Romanulu, octombrie 1884 (Anul 28)
1884-10-18
T1 ANUL AL XXVIII-LE Voiesce și vei putea: ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV . . ......................40 bani Deton anual....................2 lei „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului IN PARIS, la Havas, Laffire et C-nie, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA PRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI ESEMPLARUL JOS, 18 OCTOMBRE 1884 i < y T EOCURESCI»RMMAR 1884 Atraserăm mai bilele trecute atențiunea alegătorilor asupra unora din cestiunile mai însemnate a căror soluțiune s’o pretindă de la cei cari le vor solicita onorea d’a-i represinta în viitórele corpuri legiuitóre. Printre aceste cestiuni enumerarăm și pe cea privitore la vândarea bunurilor Statului, în privința căreia există deja uă lege din 1881, care a fost modificată de fostele Camere în sesiunea trecută. Totuși, modificările introduse sunt departe de a corespunde scopului urmărit de acestă lege, și de aceea mulți deputați fisura că ele nu vor trăi decât atâtea dile câte vor trece de la închiderea Camerilor trecute până la convocarea celor viitore, ér alții le combătură servindu-se de cuvintele unui poet: „De îmbunătățiri rele, cât vrei suntem sătul“. Trebuie se recunoscem înse, cu modificările propuse de guvern erau precum bune, dar ele, după cum au fost sucite de Senat și votate apoi și de Cameră, după stăruințele d-lui ministru al domeniilor, au nimicit scopul legii. In raportul, de care fură însoțite aceste modificări când se presintară Camerei, se zicea între altele: „Dar preocupațiunea principală a legiuitorului, cu ocasiunea regularii condițiunilor de înstrăinare a bunurilor Statului, a fost d’a immulți clasa proprietarilor mici înlesnind in tóte modurile cultivatorilor de pământ aclnsițiunea solului. Acesta reformă interesată în gradul cel mai mare viitorul economic și politic al națiunii nóstre.“ Și mai la vale : „Pretutindeni unde cultivatorii de pământ sunt în genere și proprietari ai solului, vom găsi la țară bunul train, siguranța și încrederea în viitor, independința de caracter, spiritul de prevedere și economie, c’un cuvânt tote acele condițiuni de asistență care asigură poporațiunilor rurale fericirea și moralitatea. Acolo, din contra, unde proprietatea mare se află concentrată în mânile unui număr prea restrâns de persane și unde pământul este în genere cultivat de lucrători salariați, cari nu au nici un drept de proprietate pe pământul ce muncesc, acolo vedem ivindu-se cu timpul proletariatul agricol însoțit de tote viciile și miseriele cari formeza funestul seu cortegiu.“ Aceste frumose cuvinte pline de adevăr, comparându-le cu desbaterile din Senat, cu argumentele invocate acolo și apoi în Cameră, și cu chipul cum a fost în cele din urmă modificată legea, ne fac a ne aduce aminte d’uă fabulă a cârei morală este: „în casa acesta, asta se vorbesce și asta se face.“ Scopul legii, astfel cum este astăzi în vigore, nu e altul decât d’a face tot proprietari mari. Cultivatorii cei adevărați de pământ, țăranii, nu pot dobândi, nu pot cumpăra cele zece pogone ce să’ndură legea a le da voie să cumpere de cât numai cu condițiunea d’a se strămuta de la oă estremitate a țârei la cealaltă și, chiar atunci, rămânând aprópe tot clăcași, ceea ce nu vor face nici uă dată. Uă dovadă despre acesta s’a văzzut deja cu ocasiunea împroprietăririi însurățeilor pe care o aminti d. I. Gr. Bibicescu în ședința de la 16 Martie 1884 a Camerei deputaților, când să discutau modificările introduse de Senat. „Pot afirma cu certitudine, (ise d-sea, ca emigrațiunea care voiesce as’o provoce legea acésta, nu se va realisa, caci cu ocasiunea improprietaririi