Romanulu, septembrie 1884 (Anul 28)

1884-09-01

ANUL AL XXYIII-LE * _ ------------ g Voiesce și vel putea. ANUNC1UBI Lini» it 80 litere petit, psgin» IV.............................40 bani n » n • HI.. ..,,2 lei — „ Inserțlunl ți reclame pagina in fl IV linia . . 2 , — „ A ie adreia: IN BOHANIA, la adminiatraținnea Ilarului. IN PABI8, 1» Hara», Lafflte et C-nie, 8, Place de Ia Bourse. LA VIENA, la d-nil Eaaienatein et Vogler, (Otto Ha»»). LA FRANCFORT, S. M. — la 8. L. Daabe et C-nie, pentrn Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refesă —J­y < v -4­ 4 BU­G­U­RESG­I S SL 1884 La 1857 crises­ am aci : „Vom cere libertatea și vom studia treptat ce este dreptatea, moralitatea și onestitatea, silindu-ne a dovedi sfințenia lor și combătând râul ori­unde-1 vom în­­tălni, fără deosebire de clase și de par­tite. “ Suflarea de viață a principiilor de la 1848 deșteptase din letargie spi­ritul public, mult timp năbușit de sugrumările din întru și din afară; națiunea începuse să cunoscă care este destinarea iei și să ’nțelegă că trebue să lupte pentru ca să-și do­­băndescă drepturile săle și să poată să se bucure de rudele muncei săle. Comercianții, țărănimea, mojicii— cum se­­ zicea pe atunci de către cei cari se deplânseseră cu privilegiurile — își trimiseră represintanți în Di­­vanurile ad-hne; ei arătară, țârei și Europei, că se ia lupta pentru drep­turile țârei, că se ia prețul libertatea și bine­facerile iei. Memorabile rămaseră în analele nóstre parlamentare ședințele acelea ale Divanurilor ad-hoc, în cari re­­presintanții clasei plugarilor luară cuvântul pentru a se rosti și ei în privința drepturilor țârei ș’a arăta păsurile și nevoile iei. Ca printr’un fir electric, tresăriră și săltară d’uă­dată tóte inimile, de la un capăt până la cel-l-alt al țerii. Templul libertății se rădică măreț în facia națiunii, și ușile sale zăvo­rite și închise pân’aci marii majori­­tâți a poporului, să deschiseră do uă dată cu intrarea plugarului în Adu­narea țarei. Simțământul libertății să deșteptă în­ fie­care, căci în fie­care el încui­bat era. Tóte încercările, tóte sforțările fă­cute în urmă, pentru a mai ține în­­catenat spiritul poporului și a jertfi drepturile sale unor idei stricite și unor interese de clasă, deși isbuteau a opri prin forță manifestarea voinței naționale nu mai putură însă s’o dis­trugă. J. — J.—Rousseau a z­is : „A renunța la libertate, este a re­nunța la calitatea m­a de om, la drep­turile omenirii și chiar la datoriile sale.“ Poporul român dovedi, de câte ori putu să răsufle, că cunosce ce este libertatea și cari sunt drepturile lui, precum mai târz­iu dovedi că merită să se bucure de aceste drepturi. Astădî tote aceste drepturi sunt înscrise în Constituțiunea și în legile țărei; nu mai este dez­ertat nimenui, prin nici un mi­jloc și pe nici uă cale, a le atinge și mai cu semn a le nesocoti. Libertatea, ca și dreptatea, este una și aceiași pentru toți : pentru a­­micii ca și pentru protivnicii noștrii. Luptele de partită n’ar trebui dor să ne orbăscă până într’atât, în­cât s’adusâm de libertate în paguba protivnicilor sau în folosul amicilor noștrii. Cele ce am vădut și vedem încă că se petrec, ne fac să ridicăm vo­cea, în numele dreptății, contra ori­cărui abus care se face cu liberta­tea cetățianului. Pentru ca acest abus să înceteze trebuie ca, fie la alegeri,­ fie la în­truniri, fie în ori­c­e caz în care li­bertatea cetățianului este garantată de lege, administrațiunea, policia, comu­na, să fie oprite, de toți cetăți aniî în unire, d’a cuteza să nesocotéscă și mai cu sâm­ă să calce libertatea în paguba altora, fie aceștia amicii sau protivnicii noștrii. 