Romanulu, august 1884 (Anul 28)
1884-08-05
ANUL AL XXVIII-LE Voiesce și veî putea. ANUNCIURI Linia da 30 litera petit, pagina IV ........ 40 ban D » n * ai....................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA PRANCFORT, S. M. — la G. L. Dande et C-nne, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — ■ ’ DT» causa sărbătorii da Lant, Schimbarea la față, sparul mu va apare de cât Marți sora. 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA 14. STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1. STRADA DOMNEI Directore politic și gerante réspnmletor : (1. A. R0SETTÍ. BUGUßESGI I AUGUST 1884 Am zis și repetim : ne place să intrăm în desbatere cu cel de la România liberă, fiindca nu pate fi nn ură, dar nici chiar umbră de gelosie între dânșii și între noi. Directorele României libere nu póte fi bănuit c’aspiră se i se dea astă-i, seü se ia însuși a totputernicia în Statul roman, pentru a face ca prin conducerea sea națiunea se devie învățată, morală și capabilă d’a-șî deplini într’uă di, și prin ea însăși, destinările iei. Directorele Românului, de ttindrancă a combătut închinarea la un om ; ș’acum este prea bătrân pentru a fi bănuit ca pentru interese personale urmată d’a combate pe cei cari cer domnia unui om asupra celorlalți. Învederat dar este câ’n acestă privință desbaterea este forte sinceră între aceste două diarii. Cine se ’nsela ? Acesta se va oțărî într’un di de public. In ziua de 28 iulie, România liberă dâ brațul renumitului geometru, filosof și scriitor frances Pascal — care trăia în vocul al 16-lea — pentru a spune printr’ânsul „domnului C. A. „Rosetti ca se esaltă pre mmbt și d’a„ceia dotóre este densa să-l cobore la adeveratul nivel al forțelor sale.“ . ^ Dor dorele Românului espriiv^P^timentele sale de recunoscință pentru ""*> înțieleptul și frățescul sfat ce i se dă; totuși credem câ este folositor ca cei cari nu urmăresc interese personale să caute—împreună cu publicul — dacă bine este ca toți să di cern națiunii, împreună cu România Liberă : —Tescuiește ți mintea, încuncișază-ți brațele și mărginește-te în a accepta un om care, să putá și să voiască, să facă el fericirea țarei lăsându-ți ție numai sarcina d’a te supune lui și d’a-l „proslăvi“. Noi, stăruim în vechia și neclintita nóstra credință ca nu s’a putut și nu se póte găsi un asemene om. Susținem încă ca chiar d’ara isbuti să găsim uă asemene pasere măiastră care să scie, să voiască și se potă face el singur mare bine, și numai bine, totu’și ș’atunci am face un mare râu, națiunii dec’am deprinde a s’ascepte un om pentru a-i împlini el singur dorințele și trebuințele iei. Lovască-ne cu uriașia lor putere toți filosofii ca Pascal, pe care ni-l ,pune în față confrații noștrii, lovescă-ne oricine cu toți bărbații cei practici și înțelepți ca Richelieu, Mazarin, Meternich, Nesselrod Guizot etc., vom duce până la cea după urmă suflare. Nu credem în semi-tei. Nu voim să cacă pe capul nostru semi-dei și mare bine să ne facă. Încă de la primul număr al Românului (1857) am început a trata acastă cestiune. Am tratat’o apoi necurmat, în timp d’un an, când prevedeam, când vedeam câ cei mai mulți mergeau de bună voie și cu poftă spre salvatorii de la 2 Mai. Stim forte bine ca n’am isbutit. Sciam încă de mai nainte ca nu vom isbuti. Acesta însă nu ne-a oprit atunci, precum nu ne va opri acum — când nu suntem în asemene pericol — d’a spune ceea ce credem câ râți séu cu bine este. Mai ăntei tânăr sau bătrân fi va acel om ? Ce va fi tânăr sciut este câ toți tinerii sunt despoți. Viața