Romanulu, iunie 1886 (Anul 30)

1886-06-10

>­V ANUL AL XXX-LE Volesce și vei putea. anunciuei Link 4e 80 Uter» petit, pagina IV......................... D»te _, » n «ID Scjertinul ai raclam# pagina m fi IV linia A I« adresa: IN ROMANIA, la administraținnea 4iarnlnl. IN PARIS, la Harat, Laffit# «t C-nie, 8, Plac# d# la Benraa. LA VTENA, k d-nil Haasenatein #t Vogler, (Otto Maas«). LA FRANCPORT, S. H. — la G. L. Daobe #t C-nie, pent« Germania, Belgia, Olanda, Khreția și America. —­ Sorle­lefi­icate se refuă — Pandatore: C. A. ROSETÎ, 20 BANI EXEMPLARA REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNE­A, CALEA VICTORIEI. 10. BDimjNEA I O 1 tt­raelara: TIHTILI C. SOSIRI BUCURESCI 9 CIREȘAR In privința relațiunilor comerciale cu străinătatea, se vede că a fost ur­sit ca guvernele române — ori din ce partidă ar face parte — să nu pro­cedeze serios. Nu mai vorbim de trecut, căci tre­cutul tuturor e cunoscut, și presen­­tul d’ajuns este spre a dovedi te­meinicia afirmărei nóstre. Tratatul încheiat filele trecute cu Elveția și pe care acum îl discută Camera este un act nu numai de neprevedere, ci constitue pentru gu­vernul român un neertată greșală, cel puțin într’una din părțile lui e­­sențiale. Să ne explicăm. Un proverb tfice că orî­ ce om uă dată se póte înșela; dar cel ce se înșală și a doua ora, mai cu semn prin aceleași mitflóce, om cu minte nu este. Cel ce nu vede într’adevĕr pragul de jos nici după ce s’a iubit de cel de sus e privit ca un tip de ur­­bență intelectuală. Și așa apare actualul guvern ro­mân în tratatul comercial ce a în­cheiat cu Elveția. Intr’adevăr, numitul tratat, în art. 1, declară că „mărfurile de origine și de manufactură română vor plăti, la intrarea lor în Elveția, drepturile cele mai scăzute care sunt sau vor fi înscrise în tarifele convenționale el­vețian­e. Articolele neînscrise în aceste tarife vor fi supuse facfelor din ta­le­rifa generală elvețiană“. E bine ceea­ ce ni s’acordă pentru moment, căci ni s’asigură dreptul națiunii celei mai favorizate. Dar nu e nimic sigur, căci acest tratat nu împedică pe Elveția d’a face produselor române oă condițiune mai rea fără concursul nostru, ci numai încheind cu alte puteri noul conven­­țiuni comerciale. Acesta disposițiune, după părerea nostru, e neacceptabilă ; e neacceptabilă, în principiu, căci nimeni­ vorbim de omenii și de na­țiunile care-și cumpănesc actele și faptele—nimeni nu încheiă un con­tract pe care partea cea­l­altă con­tractantă îl pote modifica ad-libitim, adică ori­când’ar voi, ori­când ar găsi interes d’a o face, e neacceptabilă, într’un tratat în­cheiat de România, pentru că fă­­cut-am deja că esperiența din cele mai costatare, isbitu-ne-am de pra­gul de sus și datori eram, datori erau guvernanții d’a vedea pe cel­e de jos. Intr’adevăr, și cităm fapte pe care ori­cine le póte verifica, convențiu­­nea nostra cu Germania stipula con­­dițiunea națiunii celei mai favorisate pentru importarea de cereale româ­ne în Germania. Ce ne-a folosit őre acesta stipu­­lațiune ? ! Ea a fost în realitate numai un mi­­ragiu, numai uă consolare, căci în realitate, din momentul când Ger­mania, pentru ale iei interese, a mo­dificat conversiunea-­ cu Spania -- care până atunci era cea mai favorabilă,—și a supus la tacșe mai mari cerealele, și în special secara, secara din România a perdut și ea condițiunea favorabilă și a trebuit să fie supusă la tacse mari pentru in­­trarea-i în Germania. Făcut’am deci experiență cu clausa nedefinită a condițiunii națiunii ce­lei mai favorizate, și fiind­că