însurățeilor, ori unde au trebuit să se strămute, de la munte la câmp, nu s’au strămutat. Prin urmare, daca în Cameră va trece proiectul așa cum e, oricine pate se dică cu crearea de proprietate mică în mâna muncitorului sătian, nu este decât un cuvânt. “ In proiectul primitiv, discutat în ședința de la 4 Noembre 1883 a Camerei deputaților, să zicea ca se pot vinde în loturi, mici și acele moșii a câror arendă este mai mică de douăzeci mii lei. Prin acésta disposițiune se ’nlesnea țăranilor putința d’a se uni mai mulți pentru a cumpăra uă asemene moșie ș’a fi astfel ei singuri stăpâni pe densa. Maturul corp, șterse însă acesta disposițiune și stabili cu sus-citatele moșii nu se vor putea vinde decât a licitație și’n corpuri întregi sau în loturi mari. In același timp însă, fostul Senat liberal dispuse a se vinde și țăranior pămănturi, însă numai pârți de pe moșiile Statului care au un înîntindere mai mare de patru mii pogane, și chiar și acele loturi să nu pota avea oă întindere mai mare ca zece pogone. Daca voim a ne da bine sema de acesta restrîngere introdusă de Senat, apoi trebuie să recunoscem ca ea ne-a dus cu un pas napoi și cu numai măsură conservatoire nu se póte numi. Altul a fost scopul urmarit de acesta lege, când se presinta în anul 1881 și altul este resultatul la care a ajuns Senatul prin modificările ce a introdus. Este vădit ca marii proprietari din maturul corp au răpit țăranului putința de a deveni proprietar, pentru ca să nu se puta găsi la țară nici „bunul trai,“ nici „siguranța și încrederea în viitor,“ nici „independința de caracter,“ nici „spiritul de prevedere și economie,“ în fine nimic din ce póte „asigura poporațiunilor rurale fericirea și moralitatea.“ Este vădit ca marii proprietari din maturul corp au voit, prin aceste restrîngeri, să facă a se ivi „proletariatul agricol însoțit de tóte viciile și miseriile cari formeza funestul sau cortegiu.“ Este vădit în fine, ca și majoritatea din fosta Adunare a deputaților, care număra și trei deci de represintanți ai poporațiunii rurale, a urmărit acelaș scop ca și majoritatea proprietarilor din maturul corp. Cu ocasiunea votârii de câtre cameră a modificărilor introduse de Senat, s’a dus de pe banca ministerială ca nu trebuie se se ținească la facerea unei legi pe clase, la facerea unei legi de ostracism. Totuși așa s’a făcut. Legea în vigore pentru vendarea bunurilor Statului este uă adevărată lege de ostracism și favoriseza în special numai pe marii capitaliști cu care țăranii nu vor putea ține nici uă dată pept la licitațiune spre a cumpăra moșii a câror întindere este mai mică de două mii hectare. Legea în vigore este un adevărată lege de clasă, de vreme ce favoriseza numai formarea marei proprietăți, înlăturând aprope putința de a se forma și proprietatea mijlocie. Cu tote acestea nu se pote tăgădui ca mai ales aceste două feluri de proprietăți, adică cea mică și cea mijlocie, sunt acelea cari nu pot aduce cele mai mari folose unei țari agricole ca a nostra. Un mare economist, d. Léonce de Lavergne, care s’a ocupat forte mult de proprietatea rurală, scrie intre altele și următorele: „In Francia sunt două categorii de proprietăți : mijlocii și mici. Ținuturile în cari cultura este mai naiitată, sunt in genere acele în care domină proprietatea cea mică... Prin diviziunea proprietății se manifestă de obicei la noi progresul. Același fapt se reproduce și’n alte țâri : în Belgia, in Germania renană, în Italia de Sus și până în Norvegia. „Pretutindeni, afară de Englitera, adică în Spania, în Germania, proprietățile prea mari au făcut mai mult rea decât bine agriculturei... Privind cestiunea numai din puntul de vedere agricol, singurul care trebuie să