colcăie atât de tare într’ânșii încât orice pedică d’a face îi revoltă. Stim apoi toți cât de greu este să ne întrunim numai câțiva pentru a face împreună oă lucrare bună. Greutățile sunt și mai mari d’a face binele într’un regim constituțional, câci el cere ca acele idei bune să fie adoptate de majoritatea alegătorilor ; el cere ca acea majoritate să nu se înșiare în alegerea mandatarilor iei ; el cere ca mandatarii să nu alunece pe zăpedele pripor al intereselor personale. Națiunile—lipsite încă de uă instrucțiune și că educațiune politică seriosa—se înșela culesnire în alegerile lor, chiar în țarele — decă va fi vre una —în care alegerile se fac fara orecare corupțiune. Astfel dar devine învederat ca omul cerut, caruia i se va datorű puterea, decă va fi june, în setea sea d’a face bine si curând, va sfărîma regimul constituțional, pe faclă sau pieziș. Daci omul va fi bătrân, tot la acest resultat vom ajunge. Bătrânul,—nu vorbim de rari escepțiuni—nu se ocupă mult de viitor ci numai de presiune. „Humanum paucis vivit genus“ (liseră confrații noștril în Sâmbăta de la 28 Iubii. Bătrânii dorind d’a face binele— cum îl înțeleg ei—și siliți d’a face curând, îndată ce intărite se piedici lovesc sau corump, pentru a putea face îndată ceea ce ei cred ca bine este să se facă. Dovedit dar fiind ca de când lumea, omul, tânăr sau bătrân,îndată ce a avut în mână puterea asolută în asolutism s’a prăvălit, am fi is : Mai bine să suferim râul ce ni-1 facem cu toții din nefciință, decât să ne dam mintea și viața în mâna unui om, cu rătăcita speranță ca el ne va cresce bine, ne va instrui bine ; ca el, cornul îmbelșiugărit, morale și materiale, va revărsa asupră-ne; cu el prin butucii în care ne va ține încleștare și mintea și manile și piciorele, ne va deprinde să cugetam bine și se mergem ânșine nainte, cu pași neșovăitori, pe calea cea mare a libertății. Cine însă a putut și pute-va da ascultare cuvintelor unui tiarist, când stim toți câ este în natura omului, crescut în sclavie, să-i placă mai bine a spera se moștenescă uă avere mare decât să lupte pentru ca să câștige el, prin sudarea frunții sale, uă avere mică ; când stim câ vine mai lesne omului să critice pe toți câ nu se face bine și mult bine, de cât se se muuncescu el pentru a face, după putința lui, ceea ce alții nu scia sau nu vor să facă decât se lupte pentru ca ideia sea se dobândască aprobarea majoritâții națiunii. Istoria lumii a dovedit și dovedesce ca, déca națiunile s’au svîrcolit în nesciință și ’n tóte suferințele, causa este ca ele au cerut un om pentru ca el să le dea lumină și dreptate. Istoria ne spune cât de deșparte au fost sfaturile ce-a dat Samuil israeliților, d’a nu cere un stăpân și cu puțin a învățat omenirea prin suferințele ce le-au adus stăpânii ce au cerut. Și cum să ne miram ca israeliții n’au fost în stare atunci se înțelegă sfaturile lui Samuil, când vedem câ, mult mai încoce, omenirea n’a voit, sau n’a putut înțțelege nici chiar pe Montesquieu care a 4e Francesilor: „Când sălbaticii Louisianiei vor să mănânce fructe, taie arborele pentru a-I culege fructele ; éca, adaogă el, rudele guvernelor despotice.“ Tot el mai dise : „Autoritatea despotică face de sigur carele se devie și slabele nóstre inimi.“ Dar, cum nu vedeți, ne face Romania liberă la 31 Iulie, câ „solul isi natura climei sunt dintre factorii cari influințază, în modul cel mai puteric, natura și mersul unei civilisațiuni.