păgu­­bitore fost’a acea esperiență, ori­cine era în drept să credá că, după ce­­ ne-am lovit de pragul de sus, ve­dea­ vom pe cel de jos și ne vom feri d’a repeta aceiași greșală. Se vede case că guvernul Ro­mâniei din esperiența trecutului n’a învățat îndestul, de vreme ce nici în noua convențiune nu ia nici uă măsură pentru ca condițiunile în care trateză cel puțin defavorabil țării să nu potă fi schimbate. Mai mult, putința și pentru Ro­mânia de a schimba ca tratamentul actual acordat mărfurilor și produ­selor belgiane nu există , căci noi avem uă convențiune cu Germania pe care — până la espirarea-I — nu putem, ori­cât de mult am voi, s’o schimbăm, fără consimțimentul ma­re­ împărății germane. In astfel de condițiuni, credem noi, nu e nici de onorea nici de dem­nitatea țărei d’a încheia noul con­­vențiuni, fie cu ori­cine. Acestea­­fise despre convențiunea cu Elveția, asupra căreia vom re­veni dacă pripa cu care se face dis­­cuțiunea ne va mai lăsa timp, vom adauge, ceea ce în nenumărate rîn­­duri am spus-o, că noi dorim din tdtă inima, și interesele țărei la a­­cesta nu se opun, ca România să încheie convențiuni cu acele state occidentale a căror industrie e a­­junsă la perfecțiune, pentru că pro­dusele lor nu ne împedecă a crea și a desvolta industriile ce voim, ce putem să creăm noi. Elveția este între aceste state și pate mai mult de­cât ori­care altul. Dar cerem, și țara întragă cere, oct­oX un moY in­firm Sncîi 11ÎS A­­ itiS rolul de naivi. Ne-a costat mult ușurința trecu­tului , ar trebui să n’o mai repetăm. De aceea, întru cât privesce con­vențiunea cu Elveția, propunem ca guvernul român să începa din nou negocierile cu guvernul elvețian și, printr’un act adițional la convențiu­nea deja încheiată, să stipuleze că, în nici un caz, pentru durata actua­lei convențiuni, Elveția nu va putea supune produsele române la fapse mari de­cât cele acum în ființă. Acesta e drept, e și uă recipro­citate, pentru că noi, până la expi­­rarea convențiunii cu Germania, când se va sfîrși și cea cu Elveția, nu putem schimba în plus nici una din facsele actuale. Să putem cu se schimba în minus și, în acel caz, și Elveția se va folosi pe baza tratamentului națiunii celei mai favorizate. A doua stipulațiune a actului adi­țional ce propunem ar trebui deci­s să fie aceea că, daci Elveția ar micșora factele actuale, acea micșorare de drept și produselor române se va a­­plica. In starea actuală de nesiguranță, pe care o produce crima ce bântuie Europa, nici uă precauțiune nu e, nu pate fi de prisos. Propunem deci guvernului Româ­niei să cugete bine, să tragă învăță­minte din experiența trecutului și lă­sând la uă parte micuțele cestiuni de amor propriu, ren,înțeles, să caute a dobândi—printr’un act adițional la convențiunea ce a încheiat—condițiu­nile mai sus enunțate­­ și care neapă­rate sunt pentru ca convențiunea să fie și pentru România uă realizate fo­­lositare. St. Petersburg, 8 iuniü.— «Journal de St. Petersburg.» vorbind despre afacerea de la Burgas spune că n’a fost nici un complot, că viața principelui Alecsandru n’a fost în pericol,­­ că acuzatul Nabokoff este un om onorabil și pacinic și cât în fine acest complot a fost inventat pentru trebuințe electorale. Fata rusesca mai­ adaogă: Invențiunea a­­cestui complot este unul din migllacele în­trebuințate de guvernul bulgar spre a a­­răta că dată mai mult frumosa indepen­­dința de inimă ce-l caracterisără. St. Petersburg, 8 Iunie.—Circula ști­rea că d. de Kotzebue, consilier la amba­­­sada Rusiei de la Paris, ar fi numit mi­nistru la Bucuresci, înlocuind pe princi­pele Urusoff care merge la Bruxelles. Atena, 8 iunie.