Romanulu, noiembrie 1884 (Anul 28)

1884-11-01

ANUL AL XXVTII-LE Voiesce și vel putea. ANUNCIU RI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Deto „ , „ „ m . . • • . -2 leî » Inserțiunî și reclame pagina III și IV linia . . 2 . „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C­uie, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Directore politic și gerante respundător : C. A. ROSETTI BUGURESCI üSre iunE 1884 Câtre foștii mei alegători din Bucuresci. Domni alegatori, Trei domni comercianți mi-au­ fă­cut onorea să vie, ca trimiși de unii din colegii lor, să-mi facă cunoscut câ vor să-mi încredințeze din n­ou mandatul de deputat. Esprimându-le simțimintele mele de recunoscință, am declinat marea onore de a primi acest mandat. Cele ce-am fiii acestor onorabili delegați sunt dator să vi le spui și mai pe larg în acestă epistolă. Toți sciți ca de la 1857 ani dis alegătorilor prin grai și prin acest di­ari­u : — Nu dați mandatul vostru ni­­meni, până ce nu vă va presinta profesiunea sea de credință, prin grai și prin scris și’n mod clar și positiv. — Nu-I dați mandatul pănă ce nu va veni nainte-vă, în întruniri publice, pentru a desbate și a vă în­­țielege în privința celor mai însem­nate cestiuni ale dilei. Nu mi-am împlinit d’astă dată a­­cestă datorie, prin urmare nimene nu se cuvine să propue candidatura mea, nimene nu trebue să dea vo­tul său pentru mine. Căușele pentru cari nu mai pot primi mandatul de deputat vi ]le-am arătat încă de acum trei ani, prin mai multe epistole ce v’am adresat prin acest m­­ariu. Le-am arătat necurmat, prin ar­ticole sunt scriși și nesupt scriși, pu­blicați în aceste colóne. Referindu-me dar la tot ce-am scris aci și la tot ce-am ucis în Ca­meră, de la 1882 și pân’acum, pu­ține cuvinte sunt d’ajuns pentru a vă explica din n­oü pentru ce nu mai pot fi represintantul vostru în Ca­mera deputaților. Nu de astă­di­ci d’acum trei ani am demisionat din Cameră. Scrți ca d’atunci am declinat ono­rea d’a mai fi deputat, chiar după ce­ ați stăruit a mă realege. Am primit în adevăr acest man­dat la Camera de revizuire a legii electorale; l’am primit cnsé mai nu­mai pentru a dovedi și mai bine, și publicului și mie, cu cuvânt am a­­vut d’a mă retrage din Cameră încă d’acum trei ani, și cu détor sunt acum d’a declina acastă mare onore. Dovada s’a făcut caci nu numai tóte propunerile mele, fie ele cât de mici, au­ fost respinse der âncă s’a refusat cuvântul tutor deputaților chiar la articolul alcătuirii colegiilor, și ânsu­și mie care cerusem cel d’ăntei revizuirea legii electorale; desbaterea s’a închis, precum soiți, fără ca ea se fi început. Scrți c’am protestat atunci contra acestui abuz de putere al majorit­ații ș’am eșit din Cameră. La redeschiderea Parlamentului, a­­rătând de la tribuna Camerei cău­șele cari mă opriau d’a depune în­dată demisiunea mea, amintesc nu­mai p’aceia d’a nu se putea duce eu mă retrag de frica pedepsei cu care m’amenințam­ onorabilii mei protiv­­nici politici. Nu mă plâng ca s’a refuzat sau ca cu dispreț s’a îmormêntat în sec­țiunile Camerei tot ce am propus; acesta este un drept al majoritaților. Când cnsé acea majoritate se com­pune nu din protivnici politici ci de cei cu cari pén’acum trei ani am luptat supt același drapel, acesta mă silește se declin onarea d’a mai pri­mi mandatul de delegat al vostru la Cameră. Cu tóte ca stăruiesc a crede c’am arătat limpede opiniunile și credin­țele mele totuși, fiind ca cei mai mulți uită și nu țin semn de șirul lor, ertați-mă, iubiți concetățiani, să vă mai dau âncă, cât mai pe scurt vom­ putea, pre­care lămuriri. Precum v’am spus necurmat ca nu trebue să ne închinăm la un om, ca nu trebue, cum v’a fost dis onora­­bilele d. Ion Brătianu, s’aprindem