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA 14. STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Director­ politic și gerante respingător, C. A. ROSETTI. N’am admis și nu vom putea ad­mite nici-uă­ dată ca mai cu sumă cei cari sunt chiamați să garanteze ordinea și liniștea publică, să se pună în capul tulburătorilor, încuragiân­­du-I la bătăi, la tot felul de escese cari produc adese chiar omoruri. Lăsând a se face contrariul este a nu mai ține sumă de legi, de sigu­­ranța societății și de drepturile cetă­­țianilor, înscrise în capul Constitu­­țiunii, este a ațîța ura și a provoca răsbunarea între cetățiani și a face din partidele politice risce adevărate tabere de vrăjmași. Acesta ar fi scrla cea mai vătă­­mătare vieței politice a unui popor, și n’ar putea să aibă de­cât urmă­rile cele mai triste în viitor, căci cine sugrumă libertatea altuia se es­­pune a perde pe a sea, cine bate ar fi pure la rândul lui să fie bătut mâne. Dreptatea, moralitatea, și onestitatea pe cari le studiazăm necurmat în curs de un lung șir de ani, silindu-ne, cum inserăm, să dovedim sfințenia lor, ne impune și acel, ca în­tot­de­­una, datoria să rădicăm vocea con­tra tutor celor cari caută să-și facă din drepturile cetățianilor să punte peste care să potă trece mai cu­les­­nire pentru a ajunge la ținta lor. Din nenorocire, asemene­ameni îi întâlnim adesea și cu durere văd­ut­am și vedem că cei cari îi lasă nepe­depsiți uită că ei sunt dintre cei mai periculoși pentru guverne, căci mai în­tot­deuna le compromit și le e s­­pun nemulțămirii generale. In adevăr, cine nu scie cât râxx fac unui guvern funcționarii nedrepți, neonești și imorali ? Cine nu scie că un guvern, ori cât de bun și de sincer ar fi el, se discreditază și se înegresce în fac­a țarei când nu trimite naintea justiției pe funcționarii culpabili, căci atunci asupra guvernului cade tota răspun­derea ? Interesul ce trebue să punem cu toții pentru a curma relele de cari a suferit și încă suferă țara , fiind mai pre­sus de­cât ori­care altul, a făcut ca drept cuvânt pe guvernul liberal să­­ jică, la venirea sea la câr­ma afacerilor Statului : „Vom căuta a aduce, printr’u­ ad­­ministrațiune onestă și înțeleptă, vin­decarea relelor de cari țara suferă.“ Dorința acesta, de toți împărtăși­tă, nu se póte cu adevărat realisa, ori­cari ar fi bunele intențiuni ale unui guvern, până ce nu se va pe­depsi ori­care funcționar ce comite un abus. Nu vom dobândi respectarea legi­lor și dreptate egală pentru toți până ce bărbații din tote partitele nu se vor otărî să se unască pentru a pro­testa contra ori­carui abus, si se u­­nescá pentru a c­iănici inși i­naintea justiției pe ori­care om comite un abus. E că ce am cerut necurmat și nu vom înceta d’a cere tutor guverne­lor și tutor partitelor. cam­ 966 pentru orașul­­ Neapole, ori nu­mărul morților a fost de 550 dintre cari 474 la Neapole. Madrid, 11 Septembre. — Eri s’au înre­gistrat două cașuri de marte b­olerică la Novelda și 4 la Elb­a. Paris, 11 Septembre.—Se desminte spi­rea ce se răspândise despre o­ convocare anticipată a parlamentului francez. Berlin, 11 Septembre. — Principele de Bismarck a sosit a­séra. Viena, 11 Septembre.—La prânc­ul ce s’a dat astă seră la Curte în onorea dilei onomastice a Țarului, și la care au asis­tat regele Serbiei, arh­iducele moșteni­tor și principesa Stefania, ambasadorele Rusiei cu personalul ambasadei, miniștrii Kalnoky, Taaffe, Bylandt și Kallay, îm­păratul Francisc­ Iosif a rădicat un toast pentru împăratul Rusiei. Musica a cântat în urmă imnul rusesc. