Romanulu, august 1885 (Anul 29)

1885-08-01

* -4 ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vel putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Det0 » t » » HI....................2 lei — „ Inserțiunî și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa, IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Beurse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BAN! E SEMPLARUL Fundatore; C. A. ROSETTI EIDIT XX J JSIE^. ( B ) Director«: VINTILĂ C. ROSETTI * Jk. A > *’■ y BUGURESCIS IST 1885 La 29 August stilul nou se în­­trunesce la Gherla adunarea gene­rală a „Asociațiunii Transilvaniei pen­tru literatura și cultura poporului român.“ Cetățenii din România liberă cari au asistat la întrunirea „Asociațiunii“ acum trei ani la Sibiu și acum doui ani la Brașov s’au convins de marea și însemnata misiune pe care are s’o îndeplinască acesta societate. Pe calea muncei paci­fice, a cul­turei și a civilisațiunii și-au dat mâna Ardelenii de-a lucra cu puteri unite pentru înaintarea salonului ca și a orășanului. Asociațiunea Transilvaniei s’a în­ființat la 1861 prin staruizórea ini­țiativă a Mitropoliților Șiuluției și Șa­­guna și s’a cimentat prin neobosita conlucrare a fruntașilor națiunii : Ba­­r­iiă, Cipariu, regretatul baron Va­sile Pop, Bologa, Planea, Popea, Mă­celăriți, colonelul baron Urs, căpita­nul Stejar Iosif Liuluțiu­, neuitatul Hodoș, protopopul Rus și alți mai mulți bărbați de prin toată țara Ar­dealului, care fură preget și cu uă adevărată tragere de inimă au con­tribuit intelectualmente și material­mente la înflorirea acestei institu­­țiuni de cultură națională. Nenumărate sunt bine­facerile iei și mult mai numerase sunt ajutorele distribuite fiilor din popor pentru a-i lumina și a-i specialisa în arte și șci­­iițe spre a deveni folositori și buni apărători ai poporului din al cârui sín au eșit. . Asociațiunea printr’uă înțelaptă or­­ganisare și printr’uă seriosá și devo­tată conducere a grupat în giurul său tóte clasele sociale și a pus în legă­tură directă intelegința cu poporul, ast­fel în­cât, pe întrecute se îndem­­nă unii pe alții la muncă producă­­tore și civilisatóre. Adunările generale se țin în fie­care an în alt oraș și sunt nisce a­­devărate sărbători naționale la care cu nerăbdare alerga din totá țara bărbați și femei, săteni și orășeni, feciori și feciore și cu mândrie și mare băgare de somn ,ascultă dările de somn ale comitetului central din Sibiu, despre lucrările săvârșite în cursul anului aspirat. In adunări, se stabilesc burse pen­tru școlari și studenții universitari, se împart ajutore ucenicilor mese­riași, se acordă subvențiuni sculelor lipsite de mi­jlace, se țin prelegeri și conferințe și după terminarea tu­turor lucrărilor nu lipsesc nici pe­trecerile. Se fac mici escursiuni prin localitățile din apropiere, se dau ban­chete, concerte și baluri unde tine­rimea prin numerosa iei presintă desfată și înveselesce inimile bătrâ­nilor privitori la viitorul națiunii. Cu modul acesta, numele „ Asocia­­țiunei“ a pătruns până în atelierul meseriașului și până în coliba țăra­nului, cari cu dragoste și cu bucu­rie contribue și el cu creițarul lui agonisit cu multă sudare. Lucrările Asociațiunei se mărginesc numai în Transilvania, caci după cât ne aducem aminte numai cu acesta condițiune a fost încuviin­țată înființarea iei prin decretul imperial de la anul 1861. Era bine decâ „Asociațiunea“ putea cu­prinde în sinul iei pe toți Româ­nii din Banat, Ungaria și Bucovina; dar și aci n’a lipsit macsima politică a Austriei: „divide et impera“—des­­thină și domnesce — macsimă de care astă­zi ni se pare ca și cei din Pesta cu prisos se folosesc ne­admițând „A­­sociațiunile a trece cu lucrările iei în Banat și în țara ungurască cu care