Romanulu, septembrie 1883 (Anul 27)

1883-09-12

AN­UL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..........................40 bani Deta „ „ » n IV .... 2 lei „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. IN PARIS, la Havas, Lafftte et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, Wallfisehgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Ger­mania, Belgia, Olanda, Elveția și America. es Scrisorile nefrancate se refusă ? ____ 20 BANI ESEMPLARUL pMMWWglUh­l.pHIB—MIMMW M—BWN­Ti Hill MB M MWW Hn W Ww BIHfl—------7——---—li—ll 11 ■ [UNK] IUI ■ || ■ [UNK] ■ II­W H inn UiTWmtMw— r— BUCURESGI, 24 RAPGIONE 1883 Multe nevoi aduc cu sine-le bétré­­nețele. țfiarul Romă­nului, fiind cel mai bătrân are, între alte defecte ale bă­trâneței, și pe acela d’a cugeta mereu asupra cestiunilor celor mari și d’a nu se­ putea opri d’a vorbi cât mai des națiunii despre densele. El mai are defectul d’a adresa junilor și agerilor sei confrați urmă­­tórele rugăciuni betrenești: — Cereți puțin de la guverne și mult de la toți românii, îndemnân­­du-I d’a se întruni d’a s’asocia. — Cercetați pentru a afla ori­ce râu se face; luptați cu toții — fără osebire de partite — pentru a vin­deca râul ș’a opri d’a se mai repeți; nu vă necăjiți câci necazul întu­necă mintea și slăbesce puterile. — In tote cestiunile cele seriose, și mai cu semn în cele naționale și in­ternaționale, nu vă mărginiți în a cri­tica, nu vorbiți în ciuci perl, ca ara­­curile din antichitate. Se cugete fie­care în sine­ și ș’apoi împreună cu publicul. Se-i spue ce crede el, s’as­­culte ce-i spune fie­care ș’apoi se spue lămurit ceia ce crede ca trebuie să facă națiunea și guvernul. Retrenul mai <ace : — așa trebuie să faceți voi cel juni, câci el de câte ori n’a făcut ast­fel amar s’a căit. Aceste rugăciuni făcute, pentru care ertare cerem, revenim la ces­­tiunea cea mare a­­ Jilei, și care toți scri ca este „pace sau resbel.“ Credem câ toți s’au asigurat câ până la primă­vară pace va fi. Mare bine este deja ca suntem a­­sigurați câ vom avea nainte­ de șapte luni d’a cugeta, d’a desbate, d’a ne înțielege despre ce putem face și d’a ne pregăti pentru a face, nu­­ jicem ceia ce ne-ar plăcea mai bine dar ceia ce ne va fi prin putință d a face. Confrații noștrii de la România Liberă au dus la 25 August : „sé ’nch­­ăiâm aliand­ă cu cel mai „sinceri și cel mai statoricî.“ Sfatul este frumos și bun. Nimene énse n’a spus âncă publi­cului cari sunt, dintre vecinii noștril cei mari, cei cari ne-au dat ch­ieze­­șii câ sunt, pentru noi, sinceri și sta­­torici, și cari sunt acele chiezeși­ ce le-am putea lua ? Acesta gh­icitóre neputându-se des­­lega cu­lesnire, credem ca suntem toți datori s’o cercetăm cu liniște din mai multe punte de vedere, se cercetăm necurmat starea Eu­ropei și se espunem fie­care ce ne pare c’ar fi mai bine sau mai reu se facem și pe ce ne rezimam opi­­niunea. Se cumpănim binele și râul fie­­carii opiniuni; se ne ’ntrunim cât de des, se desbatem fară pasiune, fară ură și fară iubire ; s’ascultam opiniunea guvernului, când va putea sĕ ne o comunice, ș’a­poi sĕ otărîm și se mergem cu stă­ruință, și pe cat se va putea in u­­nire, pe calea ce majoritatea națiu­nii o va oțărî. Acesta datorie ne-am încercat și ne ’ncercâm a ne-o împlini fară s’a­­vem nici uă otărîre definitiv luată. Trebue