— D. Curtopassi, minis­trul Italiei, a intrat, în Atena și­­ și a re­luat funcțiunile. Viena, 8 iunie.— «Buletinul militar» pu­blică o­ scrisore autografă a împăratului citire arhiducele Albert prin care ’i mul­­țumesce pentru calatoria ce a făcut în Bos­nia și Herzegovina. împăratul exprimă în același timp înalta­rea satisfacțiune în privința atitudinei po­­pulațiunilor și a spiritului trupelor în țe­rile ocupate. Catana, 8 Iunie.— Erupțiunea a încetat. Locuitorii de la Nicolosi se vor putea în­­torce mâine. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 8 iunie.—Discuțiunea raportului comisiunei, în cestiunea espulsării princi­pilor, va avea loc joi. Cabinetul va respinge espulsarea gene­rală, pe care a propus-o comisiunea. ESCESURILE DIN PESTA Afacerea generalulul Janski a de­venit un cestiune de prima ordine în Ungaria. Budapesta, capitala Unga­riei, continuă a fi teatrul celor mai zgomotose demonstrațiuni. E că scirile pe care le primesc fiarele din Viena cu data de 7 luni, în acesta privință: Ieri fără s’au făcut în mai multe rân­duri demonstrațiuni înaintea locuinței ge­­nerarului Janski. Poliția intervenind, le-a pus în curând capăt. Mai multe detașa­mente de geandarmi călări și pedeștrii o­­cupară capetele stradelor, care răspund în piața museului, unde se află locuința generarelui Janski. piața frantz-iosei a fost ocupată de armată, care oprea trece­rea spre clubul partidei liberale și spre redacțiunea­­ harului «Pester Lloyd.» Poliția împedică ori­ce aglomerare. Am­bele poduri peste Dunăre erau ocupate de soldați. înaintea Chioșcului «Hangel» la cheul Dunărei pe la orele 9 și jumătate s-au strâns câți­va omeni, cari au strigat de câte­va ori : Jos­lanski; poliția s-a îm­prăștiat numai de cât.' Intr’uă altă telegramă se­­ zice . Eri fără s’au făcut mai multe arestări. Mai multe ferestre de pravalii au fost sfă­­rîmate. S’au arestat 31 de persone. Uă telegramă venită mai fârziliu a­­nunță : ■Scandalurile s’au repețit agii nopte ; au fost morți și răniți ; studenții hotărîseră la amine­i să continue demonstrațiunile și să se strângă pe cheul dinaintea palatu­lui vamei. De­ore­ce rectorul a ordonat închiderea salei de lectură, consultațiunile s’au urmat în culótele universităței. în­trunirea dinaintea palatului vămei a fost zădărnicită de câtre poliție. O­ parte din­tre studenți, însoțită de oă mulțime de gură cască, în strigăte și chiote apucă pe chei în sus și se opri la chioșc, unde se afla comandantul general baronul Edels­­heim Gyulai și ministrul Széchényi. Un in­divid se sui numai de­cât pe scaun și ținu discursuri insultatore la adresa armatei. Din respect pentru publicul elegant ce se afla pe chei, gendarmii călări nu au putut na­­iita destul de repede. Turburătorii au fost alungați cu baionetele și paturile pușcilor de către gendarmii pedeștrii, numai după ce au mai făcut un îngrozitor scandal înaintea bursei și a clubului liberal. Spre a împedică alte aglomerări și tre­cerea peste pod, piața Franz-Iosef a fost ocupată de două batalione, care închiseră capetele stradelor și rămaseră aci penă la 11 ore. Intr’aceea mulțimea împrăștiată s’a strîns din, nuoü în piața museului îna­intea casei d-lui Janski unde poliția a a­­vut grea posițiune, de­ore­ce vorba bună n’a fost de nici un folos, și gendarmii că­lări și pedeștrii au trebuit să facă us de armă. Furia a crescut când în mijlocul mulțimea a esplodat un cartușe. S’a în­tâmplat de s’au tăiat mai multe nasuri și s’au