“ Cunoscem toți acest adevĕr. Seim toți cu clima, solul și mai cu semn gintea, înrîuresc forte. Seim ca nu numai sciința modernă dar însuși Hippocrat a scris : „Este învederat câ clima contribue a face pe locuitorii Asiei, sfioși, lași și slăbănogi.“ Mai seim înse cu tot el a 4L: „Însă, slăbiciunea tot fisică și morală decurge mai cu sema de la guvernele despotice cari le cârmuiesc.“ Cunoscut fiind ca nici clima nóstra, nici pământul nostru, nici mai cu semn gintea nóstra nu sunt molatice și ingrate, încheiam pentru astăzii cu următorul adevăr vechin, înțielept ș’atotputeric; el este scris de Turgot, și omenirea întrégá l’a sperimentat și necurmat confirmat : „ Despotismul perpetuă nesclință, și nesciință perpetuă despotismul. “ SERVTCIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 15 August. — De icri sérá s’au înregistrat 13 cașuri de morte bolerică la Marsilia și 3 la Tulon. Roma, 15 August. — In cele din urmă 24 ore s’au semnalat : în provincia Parma două cașuri nuoi și un mort; în provincia Cuneo un caș nuou și un mort ; în provincia Cosenza două cașuri nuoi. Lazaretul de la Varignano s’a închis, deorece toți bolnavii s’au însănătoșit. Paris, 15 August. Camera deputaților a adoptat cu 350 voturi contra 152 cifra creditelor cerute de minister pentru expedițiunea în Tonkin; în urmă, cu 173 voturi (?) contra 50 (?), camera a acordat guvernului un vot de încredere. Roma, 15 August. — D-l Malonussi s’a numit agent diplomatic al Italiei la Tunis. Viena, 15 August. — Exchedivul se află de câtva timp la Viena unde a venit spre a consulta pe medici. De asemenea au sosit și doul din fiii lui Sultan Pașa. Munich, 15 August. — In naptea trecută s’a spart casa Poștei centrale și s’au furat uă sută mii de mărci (Reichsmark). DIN AFARA ENGLITERA Duminică s’a făcut în grădina Pomona din Manchester un contra-manifestațiune conservatóre. Afișurile anunțau într’un chip drastic scopul și caracterul întrunirii : „Lordul Salisbury: Tratatul de la Berlin și pace cu onore; Ciprul și canalul de Suez pentru Englitera.“„Gladstone, resbelul cu rușine. Egipetul minat; Alecsandria incendiată. Alegeți! “ Un alt afiș avea forma unei expuneri de socoteli : „Perderî: viața a 20,000 omeni. Egipetul falit, milione chiăltuite, Alecsandria incendiată, gloria Engliterei perdută, interesele Englitezei sacrificate. — Câștiguri . Nută. „Acesta socoteală este semnată de „John Bull, comptabil.“ Oratorii principali au fost sir R. Cross, care era și președinte, lorful Salisbury și Churchill. Lordul Salisbury vorbi contra d-lui Chamberlain, lordul Churchill contra ministrului de resbel și a d-lui Gladstone, a cârui acțiune guvernamentală o espuse ca un lanț de greșili, neajunsuri și vătămâri. Pentru anteiași dată cei două protivnici, lordul Salisbury și lordul Churchill, se presintară împreună la un asemene întrunire. De altă parte radicalii ținură și ei un meeting, în privința câruia găsim DUMINECA, LUNI, 5, 6 AUGUST 1884. Luminétate și vei fi. ABONAMENTE in Capitală și districte, nata 48 lei; seae luni 24 1*1; trei luni 12 lei; un linia 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului și oficiere poștala. LA PARIS, la Havas, Laffice et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. O.) 15, Genova. — Articolele nepublicate geard — urmatorele amănunte într’uă corespondință din Londra, cu data de 11 August și adresată ziarului Neue freie Presse : Sâmbătă s’a ținut în st. James Hall un meeting de câtre comitetul democratic. Marea hală era înțesată de lume. Meetingul avea mai intei de scop de a espune resoluțiunea istorică a „lungului Parlament“ de la 6 Ianuarie 1649, apoi dă organisa, mai nainte de