să stâm neutri­ ne die cei mai mulți. Sfatul ne pare bun. Am <fis­pnse ca, fară uă prealabilă învoire, nici Rusia nici Austro-Unga­­ria nu ne vor lăsa sé fim neutri­. Décà dar nici una nici alta nu va voi să respecte neutralitatea nóstrá de sicur amenduoé ne vor ataca de nă dată. Putem să ne apărăm, și încă în acela­și, timp de amenduoé ? învederat ne pare ca ne având sose, șapte sute de mii de oseire a­­cesta apărare peste putință ne este. Intrând amenduné în țară și apă­­rându-ne, pentru onore, contra a­­cestor duce mari imperii, nu numai ca vom fi învinși dar resbelul va ’n­­cepe în țară și pe lângă distrugerea armatei nóstre jaf și peste va fi pen­tru întrega națiune. Se nu stâm neutri­ die unii dar sĕ nu ne aliam cu Austro-Ungaria. Pentru ce acesta? ni se respunde: „Fiind­ca Austro-Ungaria are mai multe milione de români cârora le-a răpit tote drepturile lor, redobândite chiar la 1863 în dieta de la Sibiu, atât prin concursul represintațiunii naționale cât și prin acela al impe­­ratorelui actual al Austriei. „Sé nu ne aliam cu dânsa fiind c’acum Ungurii voiesc sĕ rupéscu Românilor din Ungaria ânsâ­și limba lor ș’Austro-Ungaria luptă sĕ ne ru­péscá chiar nouă Dunărea, care este oă arteră a vieței nóstre economice și politice. Negreșit câ nimene nu póte nega aceste durerase adevâruri. Alții ne­­ Ș­ic: „Să nu ne aliam cu Rusia, fiind­ câ dânsa ne-a luat Bassarabia la 1812; „fiind­ câ Rusia ne a luat apoi și partea Bassarabiei ce ne fusese na­­poiată de Napoleone III; „fiind­câ ne-a luat-o dupe ce supt­­scrisese ca ne garantază întregimea teritoriului; „fiind­ca ne-a luat-o dupe ce l-am deschis porțile țârei; „dupe ce l-am dat tot ajutorul tre­buitor pentru armatele sale ; „dupe ce, la primul apel ce ne-a făcut, în cjile negre, în cjile de grea cumpănă, noi am alergat, far’a o in­sulta cerându-i se facă să nuoă toc­­mela; „fiind c’am ajutat-o vărsându-ne sângele pentru a scăpa, pentru atunci, sângele și onerea armatelor sale ; „fiind ca Russia, îndată ce Marele Osman fu învins ea ne insultă, res­­pingându-ne de la tratările ce se făcură între dânsa și Turcia; „fiind cu ne nedreptăți violându-și supr scrierea prin tratatul de la St. Stefano și prin cel de la Berlin, „fiind ca și dânsa ne lovi, în pri­vința Dunării în unire cu Austria. „Pe ce temei dér s’avem încredere din m­ou în Russia, chiar dacă dânsa ne-ar propune să nuoă ab­and­ă ; și mai adăogam câ, pe cât toți soiii, dânsa nici n’a încercat d’a ne face cea mai mică propunere în acesta privință ? Ne pare câ pentru ori­cîne înve­derat este câ rea ne-a venit din tote părțile ; prin urmare suntem în drept­a Țice ca, pân’acum, ori în­cotro vom merge mai nici nă chiezește de bine nu vedem. Totu­și case învederat fiind­ca nu putem sta cu mânile în sen —câci ast­fel bunii noștrii vecini ne vor da, precum ne-au mai dat, peste mâni,— trebue se căutăm cu toții ce tre­bue se facem și cum se facem, și mai ales cum mal ijiserăm, ce putem face. Acesta datorie ne-am încercat a­­dese și ne’ncercâm ș’acum sĕ ne-o împlinim. Confrații nostril din țară care n’au crezut încă c’a sosit timpul se-șî spue fie­care părerea în mod clar, fie chiar supt beneficiu de inventariu. Asceptând dér timpul ce ei își vor alege pentru a spune ‘pe faciă ce cred și pe ce-și întemeiază credința, vom studia situațiunea după cele ce spune pressa străină. Spre a nu os­teni ânse pe cititori, vom urma mâne acest studiu. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 22 Septembre. — D. Laverturon, consul general al Franciei la Neapole, e numit delegat al comisiunii europene din Galați în locul d-lui Barrère. Legațiunea Chinei din Paris desminte soirea dată de Standard câ­tă revoluție de Palat a isbucnit la Pekin. Hamburg, 22 Septembre.­­ Manevrele militare au fost astă­ze forte strălucite: îm­păratul, Imperatesa, regii Sad­oniei, Spa­niei și Serbiei împreună cu toți principii au asistat. Roma, 22 Septembre.—Tate Puterile au primit propunerea Italiei fvidend la întru­nirea unei Conferințe la Roma spre a ficșa regulele unui cod sanitar internațional. Conferința se va întruni în Noembre. D. Mancini, ministru al afacerilor străine va trimite în curând să circulară puterilor pentru a le convoca. Diarul Romei anunță ca greutățile privi­­tore la aplicarea legei eclesiastice în e­­parh­iele Coloniei, Posenului, Limburgului și Munsterului, se găsesc înlăturate prin numirea unor delegați episcopali însărci­nați de a cere scutirea preoților acestor pa­tru diocesii. Belgrad, 23 Septembre.—Nu e adevărat ca ministerul a demisionat deja. Toți as­­tepta întorcerea regelui. Se crede câ d. Mijatovici, ministru de finance, va forma un cabinet de coalițiune. Belgrad, 23 Septembre. — Ziarul oficial publică o­ listă de 44 deputați numiți de guvern în virtutea Constituțiunii. Viena, 23 Septembre. — D. I. Brătianu, primul ministru al României, a sosit la Viena; împăratul Francisc Iosef a primit de di­­mineță în audiență solemnă pe noul amba­­sadore al Franciei, d. Foucher du Careil, care i-a înmânat scrisorile sale de acre­ditare. După am­ia­zi, Maiestatea Lea a primit în audiență de plecare pe com­itele de Zuy­­ten de Nyevelt, ministru al Olandei, care trebuie să plece în cursul săptămânei la S­ava. Berlin, 23 Septembre.— împăratul Wil­helm a numit pe regele Spaniei șef al re­gimentului de land­uri de Slesvig-Holstein, acum în garnisona la Strasburg. Homburg, 23 Septembre. — împăratul, regele Spaniei în costum de colonel de land­uri prusiani, regele Serbiei și cei­l­alți principi au asistat după am ia­­ fi la alergă­rile de cai. Maiestatea mea a fost vin acla­mat de mulțime. DIN AFARA FRANCIA In Neue freie Presse găsim urma­­torea telegramă din Paris cu data de 20 Septembre : Aprópe tre­-izeci membri din estrema stângă s’au adunat a­ fi supt președința d-lui Clémenceau spre a discuta asupra situa­­țiunii. Afacerea Tonkinului și convocarea Camerelor au format obiectul principal. S’au rostit espresiuni forte tari și s’a for­mat imediat un comitat care a redactat proiectul unui manifest­­ către țară. Acest manifest, după ce va fi aprobat de grupul estremei stânge, va fi înmânat ministrului președinte și în același timp va fi publicat prin tote ziarele din capitală și provincie. AUSTRO-UNGARIA Supt titlul de : „Ce e de făcut?