Romanulu, septembrie 1883 (Anul 27)
1883-09-12
ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..........................40 bani Deta „ „ » n IV .... 2 lei „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. IN PARIS, la Havas, Lafftte et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, Wallfisehgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. es Scrisorile nefrancate se refusă ? ____ 20 BANI ESEMPLARUL pMMWWglUhl.pHIB—MIMMW M—BWNTi Hill MB M MWW Hn W Ww BIHfl—------7——---—li—ll 11 ■ [UNK] IUI ■ || ■ [UNK] ■ IIW H inn UiTWmtMw— r— BUCURESGI, 24 RAPGIONE 1883 Multe nevoi aduc cu sine-le bétrénețele. țfiarul Romănului, fiind cel mai bătrân are, între alte defecte ale bătrâneței, și pe acela d’a cugeta mereu asupra cestiunilor celor mari și d’a nu se putea opri d’a vorbi cât mai des națiunii despre densele. El mai are defectul d’a adresa junilor și agerilor sei confrați următórele rugăciuni betrenești: — Cereți puțin de la guverne și mult de la toți românii, îndemnându-I d’a se întruni d’a s’asocia. — Cercetați pentru a afla orice râu se face; luptați cu toții — fără osebire de partite — pentru a vindeca râul ș’a opri d’a se mai repeți; nu vă necăjiți câci necazul întunecă mintea și slăbesce puterile. — In tote cestiunile cele seriose, și mai cu semn în cele naționale și internaționale, nu vă mărginiți în a critica, nu vorbiți în ciuci perl, ca aracurile din antichitate. Se cugete fiecare în sine și ș’apoi împreună cu publicul. Se-i spue ce crede el, s’asculte ce-i spune fiecare ș’apoi se spue lămurit ceia ce crede ca trebuie să facă națiunea și guvernul. Retrenul mai <ace : — așa trebuie să faceți voi cel juni, câci el de câte ori n’a făcut astfel amar s’a căit. Aceste rugăciuni făcute, pentru care ertare cerem, revenim la cestiunea cea mare a Jilei, și care toți scri ca este „pace sau resbel.“ Credem câ toți s’au asigurat câ până la primăvară pace va fi. Mare bine este deja ca suntem asigurați câ vom avea nainte de șapte luni d’a cugeta, d’a desbate, d’a ne înțielege despre ce putem face și d’a ne pregăti pentru a face, nu jicem ceia ce ne-ar plăcea mai bine dar ceia ce ne va fi prin putință d a face. Confrații noștrii de la România Liberă au dus la 25 August : „sé ’nchăiâm aliandă cu cel mai „sinceri și cel mai statoricî.“ Sfatul este frumos și bun. Nimene énse n’a spus âncă publicului cari sunt, dintre vecinii noștril cei mari, cei cari ne-au dat chiezeșii câ sunt, pentru noi, sinceri și statorici, și cari sunt acele chiezeși ce le-am putea lua ? Acesta ghicitóre neputându-se deslega culesnire, credem ca suntem toți datori s’o cercetăm cu liniște din mai multe punte de vedere, se cercetăm necurmat starea Europei și se espunem fiecare ce ne pare c’ar fi mai bine sau mai reu se facem și pe ce ne rezimam opiniunea. Se cumpănim binele și râul fiecarii opiniuni; se ne ’ntrunim cât de des, se desbatem fară pasiune, fară ură și fară iubire ; s’ascultam opiniunea guvernului, când va putea sĕ ne o comunice, ș’apoi sĕ otărîm și se mergem cu stăruință, și pe cat se va putea in unire, pe calea ce majoritatea națiunii o va oțărî. Acesta datorie ne-am încercat și ne ’ncercâm a ne-o împlini fară s’avem nici uă otărîre definitiv luată. Trebue să stâm neutri ne die cei mai mulți. Sfatul ne pare bun. Am <fispnse ca, fară uă prealabilă învoire, nici Rusia nici Austro-Ungaria nu ne vor lăsa sé fim neutri. Décà dar nici una nici alta nu va voi să respecte neutralitatea nóstrá de sicur amenduoé ne vor ataca de nă dată. Putem să ne apărăm, și încă în același, timp de amenduoé ? învederat ne pare ca ne având sose, șapte sute de mii de oseire acesta apărare peste putință ne este. Intrând amenduné în țară și apărându-ne, pentru onore, contra acestor duce mari imperii, nu numai ca vom fi învinși dar resbelul va ’ncepe în țară