luminări unui individ, tot ast­fel v’am spus adese c’un om n’are altă valo­­re de­cât aceia ce-i dau principiile sale, n’are altă putere de­cât aceia ce-i dâ numărul celor cari adoptă și servesc cu credință acele principii. Faptele petrecute supt ochii tutu­ror de la 1848 și pân’acum, au do­vedit cu prisos acest adevér. Furăm calomniați, uiduiți, loviți și eșilați de tote puterile străine și de tote guvernele țarei. Fiind însă ca nu represintam i­­deile nóstre ca simplii individi ci credințele marii majoritâți a națiunii, ea se manifesta în favorea noistră, de câte ori putu să vorbiască. De la 1857 și până la 1876, fu­răm necurmat în Cameră într’uă mi­noritate cu totul mică. Cu tóte a­­ceste, isbânda fu, în tóte căușele cele mari, a micei minorități care lupta cu credință supt drapelul național­­liberal, pentru naționalitate, pentru dreptate, pentru moralitate și liber­tate. De trei ani însă ne mai având a lupta contra protivnicilor ci contra amicilor mei politici, ori­cine înțe­lege cât de durerosă a fost și este pentru mine un asemene situațiune. Am cercetat, am studiat, am cu­getat pentru a găsi, în mod positiv, cu cine este dreptatea, n’am isbut­it a mă convinge ca ea nu este cu mine; dar, fiind­cu cu greu­ îmi ve­nea a oțărî ca mai toți foștii mei coreligionari s’amăgesc, v’am depus mandatul de deputat. Am cercetat ș’am cugetat până la alegerile Camerelor de revizuire. Am studiat ș’am cugetat în tot timpul cât a dăinuit acele Camere, détor sunt dér a vă mărfuri ca nu m’am putut convinge cu greșit sunt eu care cer a se sfărâma cumulul, a se libera județele de supt guvernarea deputaților și senatorilor, magistrații de supt domnia miniștrilor, ș’a se trimite naintea justiției ori­care func­ționar care violază legile sau comite abuzuri de ori­ce natură. Când însă văd cu tóte Camerele, și prin urmare tote guvernele, au găsit cu bine este așa [să fie; când nu-mi vine a admite cu toți s’amă­gesc și când tot­ d’uă­ dată nici con­­șciința, nici mintea mea nu se supun s’admită uă asemene stare de lucruri, sunt dator, sunt silit, ca simplu in­divid, să părăsesc tărâmul politic și să nu primesc un mandat ce peste putință îmi este a-l deplini. Domni alegători, îmi place a crede ca v’am espus opiniunea și situațiunea mea în mod clar și onorabil. Ertați-mă acum a vă mai arăta încă una din căușele cari mă opresc d’a mai primi mandatul vostru de deputat. Bătrân, ostenit și scârbit forte cu sufletul, sunt și bolnav cu trupul. Medicii mi-au prescris d’a merge într’u­ climă caldă. Spuindu-le câ-mi este peste putință d’a deplini acesta prescriere, ei mi-au dis ea nu trebue să ei din casă de­cât în bile mai calde și atunci numai pentru a face puțină mișcare. Am combătut forte pe cei cari primesc mandatul de deputat și apoi lipsesc adese de la datoria lor pen­tru ca au alte afaceri sau chiar pen­tru ca au uă sănătate prea șiubredă. Neputând dar comite eu însu­mi marea greșală pentru care necurmat am combătut pe alții, declin, și din acest punt de vedere, onorea d’a mai primi mandatul de deputat. Rugând dér pe fie­care a nu-șî perde votul pentru mine, vă rog, pe toți împreună, să primiți spresiunea simțimintelor mele de recunoscință și de iubire. C. A. Rosetti. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 11 Noembre. Maiestățile Lor Regele și Regina României au părăsit Viena a di diminață la sase ore pentru a se duce la Pesta unde Ele vor face visită împăratului Francisc Iosef. Arhiducele Rudolf și arhiducesa Ștefania au venit la gară cu un sfert de oră înaintea ple­­carei trenului, și au luat concediu de la Regele și de la Regina în modul cel mai cordial. Tot personalul legațiunei române era de asemenea la gară pentru a saluta pe Maiestățile Lor. Londra, 11 Noembre.