O găsi palidă; vocea iei tremuratore, ochii iei întunecați de lacrimi îi vorbiră deslușit c’uă mare grijă apasă sufletul iei. El a prețui tactul iei d’a vorbi mai mult cu generarele decât cu dânsul, câcî, mișcat d’acésta privire, n’ar fi putut găsi destulă stăpânire pe sine a-i vorbi de lucruri indiferinte. Ranton, care se așteptase la oă scenă penibilă, se mira cum acești patru omeni, care obicinuit arătară atâta francheță, puteau juca între denșii un joc fals, ascundând cugetările și pasiunile lor suptă mască de liniște. Se uita cu mirare când la junele Willi, când la bătrânul Thierberg, cari convorbiră cu liniște despre evenimentele săptămânilor trecute. Apoi asculta convorbirea între generare și amanta fiului său, care tratau aceiași temă cu orecari variațiuni, din partea Anei cu acea bună-cuviință care nu permite a cestiona cu vioiciune sau a se arăta prea mult impresionată. Generarele, urmând convorbirea, se preumblă cu dânsa în sală și apoi se opri ca din întămplare lângă una din ferestrele boltite, și Albert vă ju ca acolo se pleca repede spre frumosa fată și-x șoptesce ceva la ureche, care acoperi obrajii iei c’un vină roșeță. Ea părea speriată, îi apuca mâna și-î vorbi cu vioiciune; dar el zîmbind părea s’o liniștescă, s’o mângâie și fruntea lui era atât de senină și mândră, ca și cum ar fi fost vorba d’a-șî duce divizia sea la luptă pentru a oțărî de victorie. Ranton bănuia ca supt bolta ferestrei se luase sau se comunicase acum uăotărîre pentru sorta Anei și-i batea inima când se gândi la mândria obstinată a unchiului său. In interval slugile aduseră vin; toți s’apropiară d’uă ferestra mare și déca acei cinci ómeni cari ședeaui în giurul mesei ar fi fost mai puțin preocupați cu cugetările lor, priveliștea minunată a frumusei var din naintea lor ar fi trebuit să-i facă a fi veseli. Generarele, vădend câ convorbirea începe a lânge și, ruga pe Ana să cânte ceva și un semn al tatălui său îi veni în ajutorul rugăciunei făcute. I se aduse ghitara, fii-