și pe lângă distrugerea armatei nóstre jaf și peste va fi pentru întrega națiune. Se nu stâm neutri die unii dar sĕ nu ne aliam cu Austro-Ungaria. Pentru ce acesta? ni se respunde: „Fiindca Austro-Ungaria are mai multe milione de români cârora le-a răpit tote drepturile lor, redobândite chiar la 1863 în dieta de la Sibiu, atât prin concursul represintațiunii naționale cât și prin acela al imperatorelui actual al Austriei. „Sé nu ne aliam cu dânsa fiind c’acum Ungurii voiesc sĕ rupéscu Românilor din Ungaria ânsâși limba lor ș’Austro-Ungaria luptă sĕ ne rupéscá chiar nouă Dunărea, care este oă arteră a vieței nóstre economice și politice. Negreșit câ nimene nu póte nega aceste durerase adevâruri. Alții ne Șic: „Să nu ne aliam cu Rusia, fiind câ dânsa ne-a luat Bassarabia la 1812; „fiind câ Rusia ne a luat apoi și partea Bassarabiei ce ne fusese napoiată de Napoleone III; „fiindcâ ne-a luat-o dupe ce suptscrisese ca ne garantază întregimea teritoriului; „fiindca ne-a luat-o dupe ce l-am deschis porțile țârei; „dupe ce l-am dat tot ajutorul trebuitor pentru armatele sale ; „dupe ce, la primul apel ce ne-a făcut, în cjile negre, în cjile de grea cumpănă, noi am alergat, far’a o insulta cerându-i se facă să nuoă tocmela; „fiind c’am ajutat-o vărsându-ne sângele pentru a scăpa, pentru atunci, sângele și onerea armatelor sale ; „fiind ca Russia, îndată ce Marele Osman fu învins ea ne insultă, respingându-ne de la tratările ce se făcură între dânsa și Turcia; „fiind cu ne nedreptăți violându-și supr scrierea prin tratatul de la St. Stefano și prin cel de la Berlin, „fiind ca și dânsa ne lovi, în privința Dunării în unire cu Austria. „Pe ce temei dér s’avem încredere din mou în Russia, chiar dacă dânsa ne-ar propune să nuoă abandă ; și mai adăogam câ, pe cât toți soiii, dânsa nici n’a încercat d’a ne face cea mai mică propunere în acesta privință ? Ne pare câ pentru oricîne învederat este câ rea ne-a venit din tote părțile ; prin urmare suntem în drepta Țice ca, pân’acum, ori încotro vom merge mai nici nă chiezește de bine nu vedem. Totuși case învederat fiindca nu putem sta cu mânile în sen —câci astfel bunii noștrii vecini ne vor da, precum ne-au mai dat, peste mâni,— trebue se căutăm cu toții ce trebue se facem și cum se facem, și mai ales cum mal ijiserăm, ce putem face. Acesta datorie ne-am încercat adese și ne’ncercâm ș’acum sĕ ne-o împlinim. Confrații nostril din țară care n’au crezut încă c’a sosit timpul se-șî spue fiecare părerea în mod clar, fie chiar supt beneficiu de inventariu. Asceptând dér timpul ce ei își vor alege pentru a spune ‘pe faciă ce cred și pe ce-și întemeiază credința, vom studia situațiunea după cele ce spune pressa străină. Spre a nu osteni ânse pe cititori, vom urma mâne acest studiu. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 22 Septembre. — D. Laverturon, consul general al Franciei la Neapole, e numit delegat al comisiunii europene din Galați în locul d-lui Barrère. Legațiunea Chinei din Paris desminte soirea dată de Standard câtă revoluție de Palat a isbucnit la Pekin. Hamburg, 22 Septembre. Manevrele militare au fost astăze forte strălucite: împăratul, Imperatesa, regii Sadoniei, Spaniei și Serbiei împreună cu toți principii au asistat. Roma, 22 Septembre.—Tate Puterile au primit propunerea Italiei fvidend la întrunirea unei Conferințe la Roma spre a ficșa regulele unui cod sanitar internațional. Conferința se va întruni în Noembre. D. Mancini, ministru al afacerilor străine va trimite în curând să circulară puterilor pentru a le convoca. Diarul Romei anunță ca greutățile privitore la aplicarea legei eclesiastice în eparhiele Coloniei, Posenului, Limburgului și Munsterului, se găsesc înlăturate prin numirea unor delegați episcopali însărcinați de a cere scutirea preoților acestor patru diocesii. Belgrad, 23 Septembre.