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Neapole, 11 Septembre. — Ambasadorele Germaniei și însărcinatul fie afaceri al Franciei, cari se aflau în călătorie în ve­cinătățile Neapolului, au venit să aducă omagiile lor regelui Humbert. Ajutorul primarului din cartierul Mer­­cato a murit de h­oleră. Uă sentinelă de la palatul rigal s’a îmbolnăvit de h­oleră; acesta este al cin­cilea caș întâmplat la reședința regală. Însă­și­­ Rarele catolice laudă purtarea și curagiul Regelui. Paris, 11 Septembre.—De eri fără s’au semnalat 2 cașuri de morte b­olerică la Marsilia și[2 Tulon, Roma, 11 Septembre.—Numărul coșu­rilor de h­oleră în ziua de eri în Italia Intrega se urcă la cifra de 1085, dintre DIN AFARA FRANCIA E un semn al timpurilor, ne spune Fremdenblatt din 9 Septembre, faptul că două broșuri apărute de curând în Paris] se ocupă cu cestiunea unui resbel maritim în contra Engliterei. Una din aceste broșuri iese din péna vice-amirarelui Aube, cea­l­altă din pena fostulu­i ministru de marină Gmigeard. Aube crede că două-cjeci de cuirasate do uă mare iuțală, bine înzestrate și conduse cu energie, ar fi de ajuns pentru a sdrobi puterea Engliterei. Acastă putere se rezima în flota iei de comerț și ’n relațiu­­nile sale comerciale; când cea d’ăn­­teia va fi sfărâmată și când cele­l­alte vor fi împedecate, va isbucni în En­­glitera uă crisă care va tîrî țâra la pământ. Goxxgeard, din contra, crede că d­e așa de slabe puteri nu se pot atinge nisce scopuri atât de mari; dânsul e de părere ca Englitera nu pate fi lovită de marte de­cât în In­dia și ’n comercial ier indian, și pro­pune în acest scop de a tăia Engli­terei drumul la Indii. In marea Me­­diterană deci se va face lupta pentru stăpânirea lumii. După cei doui a­­mirali, a intrat în disensiune și Ga­briel Charmes, care cerceteza modul cum s’ar putea sdrobi mai iute En­glitera. Charmes nu ințelege de ce Gougeard restrânge lupta în marea Mediterană, de vreme ce tote caile maritime însemnate nu sunt alt­ceva de­cât cai de comercii ale Englesi­­lor. Fie­care din aceste cai trebue închisă de căte­va cuirasate, a câror misiune ar fi d’a sta neclintite la postul lor și d’a cufunda fâră milă tote vasele englese cari vor trece pe acolo.—Când Englitera va fi alun­gată ast­fel din tote mârile, nu va mai fi trebuință s’o atacam și ’n in­sula iei plină de neguri . Engliteza va cădea de la sine din causa sfîșie­­rilor sociale. Nu seim, <fice Fremdenblatt, întru­cât aceste planuri sunt realizabile, ceea ce e sicur, e ca Francesii au încetat de mult d’a mai fi prietenii „aliatu­lui lor natural.“ GERMANIA Tageblatt din Berlin răspândesce din m­ou scolptul despre retragerea comitelui Münster de la ambasada din Londra, care va fi înlocuit cu com­itele Henckel-Donnersmarck. Alegerile se vor face în săptămâna a treia din Octombre. Intru­cât privesc c­hestiunea Polo­nilor, care va fi atinsă cu ocasiunea întâlnirii împăraților, National Zei­tung spune ca libertatea Polonilor în Galiția este să supapă de siguranță în contra încălcărilor lor în Prusia și Rusia. Dacá Polonii ar putea să-și esprime liber pretutindeni speranțele lor, dânșii nu s’ar gândi nici­ uă­dată la realizarea prin violență a acestor speranțe. AUSTRO-UNGARIA Eri s’au întrunit landtagurile Boe­­miei, Stiriei, Carintiei și Silesiei. De asemene se face pregătiri pentru în­trunirea landtagului Austriei de jos, întrunire care se va face la 15 ale lunii curinte. Fremdenblatt află câ cornitele Chris­tian Rinsky a fost numit mareșal al țarei pentru Austria de jos și pri­marul Uhl înlocuitor al seii. TURCIA Soirile pe care­­ Țarele din Viena le primesc din Constantinople, cu privire la turburările din Turcia a­­siatică, sunt în destul de îngrijitore. Resculații din Yemen, supt condu­cerea lu­i