“ (Ziarul Agramer Zeitung discută ces­­tiunea cum s’ar putea resolve în­­tr’un chip nemerit conflictul ce s’a ivit. In acest articol se­­ zice : Primul fapt, de care va trebui se se țină sema, este ca cestiunea insemnelor ungare să remână suspendată până ce Reichs­tagul ungar va lua h h­otărîre asupră­ î. Pro­­cederea guvernului ungar față cu Croația n’a fost nici cum de natură a inspira în­credere în­să drepta și pacinică soluțiune a neînțelegerilor pendinte ungaro-croate Ceva mai mult , acum ne aflam față cu un alt fapt, care, daca se va esecuta, ex­­clude mai din nainte ori­ce putință a unei înțelegeri între Croația și Ungaria. Este vorba de­otărîrea ce ar putea se ia Reichs­tagul ungar fară a se consulta Landtagul croat, care are un drept în acesta. Daca nu se va cere și părerea acestui din urmă, ori­ce înțelegere este peste putință. ENGLITERA Citim următorele în Neue freie Presse de la 21 Septembre: Se da din nou uă mare atențiune întă­ririlor castelor engleze. Inspectorele gene­ral al acestor întăriri, maiorul generale sir Andrew Clarke, a cutreerat în cursul ulti­mei săptămâni, însoțit de oficialii stabului său, tote porturile scoțiane spre a lua h­­otărîre în privința așezării unor nuoi bate­rii și alegerea locurilor pentru punerea mi­nelor supr-marine. In cursul săptămânei vii­­­­tore sir Andrew va începe și cutreerarea porturilor engleze în același scop. Amirarele sir John Hay vorbi dilele a­­cestea naintea alegătorilor sei din Wigtown despre siguranța Englitereî față cu uă inva­­siune inamică și disc cu forța navală a En­­glitezei și întăririle de pe castele iei sunt cu totul nesuficiente față cu puternicele flote cuirasate ale altor State. RUSIA Pester Lloyd publică următorea telegramă ce i se trimite din Var­șovia cu data de 21 Septembre : Autoritățile militare de aici au primit ordinul de la Petersburg să ’nceteze cu manevrele de anul acesta. Generarele Gurko nu se ocupă de­cât cu cestiuni strategice și a plecat la Konsk și la Petrokow, unde, la cas de resbel, va trebui să fie cuartierul general. Directorele sculelor, d. Apatchin, a de­părtat chiar acum de prin tote gimnasiile Poloniei ruseșci pe acei profesori, cari, după părerea sea, n’au rusificat cu destulă energie. A produs că impresiune uimitare spirea ca autoritățile au făcut uă listă secretă despre acele persone cari, la cas d’un res­bel, ar trebui isgonite în interiorul Rusiei. Forțele militare din Polonia rusesca vor fi în curând sporite; în Octombre vine în Polonia al 15-lea corp de armată și va staționa în guvernamentul Lublin. Al 15-lea corp de armată va fi dislocat, statul-major va fi în Zamosk, ér regimentele și bate­riile prin sate și orașe. Al 14-lea corp de armată va fi împins nainte spre Lublin. Instalarea a duce corpuri de armată în guvernământul Lublin face a se conclude ca Rusia voeace a desfășura­tă acțiune de resboi între rîurile Vistula și Bug. In acesta parte a Poloniei ruseșci, frun­tariile sunt uscate și deschise și înlesnesc, din causa văilor cu care sunt acoprite, in­trarea în Galiția până la rîul San și nain­­tarea până la Lemberg. Uă armată rusesca pate să ajungă în patruzeci și opt ore de la Tomassov la Lemberg, cari sunt des­părțite de uă distanță de 12 mile. Fiind­ ca al 15-lea corp de armată vine la Lublin, s’au luat deja disposițiuni pentru înc­artirarea armatei. S’a regulat predarea a 36.000 paturi militare, pentru spitalele de resbel s’a dispus sporirea cu 100 paturi, or spitalelor militare și civile și s’au ordo­nat de asemene sporirea paturilor. Generarele Gurko cutreeră întăririle și liniile ferate Varșovia-Viena, Varșovia-Brom­­berg, linia Vistulei precum și calea ferată în construcțiune de la Dobrowa la Ivan­­gorod. Gele d’antéi trei linii