Transilvania în formă s’ar pă­rea ca e unită. Paralel cu „Asociațiunea Transil­vaniei“ s’a mai fost înființat una la Arad pentru Românii din Ungaria și Banat și alta în Cernăuți pentru Românii din Bucovina. Cu mare du­rere însă trebue s’o spunem ca cea din Arad din lipsa sprijinului mate­rial și pate chiar și intelectual a tre­buit să apună; cr cea din Cernăuți, după mai mulți ani de amorțire, cu bucurie constatăm ca a început ură și a mai da semne de viață. Numai singură „Asociațiunea Tran­silvaniei“ a rămas dintre surorile iei de peste munți, care pas cu pas a urmat pe calea începută. Prin destoinica conducere a pre­ședintelui, vice-președintelui și a co­mitetului central din Sibiu ea a fost ferită până astăzi de loviri și sgu­­duiri și s’a putut afirma pe terenul cultural în cât cu stimă și cu res­pect o privesc chiar și cei mai ne­împăcați ai iei dușmani. Și daca cu tote acestea resultatele obținute nu s’ar părea din tóte puntele de vedere pe deplin mulțumitdre, vina este câ fondul „Asociațiunei“ nu dis­pune de índestulatare micile ce bă­nesc­, câte s’ar cere pentru instrui­rea și cultivarea mulțimii poporului. Pentru cultura poporului „Asocia­țiunea“ are trebuință de înființarea și întreținerea de școli rurale, primare, agricole și profesionale; răspândirea de cârți și foi periodice folositore și câte și mai câte altele pentru a câ­­ror realizare se cer considerabile sume de bani. „Asociațiunea, însă chiar și în lip­sa fondurilor suficiente se silesce des­tul și cu multă încordare de a atinge măcar în parte acest scop. Chiar și în anul trecut a înființat la Sibiu uă frumosa scula-model pentru fete, a cărei directare este d-șora Tănăsescu, fosta profesora în Asilul Elena Dom­­na din Bucuresci. Neapărat „Asociațiunea“ ar putea face și mai mari progrese déca Ro­mânii n’ar pătimi de bala nepăsării și déca ei nu s’ar da înapoi cu a­­tâta îndărătnicie de la ori­ ce între­prinderi de interes public românesc, mai ales acum, când poporul din Transilvania trece printr’uă crudă încercare d’a fi sau a nu mai fi ro­mân. Sunt mulți printre noi cu dare de mână și cu înlesnire ar putea con­tribui cu dinarul lor pentru cultura poporului român. Germanii din Austria au înființat o­ puternică „Reuniune școlară“ la care contribuie și cei din Germania cu sume enorme pentru întreținerea de institute de învățământ ca prin lumina seólei să apere tinerile mlă­­dițe ale Nemților d’a se slavisa sau maghiarisa în provinciele Austro-Un­­gare. Așa ar trebui să urmăm și noi daca voim să pregătim poporului nostru un viitor mai bun de­cât cum este presintele lui. Numai a­­tunci când ne-am grupa cu toții împregiurul societăților nóstre cum este „Asociațiunea Transilvaniei“ , „Societatea Transivaniei din Bucu­resci“ , „Societatea pentru cultura și învățătura poporului român din România“ am face cu putință a­­cestor bine-facetóre societăți cu cu mai mare grăbire și cu mai multă înlesnire să se apropie de realizarea salutarului scop de toți dorit. Mai acum câți­va ani din Româ­nia s’au vărsat cu­­ zecile de mii lei pentru Seghedin, pentru ce n’ar pu­tea da și banii Români, avuți și să­raci, măcar câte­­ z­ece lei pe an pen­tru societățile româneșci de cultură de dincolo și dincolo de munți? In speranță ca glasul nostru va întâmpina un dulce - resunet, dorim ca adunarea generală a „Asociațiunei Transilvaniei“ din anul acesta să fie cât se pote mai numerosa ca cu a­­tât și lucrările iei să sporesca mai tare pe calea culturei poporului ro­mân. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS _ Hűe, 11 August. — Peste 10.000 creș­tini au fost măcelăriți în câte­va­­ zile în Anam. Măcelurile urmezá. Salzburg, 11 August.