crestat mai multe capete; un om, până acum necunoscut, străpuns de baio­neta, a rămas mort pe loc. După teatru scandalurile au reînceput, cu deosebire in cartierul Teresien­stadt mulțimea a­ spart ferestrele mai la tóte casele. S’au arestat un muțime de persone, dintre care numai puțini studenți. Cele mai multe­­ fiare un­guresc­ condamnă brutalitatea poliției, lau­dă tactul armatei; în­cât privesce excesu­­rile, ele nu găsesc nici un­ cuvănt de re­probare D'ALE PARLAMENTULUI austriac In­­i­­­matorel* De­și cluburile din drepta nu s’au înțeles încă între ele, totuși se pate crede cu siguranță că tariful vamal va veni din discuțiune chiar în sesiu­nea acesta. Discuțiunea va începe probabil Mercur­. Astă­zi­ va continua discuțiunea în privința legei care scote din sfera de competință a juriului crimele so­cialiste. Clubul german austriac va vota pentru lege numai cu ore­cari restricțiuni. Clubul doresce ca legea să se mărginască numai la crimele anarhiste și efectul ei să se stabi­­lesca numai pentru două ani în loc de cinci. In acest sens va vorbi și d-rul Herbst. , La începutul ședinței de astă­­zi a Camerei s’a presintat legea privi­­tore la ajutorul ce trebue să se dea văduvelor și orfanilor militarilor. de la 7 Iunie citim az­i Guvernul și noua Cameră italiană Citim în ziarul „Le Temps“ . Nu se pute da încă un tablou exact des­pre compunerea nouei Camere italiane. Fără îndoiala că ministerul a eșit învin­gător din lupta electorală, dar nu se scie încă cu cât a câștigat în contra adversa­rilor săi, cari pretind ca nu sunt bătuți de cât cu 15 voturi, pe când organele guver­­nuluew­ié evsínétsft majoritatea d-lui De­­pretis la 90 de voturi. Ori ch­i ar ti ăuse aceste calcule, ale căror divergințe se ex­­plica prin marele număr al deputaților cari, în Italia, n’au altă partidă de­cât acea a intereselor lor, reiasă din listele parlamen­tare cele mai recente că pentarh­ia mai mult a perdut de­cât a câștigat tărâm, pe când, din contră, partida conservatore, pusa sub ordinele d-lui Minghetti, număra de la 100 până la 160 deputați. Prin chiar jocul instituțiunilor parlamen­tare, d. Depretis va fi deci nevoit să se plece spre drepta. Va trebui să facă un loc în cabinet amicilor d-lui Minghetti, pre­cum asemenea să fie sema de cerințele fi­nanciare și economice ale acestei­ fracți­uni, care, în discuțiunile din urmă asupra impositului măcinatului, asupra egalizării impositului funciar și asupra convențiunei drumului de fer, represinta interesele nor­dului Italiei, ale provinciilor industriale, comerciante și bogate, prin oposițiune la interesele părții de Miaglo­tti, care este a­­gricolă și săracă. Ministerul va trebui deci să modifice în parte politica sea economică și acesta nu este un roü, căci asupra acestei părți a administrațiunei sale, atacurile oposițiune­ pare că au impresionat atât presa cât și publicul; va trebui asemenea să veghec­e ca tribunalele să dea dovadă două echitate mai puțin contestabile, în căușele politice. Deja în mai multe rânduri, alegătorii ita­­liani au protestat prin voturile lor în con­tra pedepselor edictate de nișce tribunale bănuite în contra prevențiilor ostili guver­nului, ceea­ ce s’a întâmplat cu Coccapiel­­ler și profesorele Sbarbaro. Fapte analoge s’au petrecut la ultima votare. D. Ciprianu, condamnat la două fieci de ani de muncă silnică pentru omoruri comise în Alecsan­­dria în 1867, în privința cărora putea să fie prescripțiune și acuzatul pretindea ca a fost în legitimă apărare, s’a ales de două ori deputat la Forli și la Ravena. Aceste