ferate mai sus citate au primit ordin să fie gata pen­tru transportar­ea a 2,400,000 pucji căr­buni și ca vaganele militare se stea gata de plecare. Diarul d-lui Katkoff, Nuvelistul din Moscva, asigură ca ministerul de resbel înființeză magazine de provisiuni în Wilno, Minsk, Kiev, Novogeorgievsk și Ivango­­rod. Cheltuielile de construcțiune le aco­peră ministeriul, care a numărat deja în acest scop sume colosale. O­ altă telegramă, din Odesa, cu data de 22 Septembre și publicată tot de Pester Lloyd, mai anunță ur­­matorele : In urma unui ordin venit din Peters­burg, au fost numerate tote vaporele pri­vate de pe marea Negră aparținând co­mercianților, or căpitanilor acestor vapore private li s’a dat ordine ca, după opt­­­ile de la primirea avisului respectiv, vaporele lor să fie gata a îmbarca, în porturile ce li se vor desemna, armată, munițiuni și provisiuni. Acum nu este permis nici unui vapor privat de a porni pe mare fară a relata mai nainte despre acesta autorități­lor portului. Din astă cansă domnesce că ore­care stagnațiune în contrciul cu grâne, agențiile de transport și căpitanii de vase nu voiesc acum a mai încărca nimic. BULGARIA După informațiunile oiarului Daily Neivs, cele din urmă solii din Sofia fac să se presupună ca Bulgaria nu este câtuși de puțin dispusă a de­veni­tă provincie rusă. De altă parte, se telegrafiază din Viena­­ finului Le Temps, cu data de 20 Septembre . Primirea adresei de câtre principele Bul­gariei și demisiunea generărilor ruși sunt privite de presa vieneză ca un simptomă pacifică și un isbenda ce nu se pote con­­­testa a alianței austro-gemane. LUNI, MARȚI, 12, 13 SEPTEMBRE 1883. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE. In Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului și oficiele postal. LA PARIS, la Havas-Laffite et C­uie, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15. Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Fran­cesco da Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — NORVEGIA înalta Curte a regatului a respins cererea d-lui Seltner, avocatul mi­niștrilor, tindând a recusa trei­spre­­zece membri din acest tribunal. Pro­cesul miniștrilor va începe la 4 Oc­tombre. DANEMARCA Reichstagul danemarcei a fost con­vocat pentru fii ăntâi de Octombre. Se aștepta viitorea lui întrunire, di­e Neue freie Presse, cu on ore­care în­cordare, de vreme ce partidele poli­tice se află într’un mare vrajbă. Cât de mare este acesta încordare se pote vedea din faptul ca, la oă întrunire politică din Zeelanda de Nord, s’a întâmplat un conflict sângeros cu po­liția, cu care ocasiune au fost greu­ răniți trei aginți polițienesc! și câți­va civili. CALETORIA D-LUI GLADSTONE țfiarul le Temps primeste urma­tórea depeșe cu data de 19 Septem­bre, de la corespondintele său din Londra. Corespondinții tutor fiarelor engleze, mai cu semn cei din Viena, comenteza pe larg visita făcută de d. Gladstone la Copenhaga. Duuă versiuni sunt în acesta privință. După cea d’ăntâi, ar fi vorba do uă ali­anță care se contracareze pe acea a statelor Europei centrale. Cea­l­altă versiune con­sideră întrunirea princiară din Copenhaga ca trebuind să dea naștere la un alianță care nu va avea alt scop de­cât menține­rea păcii. Având în vedere caracterul per­sonal al d lui Gladstone, versiunea a doua pare cea mai