—împăratul Wil­helm, care a plecat de la Gastein pe la orele 2 după amiazi, a sosit forte sănă­tos la Salzburg, la orele 5. La gară, unde l-a primit guvernatorul provinciei, comtele de Thun-Hohenstein, asistat de principalele autorități ale orașului, împă­ratul a fost vici aclamat de populațiune. Arh­iducele Ludovic Victor a venit să­ salute la otelul său. Astă-sară, la orele șase, împăratul a dat un prânz la care au asistat Arh­iducele, guvernatorul pro­vinciei și marii demnitari civili și mili­tari ai provinciei. Roma, 11 August. — Regele Greciei, care a sosit a<oi la Brindisi, a plecat în­dată la Viena. Viena, 11 August.—Contele Kalnoky a plecat a­oi diminuță la Varzin, Berlin. 11 August. — Conferința tele­grafică internațională s’a constituit în co­­misiuni. Madrid, 11 August. — Numărul coșu­rilor de h holeră s’a urcat ieri în Spania la 3 700, și acela al deceselor la 1,900. In aceste cifre nu figureza buletinele mai multor provincii. Archiepiscopul din Sevila a murit de e holeră. Marsilia, 11 August. — Numărul dece­selor h­olerice a fost ieri de 9. DIN AFARA FRANCIA Mișcarea electorală în Francia a început deja și s’a manifestat­­ filele acestea în Lion într’un chip forte tur­bulent. D. Jules Fény, invitat a lua parte la un banchet dat de a­­micii sei din Sion, s’a și dus acolo Duminecă. Dar, atât la sosirea s­a în gară, cât și în tot drumul prin strade, apoi în fața otelului unde a tras și a locului unde s’a dat ban­chetul, i s’a făcut d-lui Ferry să pri­mire din cele mai neplăcute. Nu se audiau din tote părțile de­cât șieră­­turi și strigăte de­­ „Jos Ferry!“ Amicii fostului prim-ministru voind a pune capăt acestei demonstrațiuni ostile, se încinse­ră încăierare in care poliția fu nevoită se intervină spre a restabili liniștea. După acesta se putu ține banchetul, la care Ferry rosti un lung discurs. D-sea ciise în­tre altele, după cum spune că tele­­gramă de acolo, ca este indiferinte daca majoritatea viitorelor Camere se va compune din­­ moderați, oportu­niști sau radicali. Principalul este ca acesta majoritate să fie republicană, pentru ca numai ast­fel ea va putea susține un guvern republican stabil. Apoi d-sea încheia cu aceste cuvinte: „Nu mă tem de despărțirea Bisericei de Stat, mai ales ca lucrez de mult la a­­cesta. De altmintre și despărțirea este deja efectuată, de când am liberat sculele de supt epitropia Bisericei. Totuși ei voiesc menținerea bugetului cultelor, fi­ind ca da Bisericei acele libertăți pe care nu le are astă­ di­­pă măsură și mai ra­dicală nu va trebui să se ia de­cât nu­mai atunci când va fi cerută de sufragiul universal. Va trebui deci să se ascepte acesta cerere. » ENGLITERA In Englitera, de asemenea se vede uă mare mișcare pentru alegerile ce au a se face în tomna viitore și membrii cabinetului au început deja se ia tot felul de disposițiuni. O­ telegramă din Londra anunță în a­­cesta privință urmatorele : „Marchisul de Salisbury își va desvol­­ta programa­rea în două meetinguri pro­vinciale. De altă parte lordul Churchill își va urma propaganda în comitatul Lancashire și este­otărît a vorbi în Li­verpool. In același timp foștii miniștrii se pre­gătesc și ei pentru alegeri. Ast­fel de Chamberlain, radical, a ținut în Hall un lung discurs în care sfătui pe liberalii moderați să nu se despartă de radicali, câci atunci vor cădea în cursa ce se în­tind d. Churchill și pretinșii conserva­tori democrați. In fine fostul ministru în­demnă pe radicali și liberali la oă ex­­tremă luptă contra pericolului la care sunt expuși din partea conservatorilor.