— Times a primit din Alessandria scirea ca Aoum (sic­ póte Kartum?) a căfiut. Acesta noutate a so­sit pe calea Masuahului. Pesta, 11 Noembre.— M.M. L­I. Regele și Regina României au fost primite la sosire, în gara de la Pesta, la 1 oră 45, de câtre împăratul Francisc Iosif, încon­jurat de președintele consiliului d. Tisza, de d. adiotant general baron de Mondel, cornitele Esterhazy, generarele d’Edel­­sheim-Gyulai, și de mai mulți alți gene­răli. Autoritățile orașului erau de factă, împăratul, ajutând pe M. S. Regina a descinde din vagon, îi sărută mâna și în urmă, după ce se îmbrățișară cordialmente Suveranii trecură în revistă compania de onore înșiruită pe cheiul gărei. M. S. Regele se sui apoi în trăsură cu împă­ratul, ér M. S. Regina într’un alta cu uă damă de onore, pentru a merge la palatul imperial. De la gară la palat, M.M. L.L. fură aclamate cu putere de nenumărați spectatori cari se îndesau­ pe ulițe. Paris, 11 Noembre.—11 ore sera.—To­talul deceselor h­olerice pentru fi­ua de ori a fost de 98, coprindendu se în acest număr și morții din spitale. Pentru adi, numărul morților pene acum cunoscut se ridică la 56, b­r­uxelles, 11 Noembre. — Parlamentul s’a deschis afia fară nici un incidinte; la sfîrșitul ședinței Senatului s’a făcut óre­­care manifestări și vr’nă câte­va arestări s’au operat. Berlin, 11 Noembre. — Reichstagul e convocat pentru fiiua de 20 Noembre. Ga­zeta Germaniei de Nord dice câ Turcia va lua parte la conferința privitore la afa­cerile din Congo, și ca va fi represin­­tată de ambasadorul său din Berlin. Roma, 11 Noembre. — Monitorul Bo­rnă desminte scirea dată de Morning Post, și care spunea ca congregațiunea de Pro­­paganda Fide ar fi cerut Rusiei se pro­­teja pe misionarii catolici din China și câ Rusia ar fi refuzat acesta. Londra, 11 Noembre. — Camera co­munelor a adoptat, după a treia citire, bilul privitor la întinderea dreptului de sufragiu. Pesta, 11 Noembre, 12 ore noptea.— Re­gele și Regina României au asistat astă sera la represintațiunea dată la Operă. De acolo, MM. II. se duseră la gară ; împăratul conduse pe Regina în sala de așteptare. Regele Carol purta uniforma de colonel austriac. Cei doui suverani își luară clica bună într’un mod forte cor­dial ; împăratul săruta mâna Reginei. Când trenul pleca, toți cei de factă sa­lutară pe MM. LL. cu strigăte entusiaste de Elfen ! Primarul Pestei și multe din autoritățile civile și militare veniseră la gară ca se salute pe MM. LL. DIN AFARA FRANCIA După cum se anunță di­n Paris, raportatorele comisiunii pentru Ton­kin va presinta bilele acestea Came­lii raportul său. Se crede câ până atunci negocierile începute de d. Ju­les Ferry vor da un resultat. 1)ia­­rul le t­elegraphic voiesce a sei cu partita pacii din Pekin a mai câști­gat terem și câ ânsu­și march­isul Tseng este forte în pericol. Acesta nu trebuie cnsă să facă a se presu­pune ca ei si-au depus armele, ci au consimțit numai la un fel de ar­­mistitiu. In același timp le Télégra­­phe asigură ca cestiunea indemnită­ții a fost lăsată cu totul la uă par­te și cu ânsuși d. Ferry are cele mai bune speranțe în resultatul ne­­gocierilor. GERMANIA Balotagiele din Germania fac ca socialiștii din parlament se sporească pe zi ce trece. Ei au învins acum și în Solingen și au deja cinci­spre­­ziece mandate, ast­fel ca de aci îna­inte vor avea dreptul să presinte și ei propuneri separate. De altmintre si lupta urmeză mereu și ea da nastere la tulburări. Ast­fel în München, după tulburarea din z­ i­ua de 8 Noembre, a venit a doua di alta, ca d­ âcă ce se telegrafiază de acolo cu data de 9 Noembre . Scene electorale mai furtunose ca cele fie astă­zii, încă nu s’au vărsut până acum pe aici. Partita poporului convocase, pen­tru după amiada 3 ore,­uă întrunire elec­torală, care fu interzisă însă în momen­tul de a fi deschisă. Din acesta causă, uă mulțime nenumărată de lucrători se du­seră la casinul catolic, unde trebuiau să vorbescă la 4 ore doi. Rupert și Wester­­mayer. Sala era cu mult mai nainte în­țesată de lume. Gazul nu prea voia să ardă și se anfișau strigăte îngrozit­ore de: „Mai multă lumină!