adevărată. Se anunță din Berlin diarulul Morning Post, ca la primirea soirii despre visita d-lui Gladstone la Copenhaga, d. Philips­born, ministrul Germaniei pe lângă curtea daneză, care se afla în concediu, a primit ordinul de a pleca îndată la postul său. Din parte­r, Morning Post se teme ca d. Gladstone să nu facă împăratului Rusiei concesiuni cu privire la afacerile Bulgariei și ale Rumeliei­ Orientale, spre a dobândi pentru Englitera uă libertate de acțiune deplină și Intrega în Egipet, și un sprijin pentru intervenirea englesa în conflictul franco-ch­ines. Citim în le Temps de la 21 Sep­tembre , împăratul Rusiei a primit ospitalitatea ce i-a oferit d. Gladstone pe iahtul său. Acest act de înaltă curtenire a dat loc la comentariile cele mai variate. Diarele vie­­nese nu admit ca un prim-ministru englez să potă se dădă la același mesa cu duci suverani, fără ca să fi avut cu dânșii a încheia un tratat politic. Diarele germane, din contră, cred ca visita împăratului Ru­siei este oă demonstrație amicală, și nimic mai mult. Cât pentru presa englesă, ea dâ dovedi de acea extremă circumspecțiune și se mărginesc în general a repro­duce apre­cierile confraților iei din continent. Numai Pall Mall Gazette, ale cârei legături cu ministerul sunt cunoscute, consacră un ar­ticol întrevederii de la Copenhaga și să sforțeză a face să dispară îngrijirile la cari ea a dat naștere atât la Viena cât și la Berlin. Diarul englez, după ce face alusiune la întâlnirea de la Dantzig și la circulara d-lui Giers, afirmă că proiectul unei alianțe an­­glo-ruse este tot atât de himeric ca și a­­cela al unei alianțe franco-ruse, și câ, deca vr’uo dată Germania și Rusia s’ar afla în luptă, Englitera va observa față cu cele duóă țâri cea mai strictă neutralitate. Pall Mall Gazette stăruiesce mai cu sema asu­pra acestui fapt, care nu depinde de d. Gladstone, d’a îndrepta sforțările politicei engleze mai mult într’un sens de­cât în­­tr’altul; călătoria sea, dice acesta fara, nu va avea alt resultat de­cât d’a face să în­­țelegă augustii sei visitatori întinderea atri­­buțiunilor Parlamentului într’uă țară con­stituțională, ce­le Templ vorbesce de cele ce se petrec în Bulgaria adaogă : In aceste împregiurări ar fi tot atât de cutezător d’a da demersului împăratului Alecsandru dă însemnătate estraordinară pe cât este d’a-I lua ori­ce caracter politic. Nu sunt în joc numai simpatiile personale ale d-lui Gladstone . Engliteza, care voiește menținerea păcii europene, ar vedea fără îndoială cu mulțămire alianța balcanică, destinată a fi uă contra greutate a alianței austro-germane. Aceste presupuneri sunt întru­cât­va în legătură cu dechlarurile­­ bazelor ruse; ele admit, în cea mai mare parte, eventualitatea unei înțelegeri între Germania, Francia și Rusia, dar adaugă ca, în tote modurile, acordul dintre Țar și primul ministru englez este așezat pe base cu totul pacifice. N­iarele ruse văd în visita d-lui Gladstone la Copenhaga un semn de pace. Se pute admite — dice Nowoje Vremja — ca prin întrevederea din Copenhaga se aduce un serviciu­ însemnat nu numai Ru­siei ci și tutor celor­l­alte popore europeane. In actuala vreme de ferbere, uă înțelegere amicală între Engliteza și Rusia formeza că garanție de pace nu tocmai de prisos. ț­iarul Noi vesti ejice ca décá­d. Glad­stone s’a dus să visiteze