“ Oă altă depeșă din Londra, cu data de 10 August, anunță urma­torele : „Trimisul special englez pe lângă Sul­tan, sir Drummond Wolff, a deebiarat fa­­c­ă cu un corespondinte cu misiunea mea este privitore esclusiv aminte numai la Egipet. El a respins deosebite însărcinări pentru Constantinopole, fiind câ ele sunt de atribuțiunea ambasadorului engles d’a­­colo. Misiunea sea este, maî ântei d’a regula viitorul financiar al Egipetului și apoi cestiunea sudanesă. Totuși acesta depinde în mare parte de arangiamintele cu Sultanul și apoi de negocierile cu marile puteri. „întrebat fiind, daca trimiterea mea are vre­oă legătură cu readucerea pe tron a lui Ismail paș­a, sir Wolff răspunse ca n’a fost nici uă dată vorba despre acesta și cu lordul Salisbury ține la Tewfik pașa, după cum­ a și dec­larat-o în dis­cursul ce a rostit cu ocasiunea venirei sale acum în fruntea guvernului.“ Alianța englesă-chineză în contra Rusie! La République Frangaise publică supt ti­tlul de mai sus un articol din care ex­­tragem urmatorele pârți interesante : „Stăruințele pe care le desvoltă astăzi diplomația engleză pentru a încheia cu Turcia un alianță pentru eventualitatea când în Asia centrală ar isbucni resbe­­lul între Rusia și Englitera, aceste stă­ruințe în estremul Criunte au avut suc­cesul dorit în­cât alianța Chinei cu En­glitera în contra Rusiei astă­ cj­t e uă faptă împlinită. Rasele alianței ofensive și de­fensive între China și Englitera au fost stabilite în Peking de câtre sir Robert Harb inspectorul general al vămilor, care negociase și cu cabinetul Ferry pentru o­ soluțiune pacinică a conflictului franco­­chinez. In același timp însă a isbucnit conflictul în Afganistan. Engle­eza care își vedea granițele Indiilor amenințate se gândea să impedice ofensiva Rușilor prin două puternice diversiuni militare la s­­rarele de la răsărit și de la apus ale imperiului moscovit. Una din aceste di­versiuni s-ar fi săvârșit de armata oto­mană și alta de armată chinesă, amân­două întreținute cu banii Marei Bri­tanii și ajutate de flotă și de ar­mata engleză din Indii. Pe cât timp însă China era încurcată în resbel cu Francia, China nu putea să se gân­­descă la înch­eiarea unei alianțe cu En­gliteza, de aceea Sir Robert Hart stă­ruia pe lângă curtea din Peking pentru uă soluțiune pacinică, propunând tot de vă dată Chinei bazele unei alianțe o­­fensive și defensive cu Englitera în con­tra Rusiei. Liu-Viub­ fhuoc, capul stogurilor ne­gre va comanda trupele Chinese care în acest moment se concentreza la etarele Turkestanului. Un al douilea corp de armată e bine să se concentreze la etarele Rusiei Jin spre Amur. Engliteza pentru a înlesni operațiunile chinezilor va veni în ajutorul Chinei spre a putea contrac­ta un împrumut, pe care în caz de ne­voie îl va acorda chiar din visteria sea. Déca înglitera va isbuti se încheie și la Constantinopole uă asemenea alianță a­­tunci 731 începe imediat în Asia centrală ostilitățile în contra Rusiei. SCIRI D’ALE­DILEI Maitorul oficial publică uă circulară a d-ui ministru al cultelor și instruc­țiunii publice câtre toți d-nii prefecți de județe, privitóre la reparațiunile localu­rilor de scule din comunele rurale și la obligativitatea învățământului, care,­­fi­e ch­ilara, ca ar trebui „să devie să rea­­litate și printre sătianii noștri­, ca ast­ JOI, 1 AUGUST 1885 Luminéta-te și vei fi. ...­­,v?VyX ABONAMENTE­pitalar și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. .,, y, .. . ' totjftorile Europei, trimestrul 15 lei. ' J ...‘. A se adresa: r1 V ,IN ROJIMIA, la administrațiunea­­ ziarului și oficiele poștale. -feVTIRIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco ie Paola (N. O.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — fel clasele sculelor să nu mai fie deșerte de copil, ca învățătorul și învățătorea să potă și să aibă cu cine lucra, ci cheltue­­lile ce statul face cu plata lor să nu fie zadarnice.