“ D. Ruppert, clerical, se sui la tribună. Un scomot fură semn de mare și strigăte de : „Trăiască Voll­­mar!“ (socialist) îl salutară; de prin ga­lerii începură a ploa foi volante și bule­tine de vot socialiste. Scomotul nu se­­ stâr­na sec de­cât numai cu intrarea poli­ției, care, cu baioneta în mână, golesce sala. Stradele sunt înțesate de lume, a­­gințî polițienesc, călări d’abia, țin circu­­lațiunea liberă. După amiadi s’au împrăș­­ciat mii de foi volante. Ferberea urmeză mereu. ENGLITERA In discursul prin care d. Glad­stone a presintat în ședința de 1oni a Camerei comunelor, în a doua ci­­j^e, proiectul de lege pentru reforma electorală, d-sea de chiar â ca guver­nul ține cu tărie la vederile sale, câ nu este cu putință a uni în unul și același bil lărgirea dreptului de vot și noua împărțire a circumscripțiu­­nilor elector’ale seu d’a trata ambele măsuri d’uă-dată. Votarea bilului de reformă,­­lise d-sea, este atât de însemnată, în­cât nu trebue să se întreprindă nimic care ar putea se împedice repedea rezolvare a acestei mă­suri. De altmintieli, daca guvernul ar consimți ca cele două mari cestiuni se fie tratate în același timp, ar aproba prin acesta dreptul d’a se lua Camerei comu­nelor controlul sau asupra afacerilor. Ca­mera lordilor n’are dreptate când ia ca amenințări sfaturile mele amicale. Ori­ce plan pentru uă duuă împărțire a circumscripțiunilor electorale trebue să se întemeieze pe un ba­ză largă, și se se țină de principiul poporațiunii de prin districtele electorale. Vom­ fi drept și li­beral faciă cu cele două mari partite din țară și vom­ proceda cu dreptate faciă cu deosebite straturi ale poporului. Acestea sunt principiile esențiale care vor servi ca direcțiune în prelucrarea unui plan pentru uă duoă împărțire a circumscrip­țiunilor electorale. Dar, spre a se putea aplica aceste principii și spre a se putea ajunge la uă înțelegere, trebue neapărat ca șiuă parte și cea­l­altă să sacrifice o­­piniuni și prejudecăți. Deca este adevă­rat câ Camera lordilor doresce în since­ritate se ajungă la oă dreptă nuuă îm­părțire a circumscripțiunilor electorale, apoi guvernul se va supune acestei do­­rinți, întru­cât ea nu se va abate de la principiile sus-menționate. Totuși, lărgi­rea dreptului de vot nu mai pute fi a­­mânată fară a ne expune la pericole. MIȘCAREA ELECTORALA Iași. —­ Duminecă, mai mulți cetățiani independinți de candidaturele oficiale au convocat pe ieșări la uă întrunire elec­torală. In fruntea convocatorilor erau d-nii : George Panu și George Mărfiescu. Patria dice cu lume s’a adunat multă; guvernamentalii au venit cu omeni spe­ciali, organisațî pentru scandal, ca se îm­pedice libertatea cuvântului. Au vorbit d niî Mărzescu, Panu și Sa­­chelarie. D. Mărzescu a spu­s între altele câ guvernul întrebuințeză corupțiunea pen­tru a nimici partidele politice ce trebuie să-l controleze. JOI, 1 NOEMBRE 1884 Lumineta­te și vei fi. ABONAMENTE la Capitală și districte: un an 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tute firile Europeî, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ parului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8. Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — D. George Panu a vorbit, având în mână discursul d-lui Ion Brătianu de la banche­tul de la Teatru. D-sea, cu uă vervă mușcătore și cu uă logică inexorabilă, a arătat cine este a­­cest more al colectivității, care guverneza teza de 8 ani numai prin farmecul capi­tulărilor de conscință a acelor lipsiți de patriotism. D. A. I. Gheorghiu a cerut cuvântul și l’a obținut ca să combată pe opo­san­ții politicei Brăteniste. Când s’a suit la tribună d. Panu ca să răspundă d-lui Gheorghiu, „pacinici ce­tățiani“ au început să vocifereze la co­mandă și n’au lăsat pe orator să fa­că nici un cuvânt. Scomptul a ținut aprope jumătate oră, și nu se mai putea auzi nimic —încât președintele a trebuit să ridice ședința. Craiova.—Sâmbătă s’a ținut la Craio­va a doua întrunire în sala lănci. D. Var­am, fost președinte la tri­bunalul de Dolj, luând cuvântul combate dotațiunea coronei. D. Cernătescu, răspunziend d-lui Var­lam, crede ca persona regelui trebuie sco­­să din joc. Numai miniștrii sunt răspun­­zători. D. Stolojan voind a lua cuvântul, fiice Carpații, a fost împedicat de scomotul ce se ridica în sală. Galați.­­ Diarele din Galați, vorbind despre întrunirea la care au asistat d-nii C. Brătianu și M. Kogălniceanu, ne spun ca nici uă­ dată acel oraș n’a avut feri­cirea a vedea un mai însemnat și impo­sant număr de cetățiani adunați într’uă întrunire publică. La intrare acești doui campioni de la 48 au trebuit să străbată cu multă ane­­voință mulțimea compactă care se adu­nase în sala Alcazar. Un strigăt unanim pornit din pepturile celor adunați fu pri­mirea meritată a emininților bărbați. Cel d’ăntei a­ fost A. Din­. Brătianu care a luat cuvântul. Galații resumă ast­fel acastă cuvântare: D-sea a fu­s printre multe altele ca, deci a venit în orașul nostru Galați, apoi e numai dorul patriotismului care le aduce de pre ce suntem în pericol de a cădea în prăpastie dem nu ne vom deștepta. Apoi făcu­tă frumosă comparațiune pe care cu multă plăcere o reproducem și noi. D-lor, dise d. Brătianu, țara nostru pate fi com­parată cu uă navă asvârlită în mijilocul unei mari furtunase, și așa cum este pur­tată de talazurile iei furiase déca nu se vor lua energice măsuri de scăpare apoi de sicur se va prăbuși, să fim atenți, a­­daogă d-sea, acum e momentul propice. Gândiți-ve iubiți gălățeni, relua d. D. Bră­tianu—ca d-v., care sunteți un oraș emi­­naminte comercial, aveți cea mai conclu­­entă probă ca cele ce vă destăinuesc sunt cuvinte crude dar adevărate. Aci porto-francul s’a desființat, ci în schimb aveți nisce magasii de antrepofite în starea cea mai miserabilă. Cu ocasia curbei de la Bărboși v’a isolat cu desă­vârșire, în fine pretutindine o privelișce din cele mai îngroditore. Am venit dor în mijilocul d-vóstre ca se vă deștept din amorțirea și pirotela în care pare cu vă învârtiți. Gândiți-ve dér bine, iubiți gălă­țeni, pe cine trimiteți in Cameră, câci decă și de astă-dată veți a morți, apoi de morți ve voi lua. Și cu aceste cuvinte pline de patriotism și d’uă cugetare profundă ter­mină venerabilul bătrân și aprigul lup­tător d. D. Brătianu într’un trosnet de aplauze. Discursul d-lui M. Kogălniceanu, care a fost ascultat cu cea mai mare religio­­sitate, este plin de destăinuiri sdrobi­­tore despre faptele guvernului actual. Muscel.­­ Mai mulți alegători liberali­­naționali, au propus d-lui profesor Cons­tantin Titopoleos, licențiat în drept de la facultatea din Paris, candidatura pen­tru colegiul I-iu de deputați al județu­lui Muscel. D-sea fa­ce în profesiunea sea de cre­dință . Sunt liberal, convins fiind ca numai prin libertate să pute ajunge la un ade­vărată civilisațiune, care trebue se fie țin­ta tuturor și scopul ultim al fie­cǎruia. Sunt și voiesc să remân independinte. Nu mă voi­ înregimenta, în mod or­besc, supt stindardul nici unei personali­tăți politice după cum din nenorocire este obiceiul în țara nóstra. Voiu combate râul