sesiunea de tomnă, oă nouă demonstrațiune în Hydepark contra atitudinei Camenii lor fiilor față cu bilul pentru reformarea legii electorale, și în fine de a forma oă ligă pentru desființarea acestei Camere legiuitore. Președinte al întrunirii era sir Wilfrid Lawson iar printre oratori se aflau d-nil Labouchère, profesorele Beesly, profesorele Hunter și Bradlaugh. Este de prisos de a mai spune ca acesti oratori atacară cu cea mai mare asprime Camera lordiilor. In cele din urmă se primi cu cel mai mare intusiasm resoluțiunea votată acum 230 ani de „lungul Parlament,“ care face : „Câ acesta Cameră a lordilor este nefolositare și vătămătore în Parlament și ca trebuie desființată.“ Dar acesta propunere istorică mai avea în anul 1649, după cum observă d. Bradlaugh, și un adaos, „ca îndată să se pregătască un bill și să fie presintat, spre a da uă putere acestei resoluțiuni.“ Ziarul The Times, comentând dechiarurile făcute de d. Gladstone în Camera comunelor, zice cu limbagiul ministrului pare a avea două înțelesuri și cu cuvintele d-lui Gladstone nu dau nici uă garanție privitore la eficacitatea misiunei lordului Northfingh. In urmă, vorbind de expediția destinată a scăpa pe Gordon, limes declară câ mișcarea trupelor trebue să începă în cursul lunei viitore, și exprimă părerea de râu ca se perde un timp atât de precios cu nisce pregătiri cari ar fi trebuit să fie sfîrșite de mai mult timp. RUSIA ziarul Czas, din Cracovia, publică un scrie în care se fice cu conspirațiunea din Varșovia a fost descoperită de poliția austriacă, anunțând câtă domnă a plecat direct din Geneva la Varșovia. Când ea ajunse în Varșovia și trase la oțelul Paris, poliția n’o aresta îndată, fiindca voise a’i cunosce mai ântâiu relațiunile. Cea d’ánteia visită o făcu la judecătorul de pace Bardowski. La acesta găsi de fapt poliția rusă oă mulțime de proclamațiuni nihiliste, dinamită, bombe, nitroglicerină, otravă, precum și uă ladă cu V12 milion ruble. Pe lângă acestea se găsi și oă lungă listă de personele care primiseră bani pentru scopuri revoluționare. Conspiratorii numiau alianța lor : Comitetul revoluționar internațional. BULGARIA In privința încordării relațiunilor dintre partidele bulgare se scrie urmatorele din Sofia, cu data de 7 August, câtre Politische Correspondent : In străinătate a produs negreșită mare surprindere faptul câ conservatorii, a câror atitudine din sesiunea extraordinară a Sobraniei a provocat căderea cabinetului Zanbow, și cari au fost atunci aliații radicalilor, se schimbară acum atât de repede spre a se uni acum cu partita d-lui Zanbow pentru a combate radicalismul. Acesta surprindere va trebui cnsă să dispară îndată ce vor fi cunoscute motivele care au provocat oposițiunea conservatorilor contra fostului ministru-președinte. Antagonismul nu era îndreptat tocmai cestiunil susținută de d. Zancow, cât contra personei sale. Conservatorii voiau să mai mlădie îngâmfarea prea mare a d-lui Zankov și să-l dovedesc ca nu lua numai i se cuvine în Statul bulgar acea posițiune domnitare asupra căreia pare avea pretențiunea. După ce își ajunseră acest scop, acum nimic nu se mai opune la uă reapropiere a partitei conservatore de cea liberală și ea apucă mâna ce i se întinde cu atât mai bucuros cu cât, din puntul iei de vedere, deși nu este identic cu acela al liberalilor, sa află mai aprope de aceștia decât de basele fundamentale ale radicalilor. D. Zancow este un politic practic, n’are câtuși de puțin pofta d’a juca rolul uinui martir și lucreză cu cea mai mare activitate spre a-șî redobândi