“ — Tot Monitorul mai publică uă circu­lară a d-lui ministrul al agriculturei, in­dustriei, comerciului și domeniilor câtre toți d-nii prefecți de județe, cărora li­­ se pune în vedere apropiata sosire a d-lui profesor Freytag, însărcinat cu studiul ameliorării vitelor la noi în țară, și li se cere­a înainta ministrului de urgință, spre cunoșcința și orientarea escursiunilor d-lui Freytag,țin tabel de localitățile unde se țin târguri de vite, de satele cari se disting prin cultura pastorală, precum și oă listă de proprietarii cari se ocupă de aprope cu acesta ramură a economiei agricole, in­­dicându-se și felul vitelor cu a câror cres­­cere se îndeletnicesc. Tot asemenea se mai cere a se arăta cu precisiune și principa­lele stîne din fie­care județ. * Că scenă caracteristică se petrecea mai alaltăieri la Klőpatak, acea renumită— odiniora!—stațiune de băi. Era pe la 12 ore noptea, ne scrie co­respondentul nostru. Mai mulți Bucureș­­ceni jucaseră la rolină și perduseră gras­­nic. Ungurul care ținea rolina văzând câș­tigul, scsind ca Românii aveau de gând să joce înainte și fiindu-i frică să nu per­­d­ă, stinse d’uă dată lumânarea și-o șterse prin întunerec. Că alergătură comică începu prin uli­țele făcute ale satului. Românii nu pu­tură prinde pe celerpe dels Achille al ro­­linei din Elöpatak. A doua­­ zi, nici vorbă. Românii s’au dus iărăși să jóce.* Ni se scrie din Slănic : „Lume forte multă. Petrecerile con­tinuă. S’a refusat până acum 800 visita­­tori. Dé la epitropia spitalului sf. Spiri­don, în acord cu guvernul ar voi să ia măsurile cuviinciose, mulți și mai mulți visitatori, cari acum se duc peste munți, ar veni la Slănic. Probă sunt cei 800 cari s’au întors din Slănic din causa lipsei de locuințe.“* Reporterul nostru a căpătat fotogra­fia militarilor de care am vorbit în nu­mărul trecut. Ea este la redacțiunea nos­­tră, unde ori­cine o pate vedea. E uă fo­tografie mică „carte de visită.“ Studentul Rădulescu stă în piciure citind România, caporalul bacalaureat Otetelișanu iarăși în piciure citind România Liberă și sor­­gintele maior Goroveiü stă lângă uă masă având în mână Poporul și pe masă după esamplare din Națiunea și un Răs­­boiul (Weis), jos pe scânduri un alt exem­­plar din Națiunea. Cum se vede, caporalul Otetelișanu ci­tea un ziar quasi-guvernamental și to­tuși a fost degradat. Cât despre fotogra­fie să vede ca este uă fantasie a unor tineri, fără nici uă intențiune de-a face uă manifestațiune politică fotografică. Nu pricepem de loc severitatea cu care a fost pedepsiți și cu care li s’a stricat viitorul, mai ales ca sergentul maior Go­­rovei, aflăm ca este reangajat de a treia oră. Vom reveni asupra acestei afaceri a­­rătând ilegalitatea, în cea­ ce privesce mai ales pe sergentul maior. * * * Se scie ca pe când d. căpitan Mănescu bătea pe tenărul Rusovici pe puntea bri­cului Mircea, marinarii englezi după va­porul Coicatrice se uitau la acesta scenă degradatare. De aceia, Galații ne spun ca unii din marinari vor fi chemați ca martori la proces. * * * S’a disolvat consiliul comunei rurale Bogdana din județul Tutova. .1 * * * r Stagiunea nostră teatrală (drame, co­medii, tragedii, opere, operete) va începe la 1 Octombre. Dăm adî constituțiunea trupei de opere și operete, reservându-ne a reveni asupra altor angagiamente posibile. Trupa feminină se va compună din : 1) D-sora L9ria, prima dona assolută ; 2) d-s­ora Ionașcu-Papadopol, contraltă de operă și operete; 3) d-na Tamasio, mez­­zo-soprano de operă; 4) d-na E. Odisianu, soprană de operete; 5) d-na Amelia No­tara, soprană de operete; 6) d-na El. Mateescu, soprană de operete. Trupa masculină se va compune din : 1) d-nil: Demetrescu, forte tenor ; Ga­­briilescu, tenor leger; Băjenaru, tenorino; Roșianu, tenorino; Cairetti, bariton, (o­peră); Mateescu, bariton, (operetă); Popo­­vici, bariton, (operetă); Teodorescu, bass, (operetă); Iulian, basso