și voiu aproba binele, ori din ce parte ar veni, și vom­ da concursul meu aceluia din guvernele liberale, care ar intra în mod opărât și sincer pe calea re­formelor în interior, și care ne-ar apăra cu energie drepturile nóstre în afară. Voesc, în interior, reforme pe tote li­niile, convins fiind ca menținerea stărei­ actuale de lucruri va sfîrși prin a ne desmoralisa cu desăvârșire și a ne duce la peire. Voesc reducțiunea funcționarismului, care a devenit uă adevărată plagă socia­lă, și care ne absorbe fară mult folos­ită însemnată parte din micul nostru bu­get. Voiesc ca funcțiunile considerate indis­pensabile, și deci menținute, să fie bine retribuite și ocupate de omeni capabili, activi și onești; și pentru acesta, cred de urgință a se alcătui un lege bine chib­zuită pentru admisibilitate, înaintare și destituire. Voiesc uă reformă complectă a magis­­traturei. Ași dori sistemul electivitaței și al duratei mărginite, daci el nu ar găsi ad­versari convinși și numeroși, pentru mo­ment. El singur, în adevăr, ar fi în com­plectă armonie cu spiritul și litera consti­­tuțiunei nóstre. Intori­ce cal, sunt convins ca el va fi sistemul viitorului. Voiesc o mai mare garanție pentru li­bertatea individuală, și dă reparațiune pe cât posibil complectă a celor cari sunt victimile erorilor judiciare. In ce privesce partea economică, sunt partizan convins al unui sistem de pro­­tecțiune și de încurajiare pentru indus­triașii, comercianții și agricultorii noștri. Voiesc de asemenea ca agricultorilor să li se dea mai multe mijiloce spre a’i pune în posițiune d’a munci pământul; și în sensul acesta, doresc ca actuala lege a tocmelelor agricole să se modifice. Or cât de liberală ar fi, ea rămâne­­’ensă în marea majoritate a coșurilor lipsită d’uă sancțiune seriosă. Esecuțiunea în avere rămâne, în adevăr, uă literă mortă, când învoitul nu are nimic; și cu modul acesta învoitorul rămâne și cu banii perduțî, și cu munca nefăcută la timp, póte tocmai din causa lipsei de capital, ce l’a închis deja în învoielile anteriore neesecutate. In sfîrșit, doresc un reformă radicală în sistemul impositelor, și în direcția a­­cesta, impositul unic ori predominant, stabilit asupra veniturilor ce fie­care tra­ge din munca séu din capitalurile sale atât mobiliare cât și imobiliare, ar fi cel mai just și cel mai puțin costisitor pen­tru stat. SOIRI D’ALE­DILE După cum am anunțat, d. G. Cantacu­­zino, directorele căilor ferate, a plecat a­­spra la Vârciorova spre a întâmpina pe MM. LL. Regele și Regina. In același scop a plecat și d. generare Fălcoianu. D. Ion Brătianu s’a suit în tren la Pi­tesc!, plecând asemenea la Vârciorova. # * * D-nii Dimitrie Brătianu și M. Kogăl­niceanu s’au întors astăzi­ de dimineță. * * * Procesul studeaților acuzați c’au ultra­giat pe dr. Romniceanu, se va înfățișa Vineri la curtea de apel secția II. * * * D. Ion Kalenderu, administratorele Do­meniului Coronă, a plecat a­spra să visi­teze mai multe moșii ale Coronei. * * Epitropia spitalului Stamate Județianu din Fălticeni s’a autorisat se primescu donațiunea de lei 14.000 lăsată prin tes­tamentul defunctei Anastasia Vârnav­­i­­teanu, în folosul acelui spital, supt con­­dițiune ca din procentele acelui capital se se întreție paturi pentru bolnavi pe cât va ajunge, fără să se înstrăineze vr’nă dată fondul. Ni se telegrafiază din Focșani câ, ori curtea de apel a achitat pe d. Atanasie Thanu, acuzat ca ar fi împins la răsvră­tire pe căruțașii din Brăila. Sâmbătă, la teatrul Dacia, se va da uă represintațiune estraordinară în benefi­ciul d-nei Matilda Petrescu. Vom publica programa. De la 21 — 27 Octombre s’au născut în capitală 119 copii din cari 24 israeliți. Au murit 63 bărbați și 37 femei. * * * * * * * * * *

Next