Sh­erif-Eddin, ocupă cita­dela Za­fir, de unde neliniștește dis­trictele­­ Iuda, Adjur și Emran cu tru­pele sale. Comunicațiunile cu Misur și Hodjaz sunt întrerupte. Insurgenții au isbxxtii să pună mâna pe un însem­nat transport de arme, și din acel moment dânșii sunt înarmați cu pușei Henry­ Marting în loc de lănci și ia­tagane. Oă mare parte din insurgenți au fost recrutați printre vechii sol­dați liberați de Izzet-pașa. Faciă cu un asemene stare de lu­cruri, Porta are intențiunea să trimita­­ jece batalione în Yemen. Lloydul va transporta aceste trupe, îndată ce banii i se vor fi numărat. Guverna­­torele Izzet-pașa va fi înlocuit prin­tr’un alt personagiu, până acum însă toți generălii cărora îi s’a propus a­­cest post au declinat onorea ce li s’a făcut. Se crede, totuși, câ Tewfik­­pașa va primi, în cele din urmă, funcțiunea de guvernatore. RUSIA Pester Lloyd primește următorea telegramă din Varșovia, cu data de 8 Septembre . Astă­zi la orele 10 diminăța împăra­tul Alecsandru a sosit aci împreună cu impăratesa și cu copiii. Dintre miniștrii au fost presinți: Tolstoi, Woronzoff, Das­­hhkoff și Warnowski. Grex’s va sosi pes­te câte­va mi.- La gară, perechia împă­­rătescă a fost primită de autorități, de deputațiunne orașului in cea mai mare par­te compusă din represintanți ai nobilimei poloneze sau ai comercianților ruși, pre­cum și de numerose domne în talete stră­lucite, având în fruntea lor pe soția gu­­vernatorului general, Gurko. Acesta din urmă a înmânat împărătesei un minunat buchet de trandafiri. Pe tot parcursul de la gară pene la palatul Lazienski se în­desa oă mare mulțime de lume, împes­trițată de nenumărați agenți de poliție și jandarmi călări. Trăsura imperială a trecut pe stradă în góna cea mare fară a fi întovărășită de vr’uă escor­tă mili­tară. La 12 ore s’a făcut pe câmpia Mako­­tov­itn revistă. Trupele au fost împâr­­țite în zece secțiuni. In cea d’ăntei se aflau regimentele de grenadiri Francisc­ Iosef și Wilhelm, în total vr’uă 80,000 de omeni. Tote­­ fiarele poloneze din Austria se ocupă de călătoria Țarului la Varșovia. Însemnate sunt mai cu semn aprecierile celor dou­e organe poloneze de căpetenie Czas și Dzien­nik Poznanski din Lemberg. Primul chiar recomandă Polonilor uă purtare demnă, le spune să țină sema despre situațiunea particulară a Poloniei și să evite ori­ce ar pu­tea să strice causei poloneze. Dziennik Poznanski amintește ca Țarul și-a ales x­on momentul pen­tru uă intrare în Varșovia, de vre­me ce ziua de 8 Septembre este pentru Polonezi aniversara unei dile durerose pentru ei. In acesta di a­­nume, acum 53 de ani (1831) capi­tala Poloniei a căzut în puterea ge­­nerarului rusesc Paskievici. Tocmai cu ocasiunea aniversarei acestei­­ TL, trebue óre ca Var­sovia să se îmbrace în haine de sérbatóre, sé se impodobéscá cu stindarde ru­sesc! pentru a aclama pe nepotul împăratului Nicolae ? Tragicele amintiri ale acelei zile se potrivesc fórte bine cu situațiunea actuală a Poloniei ruseșci. Ce va eși din acésta comedie jucată pe pămân­tul polonez pentru Țarul Rusiei ? Pentru Polonia nu va eși nici un câștig. Trecutul impune datorii care nu se pot uita. Rușii pot să-și facă pe­treceri cu Țarul lor a­casă; nu au nevoe pentru acesta să se servesca și de Polonezi, mai bine e să-i lase la pace. BELGIA Senatul belgian, ne spune Frem­denblatt din 10 Septembre, a votat aprópe în unanimitate urmatorea mo­țiune cu ocasiunea unei interpelări SAMBATA, 1 SEPTEMBRE 1884: Lumineta­te și vel f­. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; și sa laid 24 lei; trei lan! 12 lei; ai lani 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiale poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt., IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. C.) ltc. Genova. — Articolele nepublicate se ard — privitore la tulburările de Dumineca trecută. Senatul desaprobă în mod e­­nergic escesele întâmplate Duminecă în Bruxelles și trece la ordinea­­ Țilei. Același diar primeșc c un altă te­­legramă din Bruxelles, cu data de 9 Septembre, în care i se spune că mi­nistrul de interne a dec­larat în Se­nat câ guvernatorele Brabantului și procurorele au început ancheta pri­vitore la tulburările de Duminecă. Ministrul a ar­ătat intențiunea, în dis­cursul său, de a modifica legea comu­nală și cea provincială în scopul de a da mai multă putere guvernului în cozuri de turburâri. -----------------------------­ ÎNTREVEDEREA imperaților - Cu privire la întrevederea împăra­ților, se scrie din Petersbur­g urm­ă­­torele câtre Politische Corresponded: Până mai bilele trecute era încă lucru neotărît, sau cel puțin necunoscut în cer­curile bine informate, deci împăratul Wilhelm va lua parte la întâlnirea mo­­narh­ilor Rusiei și Austro-Ungariei. Spi­rea, cu împăratul Germaniei, cu totă vârsta sea naintată, nu să teme două că­lătorie ostenitore în Rusia pentru a în­­torce visita pe care suveranul acestei țări i-a făcut’o anul trecut în Danzig, a produs aci­uă sensațiune forte plăcută. Ministrul afacerilor străine, d. de Giers, se va duce d’a dreptul la locul de întâl­nire a celor trei monarh­i fără a se mai opri în Varșovia. Ambasadorul rusesc la curtea din Viena, principele Lobanoff- Rossowsky, a plecat la Var­șovia, pentru a întimpina perechia imperială rusescă. De asemene a plecat și atașatul militar al ambasadei­­ ruseșci în Viena, sploneM baron Kaulbars. Deutsche Zeitung află din Peters­burg ca principele de Bismarck, co­rnițele Kalnoky și d. de Gies’s vor lua parte la întrevederea de la Skier­­niewici; se crede chiar ca s’a ales palatul principelui Banatinsky drept loc de întâlnire a celor trei ómeni de Stat. ț­iarele din Londra sunt mai tate de părere câ’n acesta întrevedere va fi vorba despre nihilism și despre cestiunile orientale. The Economist spune : Austria și Rusia trebue să se înțelegă sau să-și împartă influența lor în Orient pe uă masă geografică, sau trebue să ad­mită statu-quo pentru un timp otârît. E cu putință ca densele să se înțelegă mai lesne asupra primului punt, în care cas cele două Bulgarii vor fi unite și Austria își va încorpora Bosnia și Her­zegovina. FRANCIA ȘI CHINA Trupele franceze care se află în momentul de fa­ță în Tonkin sunt în număr de 14,000. Însă acastă mică armată este silită să țină gar­­nisdnă în trei­spre­ czece cetâți și lo­curi întărite și anume: Tuyen-Quan, Tainguyen, Hongk­oa, Sontay, Hanoi, Bacnin, Phulang, Haidzuong, Hai­­fong, Qxxang-Yen, Phu-Sy, Nam-Din și Nin-Bin. Numărul trupelor dispo­nibile este din acesta causă forte mic, cnse se crede câ dânsele vor primi ajutare peste puțin timp. Patru vapore,­care au plecat între 10 și 15 August, aduc 2,600 omeni ; vaporul „Shamrock“ care a plecat la 8 Sep­­tembre din Sfax duce de asemene 600 de omeni. Cu aceste ajutore și cu altele încă Francezii cred ca vor putea respinge d­e­lesnire trupele chineze cari ar că­uta să atace Tonkinul. pianixl Le National dixi Paris crede ca guvernu­l are intențiunea d’a lua nisce otărîx’i forte sexuase cu privire la atiti­dinea Chinei, otărîri cari cer neapărat convocarea Camerelor. Res­­belxxl va fi dec­larat în mod oficial, insula Fornxosa ensé mx va fi oc­u­­pată. Amiralele Courbet se pregă­­tesce în acest m­oment în scopul de a îi­treprinde axă espedițiune d’uă na­tură forte seriosa. Un consiliu­ de miniștrii se va ține Sâmbătă în ve­derea