buffo, bass de o­­peretă. Directorul de canto, d. G. Ștefănescu ; directorul corurilor d. Carlo Bianchi; di­rector de scenă, d. Aslan. Se va începe cu Lucia de Lamermoor, traducțiunea de d. V. A. Urechiă; din a­­cesta cele mai multe părți se scie. Pe urmă, ca operetă, va veni Giroflo-Girofla, traducțiune de d. Bengescu. Repertoriul se mai compune din Tra­­viata, de Verdi, și Stradella, de Flotow, ambele traduse de d. Bagav, abilul tra­ducător al Lindei din stagiunea trecută­ din La Mascotte, tradusă de d. Bengescu. După Lucia, va veni îndată Traviata. Se anunță și Faust cu baletul în care zice se vom vedea și celebra Nopte a Walpurgei.* Elevii scalei de agricultură de la Fe­­restrau au făcut escursiuni în țară. Prin­tre alte localități, denșii au visitat dome­niul Mărășesci, proprietatea d-lui V. Ne­­gropontes și domeniul Buda-Găiești, pro­prietatea d-lui G. G. Cantacuzino, unde au fost forte bine primiți. La Odobesci, d. primare Grigoriu și d. polițau­t Măicănescu s-au dus la gazdele ce li se ptărîse și a doua zi li s’a ofe­rit un banchet. Elevul Popovici a mulțumit în numele colegilor săi și primarele a răspuns prin câte­va cuvinte bine simțite. Mai mulți elevi au vorbit asupra stă­rii nóstre economice și au închinat pen­tru fericirea țărei. D. căpitan Vălcescu, veteran de la 48, a pronunțat câte­va cuvinte prin care spuse tinerilor câ pentru fericirea țărei trebuie să unescă „uă sabie bine mânuită c’un plug perfecționat.“ La Mărășesci, d. Eraclis Zuani, a în­lesnit visitarea acelei localități ș’a oferit ospitalitate elevilor, în locuințele pro­prietății. La Buda-Găesci, ni se spune ca s’a gă­sit totul perfecționat, și construcțiuni ad­mirabile, ceea ce face onore d-lui Stefan Iancu, administratorele acelor domeniuri. Elevii au rămas fórte recunoscători pentru primirea ce si s’a făcut. * In sera de 27 cuvinte, oă plaie cu grin­­dină a câzut pe teritoriul comunelor Is­­voru Bărdei, Malovățu, Simian, Puținei, Schinteesci, Ciovârnașani, etc. V. Mehe­­dințului zice ea acesta plaie a distrus gradinele, semănăturile precum și parte din viile din delul Gârdán. * * * Telegraful află ca d. Ghelmegeanu, pre­fectul județului Mehedinți, îngrijat de soliile privitore la e holeră, a dat ordine seriose tuturor supt-prefecților și poli­ției d’a stărui în limitele legilor și re­gulamentelor esistente, ca locuitorii să păzască cu stricteță regulele ordonate de igienă, prin curățirea curților de murdă­rii, scoterea acestora afară­­ din oraș la locurile destinate, etc.* * * Răsboiul (Weiss) a meritat, nu femm de ce, marea anatemă a poștei maghiare. E interzis în stațiunile de băi ale coronei S-tulul Stefan. Unul din amicii noștri care-l primea împreună cu cele­l­alte 4 ore bucurescene reușea să-l aibă adese­ori. Il citea pe promenadă, în ciuda impiegaților poștei elepatakiane cari nu vă­ dată l’au invitat să-l închidă, să nu-l mai citescă. Ceea ce, nici vorbă, amicul nostru n’a voit să facă, de­ore­ce poșta ungară i-l trimisese. Cu aceeași interdicțiune e onorată și România. . . . * Mișcarea poporațiunii capitalei, pentru timpul de Duminecă 21 Iuliu până Sâm­bătă 27 Iuliu, a fost următorea : nasceri 114, din cari 59 băieți și 55 fete; morți 100, din cari 54 bărbați și 46 femei. Etarea morților : până la 1 an, 25 ; de la 1­­­5 ani, 24 ; de la 5—20 ani, 9 ; de la 20—30 ani, 7 ; de la 30—40 ani, 12; de la 40—60 ani, 11 ; de la 60—80 ani, 7. de la 80 ani în sus, 5.­­X- -x--X- 4­. SCIRI DIN AFARA In discursul său rostit la Lyon, d. Ju­les Ferry a zis ca nu s’a temut nici uă dată de pericolul unei cestiuni sociale care în Francia n’a existat nici uă dată; se teme însă de agitațiunile nefolositore ale capetelor neastâmpărate care pot avea ca efect să împedece de a putea eși uă

Next