—Nu e adevărat ca ministerul a demisionat deja. Toți astepta întorcerea regelui. Se crede câ d. Mijatovici, ministru de finance, va forma un cabinet de coalițiune. Belgrad, 23 Septembre. — Ziarul oficial publică o listă de 44 deputați numiți de guvern în virtutea Constituțiunii. Viena, 23 Septembre. — D. I. Brătianu, primul ministru al României, a sosit la Viena; împăratul Francisc Iosef a primit de dimineță în audiență solemnă pe noul ambasadore al Franciei, d. Foucher du Careil, care i-a înmânat scrisorile sale de acreditare. După amiazi, Maiestatea Lea a primit în audiență de plecare pe comitele de Zuyten de Nyevelt, ministru al Olandei, care trebuie să plece în cursul săptămânei la Sava. Berlin, 23 Septembre.— împăratul Wilhelm a numit pe regele Spaniei șef al regimentului de landuri de Slesvig-Holstein, acum în garnisona la Strasburg. Homburg, 23 Septembre. — împăratul, regele Spaniei în costum de colonel de landuri prusiani, regele Serbiei și ceilalți principi au asistat după am ia fi la alergările de cai. Maiestatea mea a fost vin aclamat de mulțime. DIN AFARA FRANCIA In Neue freie Presse găsim urmatorea telegramă din Paris cu data de 20 Septembre : Aprópe tre-izeci membri din estrema stângă s’au adunat a fi supt președința d-lui Clémenceau spre a discuta asupra situațiunii. Afacerea Tonkinului și convocarea Camerelor au format obiectul principal. S’au rostit espresiuni forte tari și s’a format imediat un comitat care a redactat proiectul unui manifest către țară. Acest manifest, după ce va fi aprobat de grupul estremei stânge, va fi înmânat ministrului președinte și în același timp va fi publicat prin tote ziarele din capitală și provincie. AUSTRO-UNGARIA Supt titlul de : „Ce e de făcut?“ (Ziarul Agramer Zeitung discută cestiunea cum s’ar putea resolve într’un chip nemerit conflictul ce s’a ivit. In acest articol se zice : Primul fapt, de care va trebui se se țină sema, este ca cestiunea insemnelor ungare să remână suspendată până ce Reichstagul ungar va lua h hotărîre asupră î. Procederea guvernului ungar față cu Croația n’a fost nici cum de natură a inspira încredere însă drepta și pacinică soluțiune a neînțelegerilor pendinte ungaro-croate Ceva mai mult , acum ne aflam față cu un alt fapt, care, daca se va esecuta, exclude mai din nainte orice putință a unei înțelegeri între Croația și Ungaria. Este vorba deotărîrea ce ar putea se ia Reichstagul ungar fară a se consulta Landtagul croat, care are un drept în acesta. Daca nu se va cere și părerea acestui din urmă, orice înțelegere este peste putință. ENGLITERA Citim următorele în Neue freie Presse de la 21 Septembre: Se da din nou uă mare atențiune întăririlor castelor engleze. Inspectorele general al acestor întăriri, maiorul generale sir Andrew Clarke, a cutreerat în cursul ultimei săptămâni, însoțit de oficialii stabului său, tote porturile scoțiane spre a lua hotărîre în privința așezării unor nuoi baterii și alegerea locurilor pentru punerea minelor supr-marine. In cursul săptămânei viitore sir Andrew va începe și cutreerarea porturilor engleze în același scop. Amirarele sir John Hay vorbi dilele acestea naintea alegătorilor sei din Wigtown despre siguranța Englitereî față cu uă invasiune inamică și disc cu forța navală a Englitezei și întăririle de pe castele iei sunt cu totul nesuficiente față cu puternicele flote cuirasate ale altor State. RUSIA Pester Lloyd publică următorea telegramă ce i se trimite din Varșovia cu data de 21 Septembre : Autoritățile militare de aici au primit ordinul de la Petersburg să ’nceteze cu manevrele de anul acesta. Generarele Gurko nu se ocupă decât cu cestiuni strategice și a plecat la Konsk și la Petrokow, unde, la cas de resbel, va trebui să fie cuartierul general. Directorele