ne ocupe, resultatele generale pledeza mult mai mult în favorea micei proprietăți decât în favorea celei mari... „Părțile cele mai avute din pământul britanic, sunt un amestec de proprietăți mijlocii și mici. In unul din cele mai avute, chiar din puntul de vedere agricol, in Lancaster, domină proprietatea mijlocie și aprope mică. In resumat se póte afirma, mai cu sema decâ și Irlanda se cuprinde în acest calcul, ca pământurile cele mai bine cultivate din cele trei părți ale Engliterei nu sunt cele cari aparțin celor mai mari proprietari. Putem chiar găsi, nu tocmai în Englitera, ci într’una din posesiunile englese, insula Jersey și aneosele sale, un ținut în care, înfloresce mica proprietate. Abia se pote găsi acolo oă proprietate de 16 hectare; multe variază între 5 și 15, și cel mai mare număr are mai puțin de 6 hectare. Agricultura este mai săracă? Nu, desigur. Pământul, astfel de varat, e cultivat ca uă grădină. Se va <fice pate ca , prin legea pentru vândarea bunurilor Statului să da și țăranului nostru putința de a deveni proprietar pe cinci hectare pământ. Așa este, dar i se pretinde să se strămute de la munte la câmp și, afară de acesta, acel pământ i se da pe un moșie pe care Statul o arendezat apoi și astfel țăranul vine din nou in contact cu arendașul, care-i cere pogane, pui de găină, ouă,jile cu palmele, oile cu carul, mușchiu de porc și câte și mai câte lucruri cari nu se mai ved prin nici uă țară din lume. Pentru ca scrim acest articol pentru viitorele Camere, în care vor intra negreșit și mulți represintanți ai nouei generațiuni, credem a nu-1 putea încheia mai bine decât reproducând urmatorele cuvinte rostite de d. I. G. Bibicescu în ședința de la 12 Noembre 1883, când se discutau modificările de introdus în legea pentru vîndarea bunurilor Statului: „Trebue să ne gândim la viitor, se prevedem și să preîntâmpinăm pe cât putință este încercările la care el ne-ar e spune. A guverna, însemneza a prevedea și de aceea noi, oă țară agricolă, trebue să ne gândim câ póte vor trece 100 și mai bine de ani până când să se schimbe caracterul eminamente agricol al țerei nóstre, spre a deveni industrială. Dar până atunci să ne gândim ca marea majoritate a poporului nostru cu munca pământului va trăi și grea îi va fi posițiunea când va fi cu totul redusă la proletariat. "Acum, mulțămită domenielor, putem înlătura orice frământare de felul acesta:“ viitorul păstraze popórelor mele u o lungă periodă de pace, de lucru și de bun train. Relațiunile nóstre cu tote Puterile și mai ales cu Statele vecine, sunt din cele mai amicale. Întrevederea de la Skiernievici nu numai cumi-a procurat dorita ocasiune de a reînnoi relațiunile mele cordiale cu Casa imperială din Rusia, dar mi-a și dovedit acordul absolut ce făcea pe cei trei monarhi și pe guvernele lor a menține basele paciî și ale linișciî, atât de trebuinciuse bunului traiü a poparelor lor. Acesta înțelegere, bazată pe menținerea tratatelor și pe uă încredere mutuală, trebue să formeze oă garanție sigură și respectabilă de pace, și să producă efecte salutare de care vom profita nu numai noi ci și tóte celelalte popore.“ împăratul a mai decblarat cu cheltuielile necesare pentru întreținerea armatei se vor restrînge la strictul necesar, și a accentuat trebuința d’a se crea mijloce moderne de apărare,proprii d’a protegja cu mai mare eficacitate costele imperiului. Terminând, Maiestatea Sea constată ca progresul, ce continuă a se accentua în provinciile ocupate, a adus cu sine reducțiunea efectivului trupelor de ocupațiune din acele locuri. Paris, 28 Octombre. — La Maroc s’au arestat 13 străini, dintre cari patru francezi. Consulul francez a adresat că protestațiune guvernului din Maroc. Strasburg, 28 Octombre. — In răspunsul său la un telegramă, ce o primise din partea studenților universitari din Strasburg, principere de Bismarck se esprimă astfel : „Vă mulțumesc pentru recunoscința d-vostră ce mă onorezá și pentru concursul d-vóstre de natură a reînvia speranța mângâitore cu care, încrezător în patriotismul junimii germane, zăresc pe d’asupra luptelor partitelor actuale un viitor pe care nu sunt sigur se-l văd eu ânsumî. Constantinopol, 28 Octombre.