înrîurirea sa politică. Prin cea din urmă proclamațiune a sa el s’a lepădat de ori-ce legătură cu radicalii, și susținând modificarea Constituțiunii de la Ternova ca untrebuință, a pus bazele înțelegerii și unirii cu conservatorii. Sfărâmarea legăturii aparente dintre conservatori și radicali și aliarea partitei d-lui Stoilow cu a d-lui Zankow n’are deci nimic surprinziător pentru aceia cari cunosc relațiunile. ÎNTREVEDEREA DE LA VARZIN Oficiosul Fremden-Blatt, vorbind în numărul său de la 14 August despre întrevederea comitelui Kalnoky cu principele de Bismarck la Varzin, scrie între altele și urmatorele : Unirea celor două mari imperii servă atât tuturor intereselor lor speciale cât și intereselor generale europene și este întemeiată pe respectul drepturilor străine și pe menținerea drepturilor lor; ea împedică tulburarea păcii și-și da cea mai mare ostenela ca tote forțele să coopereze pentru liniștea și ordinea continenteloi. Din tote acestea reiese în principiu, ca nici cornițele Kalnoky, nici principele de Bismarck n’au putut sé aibă în vedere scopuri de politică activă pentru esplicațiunile de la Varzin. Din contra, în activitatea acestor două bărbați se vede într’un chip netăgăduit îngrijarea d’a împedică acțiuni cari ar putea conduce la complicațiuni europene. Lucrarea din Varzin va servi pâciî și în același timp va strînge și mai tare legătura ce unește pe Germania și Austria, și pentru acesta nu este trebuință de nici un arangjament. Unirea celor două miniștri și francheța lor reciprocă sunt factorii cel însemnați pentru continuarea operei de pace. De altă parte, National Zeitung se miră că Ungurii nu par a fi de acord cu întrevederea de la Varzin. Citatul fiLr face întrebarea, deci nu cumva va fi vorba despre un ancesă pentru prelungirea alianței austrogermane, care nu este plăcută în Budapesta și care pate să atingă tot atâtea relațiuni interiore cât și esteriore ale alianței. In fine, die Presse publică următorea telegramă ce i se trimite din Berlin cu data de 14 August : Prin cercurile diplomatice de aici se vorbesce cu noile negocieri dintre Austria și Germania, și prin urmare și întrevederea de la Varzin, sunt privitóre la cestiuni orientale, la măsuri contra anarhiștilor și lasn alianță comercială și vamală între ambele State. SCIRI D’ALE CILEI Astăzl. 4 August, termometrul casei Menu (succrs de Sbuer), calea Victoriei, 75, arată grade Réaumur. La 12 ore noptea -f-10. La 7 ore dim.j-12.8 La amintit -l-16. înălțimea barometrică 764 mm Cerul noros.* Exc. Lea D. baron de Saurma, trimis estraordinar și ministru plenipotențiar al Germaniei, plecând în concediu, afacerile Legațiunei imperiale a Germaniei se vor îndeplini, pené la întorcerea d-lui ministru, de D. comite de Wallcht, în calitate de însărcinat de afaceri. * *■ * Atragem atențiunea primăriei asupra unui șanț care se află în strada Regală. Aspru, uă trăsură a cădut într’ânsul de unde cu mari greutăți a putut să iasă. De ce, cel puțin, nu s’a pus un felinar ca trecătorii să-l potă vedea ? * * . Se dice ca d. Gh. Rășcanu va fi numit prefect al județului Covurlul. "** . Am vorbit despre elevii din seala militară care n’au fost înaintați la gradul de oficial la esamenul anual, supt cuvânt ca nu obținuseră nota cerută de noua disposițiune luată de ministrul de resbel.XAm spus ca, în urma protestărilor făcute, li s’a permis a da un nou esamen. Aflam cât cea mai mare parte dintre dânșii au fost navitați la gradul de suptlocotenente, în urma acestui esamen. * * * La 10 August se va da în grădina publică