sculelor, d. Apatchin, a depărtat chiar acum de prin tote gimnasiile Poloniei ruseșci pe acei profesori, cari, după părerea sea, n’au rusificat cu destulă energie. A produs că impresiune uimitare spirea ca autoritățile au făcut uă listă secretă despre acele persone cari, la cas d’un resbel, ar trebui isgonite în interiorul Rusiei. Forțele militare din Polonia rusesca vor fi în curând sporite; în Octombre vine în Polonia al 15-lea corp de armată și va staționa în guvernamentul Lublin. Al 15-lea corp de armată va fi dislocat, statul-major va fi în Zamosk, ér regimentele și bateriile prin sate și orașe. Al 14-lea corp de armată va fi împins nainte spre Lublin. Instalarea a duce corpuri de armată în guvernământul Lublin face a se conclude ca Rusia voeace a desfășurată acțiune de resboi între rîurile Vistula și Bug. In acesta parte a Poloniei ruseșci, fruntariile sunt uscate și deschise și înlesnesc, din causa văilor cu care sunt acoprite, intrarea în Galiția până la rîul San și naintarea până la Lemberg. Uă armată rusesca pate să ajungă în patruzeci și opt ore de la Tomassov la Lemberg, cari sunt despărțite de uă distanță de 12 mile. Fiind ca al 15-lea corp de armată vine la Lublin, s’au luat deja disposițiuni pentru încartirarea armatei. S’a regulat predarea a 36.000 paturi militare, pentru spitalele de resbel s’a dispus sporirea cu 100 paturi, or spitalelor militare și civile și s’au ordonat de asemene sporirea paturilor. Generarele Gurko cutreeră întăririle și liniile ferate Varșovia-Viena, Varșovia-Bromberg, linia Vistulei precum și calea ferată în construcțiune de la Dobrowa la Ivangorod. Gele d’antéi trei linii ferate mai sus citate au primit ordin să fie gata pentru transportarea a 2,400,000 pucji cărbuni și ca vaganele militare se stea gata de plecare. Diarul d-lui Katkoff, Nuvelistul din Moscva, asigură ca ministerul de resbel înființeză magazine de provisiuni în Wilno, Minsk, Kiev, Novogeorgievsk și Ivangorod. Cheltuielile de construcțiune le acoperă ministeriul, care a numărat deja în acest scop sume colosale. O altă telegramă, din Odesa, cu data de 22 Septembre și publicată tot de Pester Lloyd, mai anunță urmatorele : In urma unui ordin venit din Petersburg, au fost numerate tote vaporele private de pe marea Negră aparținând comercianților, or căpitanilor acestor vapore private li s’a dat ordine ca, după optile de la primirea avisului respectiv, vaporele lor să fie gata a îmbarca, în porturile ce li se vor desemna, armată, munițiuni și provisiuni. Acum nu este permis nici unui vapor privat de a porni pe mare fară a relata mai nainte despre acesta autorităților portului. Din astă cansă domnesce că orecare stagnațiune în contrciul cu grâne, agențiile de transport și căpitanii de vase nu voiesc acum a mai încărca nimic. BULGARIA După informațiunile oiarului Daily Neivs, cele din urmă solii din Sofia fac să se presupună ca Bulgaria nu este câtuși de puțin dispusă a devenită provincie rusă. De altă parte, se telegrafiază din Viena finului Le Temps, cu data de 20 Septembre . Primirea adresei de câtre principele Bulgariei și demisiunea generărilor ruși sunt privite de presa vieneză ca un simptomă pacifică și un isbenda ce nu se pote contesta a alianței austro-gemane. LUNI, MARȚI, 12, 13 SEPTEMBRE 1883. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE. In Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului și oficiele postal. LA PARIS, la Havas-Laffite et Cuie, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15. Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — NORVEGIA înalta Curte a regatului a respins cererea d-lui Seltner, avocatul miniștrilor, tindând a recusa treisprezece membri din acest tribunal. Procesul miniștrilor va începe la 4 Octombre. DANEMARCA Reichstagul danemarcei a fost convocat pentru fii ăntâi de Octombre. Se aștepta viitorea lui întrunire, die Neue freie Presse, cu on orecare încordare, de vreme ce partidele politice se află într’un mare vrajbă. Cât de mare este acesta încordare se pote vedea din faptul ca, la oă întrunire politică din Zeelanda de Nord, s’a întâmplat un conflict sângeros cu poliția, cu care ocasiune au fost greu răniți trei aginți polițienesc! și câțiva civili. CALETORIA D-LUI GLADSTONE țfiarul le Temps primeste urmatórea depeșe cu data de 19 Septembre, de la corespondintele său din Londra. Corespondinții tutor fiarelor engleze, mai cu semn cei din Viena, comenteza pe larg visita făcută de d. Gladstone la Copenhaga. Duuă versiuni sunt în acesta privință. După cea d’ăntâi, ar fi vorba do uă alianță care se contracareze pe acea a statelor Europei centrale. Cealaltă versiune consideră întrunirea princiară din Copenhaga ca trebuind să dea naștere la un alianță care nu va avea alt scop decât menținerea păcii. Având în vedere caracterul personal al d lui Gladstone, versiunea a doua pare cea mai adevărată. Se anunță din Berlin diarulul Morning Post, ca la primirea soirii despre visita d-lui Gladstone la Copenhaga, d. Philipsborn, ministrul Germaniei pe lângă curtea daneză, care se afla în concediu, a primit ordinul de a pleca îndată la postul său. Din parter, Morning Post se teme ca d. Gladstone să nu facă împăratului Rusiei concesiuni cu privire la afacerile Bulgariei și ale Rumeliei Orientale, spre a dobândi pentru Englitera uă libertate de acțiune deplină și Intrega în Egipet, și un sprijin pentru intervenirea englesa în conflictul franco-chines. Citim în le Temps de la 21 Septembre , împăratul Rusiei a primit ospitalitatea ce i-a oferit d. Gladstone pe iahtul său. Acest act de înaltă curtenire a dat loc la comentariile cele mai variate. Diarele vienese nu admit ca un prim-ministru englez să potă se dădă la același mesa cu duci suverani, fără ca să fi avut cu dânșii a încheia un tratat politic. Diarele germane, din contră, cred ca visita împăratului Rusiei este oă demonstrație amicală, și nimic mai mult. Cât pentru presa englesă, ea dâ dovedi de acea extremă circumspecțiune și se mărginesc în general a reproduce aprecierile confraților iei din continent. Numai Pall Mall Gazette, ale cârei legături cu ministerul sunt cunoscute, consacră un articol întrevederii de la Copenhaga și să sforțeză a face să dispară îngrijirile la cari ea a dat naștere atât la Viena cât și la Berlin. Diarul englez, după ce face alusiune la întâlnirea de la Dantzig și la circulara d-lui Giers, afirmă că proiectul unei alianțe anglo-ruse este tot atât de himeric ca și acela al unei alianțe franco-ruse, și câ, deca vr’uo dată Germania și Rusia s’ar afla în luptă, Englitera va observa față cu cele duóă țâri cea mai strictă neutralitate. Pall Mall Gazette stăruiesce mai cu sema asupra acestui fapt, care nu depinde de d. Gladstone, d’a îndrepta sforțările politicei engleze mai mult într’un sens decât într’altul; călătoria sea, dice acesta fara, nu va avea alt resultat decât d’a face să înțelegă augustii sei visitatori întinderea atribuțiunilor Parlamentului într’uă țară constituțională, cele Templ vorbesce de cele ce se petrec în Bulgaria adaogă : In aceste împregiurări ar fi tot atât de cutezător d’a da demersului împăratului Alecsandru dă însemnătate estraordinară pe cât este d’a-I lua orice caracter politic. Nu sunt în joc numai simpatiile personale ale d-lui Gladstone . Engliteza, care voiește menținerea păcii europene, ar vedea fără îndoială cu mulțămire alianța balcanică, destinată a fi uă contra greutate a alianței austro-germane. Aceste presupuneri sunt întrucâtva în legătură cu dechlarurile bazelor ruse; ele admit, în cea mai mare parte, eventualitatea unei înțelegeri între Germania, Francia și Rusia, dar adaugă ca, în