—Se asiucură câ Porta a notificat baronului de Calice, ambasadorul Austro-Ungariei la Constantinopole, ca ar sechestra liniile, ce există actualminte, și ca va da construcțiunea nuoilor linii unui alt concesionar, ci nu baronului de Hirsch, déca acesta nu va pomi, în timpul ce i s’a acordat, cele d’ăniri propuneri ale Porții. " Paris, 26 Octombre.—D. Ubioim, care a murit de curând, a lăsat neisprăvită istoria României. Londra, 28 Octombre, Camera comunelor.—Marchizul Hartington, secretarul de Stat la resbel, declară ca n’a primit nici oă informațiune privitore la soirea ce se răspândise despre luarea orașului Cortum de câtre trupele Mahidiului. Roma, 28 Octombre. — Numărul morților holeric! din tot regatul a fost ieri de 20, dintre cari 7 la Neapole. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Pesta, 28 Octombre. — împăratul Francisc Iosif a primit astăze delegațiunile. Răspundend la discursul președintelui lor, Maiestatea mea a dis : „Pot dice cu mare satisfacțiune ca, după tote prevederile, DIN AFARA ENGLITERA Fiindcă și Englitera a consimțit acum d’a lua parte la conferința pentru Congo, apoi se speră câ ea se va întruni în cele d’anteiü Zre ale lunei lui Noembre. Prin cercurile politice din Berlin se crede câ propunerile germane vor fi aprobate în genere. Chiar și oposițiunea Engliterei a fost înlăturată și se crede câ conferința va avea un resultat satisfăcător pentru tote pârțile. De altmintre și cestiunea conferinței a fost tratată și în parlamentul englez cu ocasiunia desbaterilor asupra Adresei. Lasă interpelare a d-lui Burke, care se declara contra predării Niprului, lordul Fitzmaurice, supt-secretarul pentru afacerile străine, răspunse cu guvernul Reginei s’a înțeles deja cu Germania asupra propunerilor privitore la Congo. De altă parte guvernul engles a dobândit asigurara ca nu vor fi atacate drepturile pe care le-a căstigat prin tratatele încheiate de consulul Hewatt. In apecierile lor asupra desbaterilor Agresei în ambele Camere ale parlamentului englez, carele din Londra relevă espunerile făcute de d. Gladstone asupra bilului pentru reforma electorală și mai ales pentru acea în care primul ministru lasă pe conservatori să înțelegă cână a doua respingere a bilului de reform, va aduce pe tapet cestiunea unei fformari organice a Camerii lur’Zile. 'limes blameza acest limbagiu și Zice ca este' neoportun. Primi ministru - Zice organul cetății— ar fi tot mai bine inspirat decă ar fi lăsat s vorbesca faptele chiar, fâră a se întinde pe larg asupra lor. Fiecare scie cu parlmentul a fost convocat în risce împrejiruri neordinare spre a resolva un ceentru care, după cum a dis chiar d. Glastone, va avea uă gravă, seriosă și solemă răspundere. Ia uă asemene Luminétate și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațieaeaparului și ofieiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffice et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — crisă nu trebuie să se rostască nici un cuvânt de provocațiune de câtre aceia cari sunt responsabili pentru binele Statului și pentru conducerea afacerilor țârii, și de aceea trebuia înlăturat tot ceea ce ar semăna cu un amenințare sau sfidare. AUSTRO-UNGARIA Landtagul croat a votat