din Roman uăserată în beneficiul esposițiunei din Iași. * **Un domn care a visitat bâile de puciosă de la Strunga, comunică clerului Romanu, cu instalațiunea și administrațiunea este forte bună. Aceste bâi, care sunt înca puțin frecventate, au dat resultate forte bune în privința sănătății. Podul de pe Siretia de la Drăgești să lucreze cu multă activitate, și să crede ca pene la tomnă va fi terminat. * . . * . * Comisiunea examinatore a aspiranților la gradul de maiori din orașul Iași sfîrșind lucrările sale, membrii sei,au plecat spre Galați. Aspiranții la gradul de maiori au fost în număr de 7 căpitani. Comisiunea a fost: dice Curierul, însoțită până la gară de d-nil general Racoviță, colonel Costescu, maiorul Baldoviei etc. * S’a luat măsuri pentru clădirea construcțiunilor necesare scólei de agricultură care se va înființa lângă Roman pe moșia Statului Pănceștii-Dragomirești. Comisiunea compusă din d-nii C. Mortzun, prefect, loan Agarici, deputat și D. loan, senator, a ținut mai multe ședințe fiice Romanu, ocupându-se de acesta cestiune și luând mai multe măsuri pentru activarea lucrărilor de construcțiune. Am atras în nenumărate rîndiri atențiunea autorităților asupra deselor accidente ce se întâmplă lucrătorilor, din causa nepăsărei celor cari îl întrebuințază, și nici uă măsură nu stim să se fi luat. Eri, lucrătorul Iacob Mihai a căfiat de pe schela casei d-lui maior Gherghel din strada Dionisie. Nenorocitul a fost transportat la spitalul Colțea. Atragem din mou vederile autorităților asupra acestor accidente, cari s’ar putea înlătura de s’ar pune puțină bunăvoință. •X* -XD. dr. Obedenaru, primul secretar al legațiunii nóstre din Roma, a publicat în la Revue du Mondes din din Paris un studiu asupra traducțiunii Infernului lui Dante, făcută de d-na Maria P. Chițu. Asupra aceleiași traducțiuni, filarele de filologie romană, cari se publică în Germa, precum și revistele italiane, au scris măgulitore renduri. *X* Teharoful spune ca direcția poștelor va schimba în curând tacla, ce să percepe pentru transportul fiiarelor, de la un ban și jumătate la unul. Felicitam pe onor, direcțiune pentru acesta nemerită ideie. * De câtva timp, uă mulțime de monede străine circulă pe piețele nóstre, dar nu toți vor să le primescá în schimb, și d’aci uă mare încurcătură. Primind în acesta privință oă mulțime de plângeri, Telegraful amintesce ca visteria nóstra nu primesce cu valore egală decât monedele de argint francese, belgiane și italiane. Pentru a se înlătura orice nemulțămire, cetățianii n’au decât să urmeze norma visteriei, fiind mai băgători de somn la primirea monedelor. Mai multe ființe din Italia vorbesc de visitele făcute de distinșii noștrii gimnastici, Moeanu și Velescu, la cele mai renumite institute de arme din Verona, Milano, Veneția, Torino și Genua, cu ocasiunea trecerii lor spre Madrid.. Vedem cu mulțămire ca el au fost primiți forte bine în Italia ; aceeași primire li s’a făcut și’n Spania, unde au visitat institutele din Barcelona, Madrid și Sevila.* Un depeșe din Madrid anunță ca mareșalul Serrano se află greu bolnav la Biarritz; a început să i se umfle piciorele.* Principesa Beatrice, fiica reginei Victoria, a fost alesá președinte a Societății musicale din Londra, înlocuind pe ducele d’Albany, mort acum de curend. ■X Le Journal de Geneve fice ca ministrul Englitezei la Berna a exprimat președintelui Confederațiunei dorința ca supușii englezi să fie protegiați în Elveția contra relelor tratări ale mulțimei. Ministrul n’a făcut alusiune directă la inter- -îr ■X- -X