acestei espedițiuni. LISTELE ELECTORALE DIN BUCURESCI APELUL LA TRIBUNAL Marți la 4 Septembre se va ju­deca la Tribunaluul de Ilfov, secțiu­nea II-a civila cox’ecțională, reclama­rea a ma­­­imultor cetățiani în con­tra Comunei Bucurescilor, în pri­vința listelor electorale. Mai mulți avocați s’au oferit pen­tru a susține reclamările făcu­te. Intre abaterile de la lege ce se impută Comunei este și abaterea de la articolul 67 care dice: „împărțirea alegetorilor pe secțiuni se va face do uă dată d­e afișarea lis­telor electorale provisorii și desem­narea localurilor de votare, ținendu-­­se sema de locuința alegătorului.“ Aceste prescrieri n’au­ fost respec­tate de câtre Comună. . Reclamanți alegători vor cere pe lângă respectarea legii și aplicarea articolului 116 al legii elector­ale de la titlu IX, „despre penalități11, con­tra celor cari „vor neglige d’a exxi­­plini vr ’ una din îndatoririle im­puse prin acesta lege.“ TELEGRAMA Serviciul particular al ROMANULUI Brăila, 31 August. Din erére s’a fi­s ca d. Sech­iari a fă­cut dechlarațiune la procurorul general. D. Sech­iari a dis cu este gata a o face, fiind întrebat. Reporter. SCIRI D’ALE DILEI Astă­zi, Bl. August, termometrul casel Menu (su­ccr. de Shuer), calea Victoriei, 75, arată grade Réaumur: La 12 ore noptea -1- 8.5 La 7 ore dim.­­j-10.7 La amiazi­­ j-20, înălțimea barometrică 772 mm. Cerul puțin noros. # * * # M. S. Regele a primit din partea M. S. împăratului Alesandru III al Rusiei on scrisore prin care ’i face cunoscut că­sătoria fratelui său, A. S. I. Marelui Du­ce Sergiu Alesandrovici de Rusia cu A. S. R. Principesa Elisabeth-Alesandra-Lo­­uise-Alice de Nlessa. Exc. Lea Principele Urussoff, trimis es­­traordinar și ministru plenipotențiar al M. S. împăratului Rusiei, a avut onore d’a remite M. S. Regelui, la Castelul Pe­leșului, scrisorea de notificare. " .* ** . D. I. C. Brătianu, primul ministru, terminându-și cura la Marienbad, s’a în­tors ieri în țără. * * * La 5 Septembre se va judeca de cur­tea cu jurați, din Bucuresci, procesul ban­ditului Măgăreață, renumit prin tâlhă­riile ce a comis în mai multe pârți ale țarei. * *­­V­Se scie de toți ca numerosele căruțe ale negu­țătorilor de legume cari vin în tote nopțile, între 10 și 12 ore la Halle, traversând șoseua Kiselef și cele­l­alte șosele escentrice ale capitalei, n’au nici umbră de felinare. Nu seim decà aiurea acesta lipsă da nastere la accidente de multe ori grele și primejdiose ; ni se spu­ne însă ca în mai tote serile la șoseua Kiseleffi, unde iluminațiunea nu e tocmai faimosă, birjele dau peste aceste cara­­ciere, le restaxina adesea, le sfărâmă de multe ori, așa în­cât liniștea și t­ăcerea pe cari Bucuresceni la cauză după munca obositore a­­ lilei, se schimbă în scene de­­ pumnuele și de înjurături nu tocmai plă­cute la au­r și la vedere. De obicei­, tota lumea, și chiar părinții capitalei, nu merg la șosea pentru a fi faciă la spectacole de felul acesta. Locul acestor neajunsuri ar fi uă simplă și bine redactată ordo­nanță, prin care onor, primărie ar înda­tora pe onor, neguțător de legume să a­­târne lângă ulubele căruțelor și cărucio­­relor un mic, fórte mic felinar. Atât și nimic mai mult. Lucrul n’ar fi greu și accidentele nu s’ar mai produce de loc. ** Pe lângă cele ce scriserâm mai sus în privința felinarelor de la căruțele cu le­gumi, profităm de ocasiune pentru a a­­trage luarea a­minte a unor­ primării și asupra stării mai mult de­cât deplora­bile în care zac capetele șoselelor Basa­rab și Filantropia, tocmai acolo unde ele sunt tăiate de șoseaua Kiselef. Praful care se rădică în nori și în fum, de poți se-1 tai cu cuțitul, zădărniceșce grija ce

Next