Friedensborg, apoi el n’a făcut acesta spre a sta­bili riscar­ea unei combinațiuni po­litice, ci numai din dorința de a ex­­prima Rusiei simpatiile sale pentru pacinicile ei silinți de cultură. De altă parte­ cea ce mai citim în Journal des Debats de la 21 Sep­tembre : Ar fi în adevér­a calomnia pe d. Glad­stone asemănându-l cu un Alberoni în călă­torie. Șeful cabinetului britanic nu a dus la Copenhaga planuri diplomatice destinate a schimba echilibrul Europei. Dar, ținând sema de tot ce este himeric în comenta­riile care au servit de protest convorbiri­lor schimbate pe iahtul Pembroke-Castle, nu vom putea se privim călătoria primu­lui ministru al reginei Victoria ca lipsită de orî­ ce însemnătate politică. Pe cât én sé ar fi de neînțelept a se presupune ca omul de Stat englez s’a dus să încheia tratate secrete și să pregătescă uă coalițiune des­tinată a face echilibru alianței austro-ger­mane, pe atât este cu neputința d’a vedea în visita împăratului Alecsandru III numai uă demonstrațiune de curată curtenire. Este de presupus ca d. Gladstone să se fi gân­dit la urmările superaoare ce uă rivalitate între Rusia și Englitera ar putea se aibă în acest moment pentru siguranța Euro­pei și ca s’ar fi încercat d’a preveni cău­șele neînțelegerilor cari pot să existe între cele duoe puteri în Asia centrală și în Ar­menia. Fără să voiască a stabili un alianță care nu era trebuitare între guvernele din St. Petersburg și Londra, a putut cel pu­țin se se sforțeze d’a face să dispară pie­­dicele cari ar putea să le împedice d’a în­trebuința în comun influența lor pentru menținerea pâcii continentului: întrevederea Țarului cu împă­ratul Wilhelm. Kreuzzeitung, vorbind despre în­trevederea celor cinci monarh­i, zace ca ea nu se va face acum și scrie urmatorele rânduri: Intru­cât am putut afla, n’a fost vorba nici d’uă parte nici de cea­l­altă despre uă întrevedere a împăratului Rusiei cu acela al Germaniei ca uă consecință a întreve­derii de la Copenhaga. Tóte disposițiunile sunt ast­fel luate cu împăratul, în urma o­­bositorelor c­ile din Sacsonia și acelea care vor fi tot atât de obositore la Rin, va pe­trece la Baden-Baden nu numai ultimele­­ zile ale acestei luni, dar și cea mai mare parte din luna Octombre. De altmintre,­ relațiunile amicale dintre ambii împărați sunt atât de solide, în­cât nu mai este tre­buință de a întrerupe timpul de odină al su­veranului nostru pentru împrospătarea lor. ABUȘURI NI se scrie din Focșani: „D. Simion Guriță datoresce astă-a ji Sta­tului 50,000 lei nuor din 65,000 ce datora. Se face pentru d-sea un simulacru de ur­mărire la întuneric și în necunoscința tu­turor și a publicului, se calcă legea cu impunitate, d-sea cuteză a rupe sigiliile a­­păsate pe magazii care conțin producte secuestrate, le rădică, le vinde, fără se fie dat judecății, își rădică, vitele secuestrate pe Vizantin și alte moșii ale sale, le duce la târgul Cașinului și se vinde — asemene caii de trăsură cu sigiliile la gât. Nici uă autoritate nu îndrăsnesce a-1 opri. Și-a vândut tata recolta de pe tóte moșiile, o rădică, o transportă la Galați, fără ca mai ăntâi proprietatea să se îndestuleze. Secves­­trul rămâne ilustriu, nul. Terminele de licitațiune se amână. Mușteriii se gonesc chiar de agenții fiscali și obiectele seches­trate nici uă dată nu s’au putut aduce la re-

Next