éri tote acele disposițiuni pe care le-am publicat deja prin Românul și care înăspresc în mod serios regulamentul său interior : Aceste disposițiuni — dice Neue freie Presse — sunt două asprime atât de draconică, încât se póte dice câ n’a mai rămas de introdus acum decât bătaia ca pedepsă parlamentară. Ceea ce se plănuiește contra presei, ne-o dovedesce legea prin care delictele de presă sunt luate de la juriu și date la tribunale, a câror inamovibilitate și nestrămutare, garantate prin lege, sunt de asemene suspendate. Nu ne mai rămâne acum decât se așteptăm dovedi ca guvernul și partita națională au reușit, prin aceste mijiloce, să atragă de partea lor pe acele cercuri ale poporațiunii care țin cu Starcevicianii. RUSIA Poliția din Petersburg a făcut orășînă arestare d’uă mare însemnătate. Ea puse mâna Sâmbăta trecută pe Nevski-Prospect, lângă catedrala Kazan, pe un anume Lapatin, pe care’l căuta de mult poliția. El să’ncerce a resiste, dar fu apucat de duci jeandarmî și un aginte criminal. Arestatul striga în public: „ Anunțați ca am fost arestat.“ Geandarmii îi astupară gura. In locuința lui Lapatin fură găsite două cutii cu dinamită și mai multe teancuri de tipărituri. Lapatin este cunoscut poliției însă încă din 1876, a fost închis mai mulți ani într’un fortăreță, dar fu liberat mai târziu și fugi din Petersburg. De patru ani el este căutat cu u mare activitate, câci de la atentatul contra lui Mezenzen el este bănuit că a luat parte la tóte întreprinderile revoluționarilor. Poliția scia ca el să află de patru luni în Petersburg. Un aginte secret îl descoperi tocmai pe când să pregătia să fugă la Moscva. Tot două dată găsim însă în Neue freie Presse și urmatorea telegramă ce i se trimite din Petersburg, cu data de 25 Octombre . Partita revoluționară a dat dilele acestea un nou semn de viață. Ea a publicat on foiă volantă, care conține între altele chitanțele de primire despre sumele colosale dăruite partitei revoluționare în scopul de așî reîncepe mișcarea. Afară de acesta față volantă, mai publică și uă lămurire asupra căușelor care au făcut să se astâmpere vremelnicește mișcarea revoluționară. Revenind la omorârea lui Sudeikin, fata asigură ca chiar nefidelitatea unor persone din partita revoluționară este vina ca ea n’a reușit în esecutarea planurilor ce fusese făcute, în urma publicării manifestului de încordare, spre a descredita guvernul. Intrucât Degajev și alții își consacrară serviciile lor lui Sudeikin, revoluționarii nici nu puteau să se gândesca măcar la un acțiune agresivă, totuși ei și-au menținut până acum posițiunea. Acum însă suntem și cumi, de vreme ce principalul trădător s’a reîntors în mijlocul nostru și a dat partitei uă notă exactă despre personalul poliției secrete, și respectat, în năuntru și în afară, de cât atunci când se de a lucra spre a’și desvolta starea mea economică. Voiu lucra dar, voiți lupta pentru a avea uă administrație onestă, inteligentă și muncitore, uă justiție răspândită d’opotrivă pentru fiecare, uă stabilitate în tote, uă încurajiare a adevăratului merit și al muncei oneste. Voit cere cu stăruință stabilirea unor case solide pentru instrucția profesională în orașe și sate pentru ambele sensuri, regenerarea agriculturei nóstre în adevăratul înțeles al cuvântului,acesta ramură de bogăție și cea mai principală pentru esistența nostră și care astăzi nu este decât un adevărată parodie; crearea și încurajearea propășirea industriilor mici și mari. .