tote modurile, acordul dintre Țar și primul ministru englez este așezat pe base cu totul pacifice. Niarele ruse văd în visita d-lui Gladstone la Copenhaga un semn de pace. Se pute admite — dice Nowoje Vremja — ca prin întrevederea din Copenhaga se aduce un serviciu însemnat nu numai Rusiei ci și tutor celorlalte popore europeane. In actuala vreme de ferbere, uă înțelegere amicală între Engliteza și Rusia formeza că garanție de pace nu tocmai de prisos. țiarul Noi vesti ejice ca décád. Gladstone s’a dus să visiteze Friedensborg, apoi el n’a făcut acesta spre a stabili riscarea unei combinațiuni politice, ci numai din dorința de a exprima Rusiei simpatiile sale pentru pacinicile ei silinți de cultură. De altă parte cea ce mai citim în Journal des Debats de la 21 Septembre : Ar fi în adevéra calomnia pe d. Gladstone asemănându-l cu un Alberoni în călătorie. Șeful cabinetului britanic nu a dus la Copenhaga planuri diplomatice destinate a schimba echilibrul Europei. Dar, ținând sema de tot ce este himeric în comentariile care au servit de protest convorbirilor schimbate pe iahtul Pembroke-Castle, nu vom putea se privim călătoria primului ministru al reginei Victoria ca lipsită de orî ce însemnătate politică. Pe cât én sé ar fi de neînțelept a se presupune ca omul de Stat englez s’a dus să încheia tratate secrete și să pregătescă uă coalițiune destinată a face echilibru alianței austro-germane, pe atât este cu neputința d’a vedea în visita împăratului Alecsandru III numai uă demonstrațiune de curată curtenire. Este de presupus ca d. Gladstone să se fi gândit la urmările superaoare ce uă rivalitate între Rusia și Englitera ar putea se aibă în acest moment pentru siguranța Europei și ca s’ar fi încercat d’a preveni căușele neînțelegerilor cari pot să existe între cele duoe puteri în Asia centrală și în Armenia. Fără să voiască a stabili un alianță care nu era trebuitare între guvernele din St. Petersburg și Londra, a putut cel puțin se se sforțeze d’a face să dispară piedicele cari ar putea să le împedice d’a întrebuința în comun influența lor pentru menținerea pâcii continentului: întrevederea Țarului cu împăratul Wilhelm. Kreuzzeitung, vorbind despre întrevederea celor cinci monarhi, zace ca ea nu se va face acum și scrie urmatorele rânduri: Intrucât am putut afla, n’a fost vorba nici d’uă parte nici de cealaltă despre uă întrevedere a împăratului Rusiei cu acela al Germaniei ca uă consecință a întrevederii de la Copenhaga. Tóte disposițiunile sunt astfel luate cu împăratul, în urma obositorelor cile din Sacsonia și acelea care vor fi tot atât de obositore la Rin, va petrece la Baden-Baden nu numai ultimele zile ale acestei luni, dar și cea mai mare parte din luna Octombre. De altmintre, relațiunile amicale dintre ambii împărați sunt atât de solide, încât nu mai este trebuință de a întrerupe timpul de odină al suveranului nostru pentru împrospătarea lor. ABUȘURI NI se scrie din Focșani: „D. Simion Guriță datoresce astă-a ji Statului 50,000 lei nuor din 65,000 ce datora. Se face pentru d-sea un simulacru de urmărire la întuneric și în necunoscința tuturor și a publicului, se calcă legea cu impunitate, d-sea cuteză a rupe sigiliile apăsate pe magazii care conțin producte secuestrate, le rădică, le vinde, fără se fie dat judecății, își rădică, vitele secuestrate pe Vizantin și alte moșii ale sale, le duce la târgul Cașinului și se vinde — asemene caii de trăsură cu sigiliile la gât. Nici uă autoritate nu îndrăsnesce a-1 opri. Și-a vândut tata recolta de pe tóte moșiile, o rădică, o transportă la Galați, fără ca mai ăntâi proprietatea să se îndestuleze. Secvestrul rămâne ilustriu, nul. Terminele de licitațiune se amână. Mușteriii se gonesc chiar de agenții fiscali și obiectele sechestrate nici uă dată nu s’au putut aduce la re-