înflorirea comerciului, esplotarea diferitelor bogății ale țarei, regularea porturilor și a cursurilor apelor nóstre de la care astăzi nu tragem nici un folos, înmulțirea căilor de comunicație și tot ce contribue a ne face viața ușoră și a ne asigura existența nostră ca națiune. — Diarul Mehedințul dând sema despreuă întrunire a grupului guvernamental din localitate, ținută în casa d-lui Lefendachi, spune ca nu s’a putut a să junge la oă înțelegere asupra formării unui comitet de inițiativă, care în alegerile viitore să susțină candidaturile oficiale, sau mai bine ejis ale foștilor senatori și deputați. D. dr. Milotenu, unul din membrii cei mai influenți, se dice, ar fi refusat d’a intra în comitet, protestând câ în fața situațiunei creată de câtre foștii deputați și senatori, d-sea numai póte spera într’uă reușită a grupului, și ca pentru prestegiul d-sele și al partitei liberale să vede nevoit a lucra împri ’ună cu amicii sai politici cari despărțiți au format un nou grup care lucrază, cu mai multă vigore și mai consciincios, pentru susținerea ideilor liberale. D. general Fotino, cunoscând întemeiate precum temerile d-lui dr. Milctoni și vădind greutățile d’a se putea forma un comitet de inițiativă, a opinat ] intru părăsirea ideii de a se forma un comitet local, până ce mai ăntâiă nu Fi lua înțelegere cu comitetul central[fi^» Se pare, cu tote acestea, a doua întrunire ce au avut Sâmbătă, lucrurile s’ar mai fi împăcat puțin, și comitetul s’ar fi format, după cum o afirmă gurile rele, numai din candidați pentru cameră, plus câțiva musterei de funcțiuni. Până în momentul de față nu se vede a fi vorba despre întruniri publice, se crede cu tote acestea câ ele se vor face în ajunul alegerilor și numai pentru colegiul țăranilor, unde se vor propune cei căzuți de la celealte colegiuri. MIȘCAREA ELECTORALA Mehedinți.D. Ion Lupulescu, fost ingeniar șef și director al cǎii ferate Bucuresci-Giurgiu, punânduși candidatura pentru alegerile viitore, a publicat o profesie de credință în care dice, printre altele, mehedințenilor . Principiile mele sunt acelea ale oricărui membru din noua generațiune de reînviere, adică , pure și adevărate liberali, câci sunt surele libertateî numai, poporele reînviază și trăesc. La ce izvor de idei mă adăp și ce aspirațiuni am ? Ele sunt acelea ale omului care voiesce a’șî vedea țara fericită, liniscită și desvoltându-se în pace în tóte ramurile de viață. Voi lucra dar, și voi lupta numai în acest sens. Un popor nu este fericit, nu este tare SCIRI D’ALE DILEI D. I. Bratianu, în călătoria sea în Moldova, va visita și Fălticenii; d-sea se va intorce Joi sora în Iași pentru a lua parte la banchet. * Ni se spune ca aspra consiliul profesoral ar fi luat următorea resoluție relativ la afacerea studenților : In cas când cei ce nu vor să depună elamendle vor fi în majoritate, atunci se va închide Facultatea de medicină pentru un an. In cas când vor fi în minoritate, vor fi eliminați din Facultate. * . * *. Cu ocasiunea alegerilor comunale, V. Națională publica în numărul sau de la 9 Octombre un telegramă, din Brăila, ea venită din partea d-lui Ionescu, în care se ducea între altele cu d. I. Suditu, președintele provisoriu al secț. I, eșit la sorți, „a comis cele mai nerușinate violențe, a împedicat pe cetâțiani a vota, prin bătăi și insulte, a baricadat localul cu bande de bătăuși etc., etc. îndată după aparițiunea acestei telegrame, d. Ionescu fiind întrebat de chiar câ telegrama este apocrifă, și specia V. Națională următorea telegramă pe care acest diar a publicat-o astăzi : „Telegrama, publicată în numele meu în V. Națională din 9 Octombre, privitóre la președenția d-lui I. Suditu a biuroului provisoriu pentru alegerile comunale, e de chiar apocrifă și neemănând de la mine, ca unul ce nici n’am fost presinte la operațiunea electorală, secția I.“ * * * Ieri s’a tras la sorți la curtea de apel din Bucuresci președinții biurourilor e- I