protestațiuni nu pot să nu fie luate în considerațiune, chiar daca ele ar fi ab­surde, adică lipsite chiar de ori­ce apa­rență de legitimitate. Nu este însă tot ast­fel și pentru cașul d-lui Cipriani, căci ua parte a presei moderate ia apărarea s­a și blameza guvernul în privința unui in­­cidinte care, în ori­ce cas, este îndestul de supărător. Se mai semnală m­âncă în Italia discu­țiunile unei părți a presei asupra cestiu­­nei argintare a întreitei alianțe. Italia crede ca, în târgul ce a făcut cu Austria și Ger­mania, a dat tot și n’a obținut nimic, în contra obiceiului séu. De aci­să indigena­­țiune, care pare să aiba consecințe seri- Lumineza­te și vei fi. ABONAMENTE si Capitali si districte, on an 48 lei; sire lnul 84 Im; trei hui 13 lei; nă lant 4 lei Pantru tote țerile Europei, trimeatrul 15 lei A se adresa: IN ROMANIA, k administrațiunea (fiarului și afldile poștale. LA PARIS, k Haras, Laffire «t C­ nne, 8, Place de l Benne LA VTENA, la d. B. G. Poporil, 15, Bleinchmarkt. IN ITALIA, la d. dott Cav. Gnetare Civic, Vic San Francese de Paek (A. O.) II, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — ese, chiar de pe acum „Riforma» și «Di­­ritto» două organe altă­dătă bismarckiane trec în rândurile patrioților, cari cer ca, în Martie 1887, Italia să iasă dintr’uă a­­lianță care este prea gratuita. Tratatul de comercia între România și Elveția Tratatul de comercia dîntre Romania și Elveția a fost subscrisa­­tă în afii lui­a­r—i cri meniurilor Parlamen­­tului. Art. 1 al acestui tratat prevede că mărfurile de origină și de manufactură ro­mână vor plăti, la intrarea lor în Elveția, drepturile cele mai scăzute cari sunt sau vor fi înscrise în tarifele convenționale El­vețiene. Articolele neînscrise în aceste ta­rife vor fi supuse facselor din tarifa ge­nerală Elvețiană.­­De asemenea, mărfurile de origină sau manufactură elvețiană vor plăti, la intra­rea lor în România, drepturile cele mai scăzute cari sunt sau vor fi înscrise în tarifele convenționale ale României. «Se face escepțiune în acesta privință pentru articolele enumărate în «Tabela A» alaturata la tratatul de față. Aceste arti­cole precum și ori­cari altele neînscrise în tarife, convenționale al României, vor plăti tabsele din tarifa generală româna. «Este înțeles că, decât înainte de espi­­rarea tratatului de față, România ar con­­ceda tratamentul națiunea celei mai favo­rizate vre­unei țări care încă nu se bu­cure de densul, același tratament va fi pe dată, fără condițiune nici restricțiune, a­­cordat și Elveției. «Cele două înalte părți contractante își garanteza in mod reciproc tratamentul na­­țiunei celei mai favorizate în ceea ce pri­veșce esportațiunea și transitul.» Articolele enumărate în «Tabela A» sunt : Făină de grâu de ori-ce calitate, Faină 1 • 1 A*»«» A O O tTC J An fo «J­nuri dintr’éasele. Paste fainese,­­fise «de Italia». Ceară brută, albă sau galbenă, precum: făclii, figuri, flori sau alte prepa­­rațiuni de tot felul. Săpunuri de tot felul, afara de cele de parfumeria. Lumânări de stearină și­­,de spermacut, de tot felul. Piei tăbăcite (cuirs) ordinare, nedenumite în special. Lucrări de piele (cuir) ordinare precum : lucrări de cismar, de șelar, de curelar, de cofărar, de piele ordinară, chiar combinate cu alte materii afară de cele e­­numărate la art. 445 din tarifa conven­țională. Țăsături de lână ordinare, adică : înve­­litori grosolane cu păr lung (pături, țoluri); postavuri pentru vestminte grosolane (lise «de Halina» (aba, zeghe, dimiă); postav brut, covoare de lână de tot felul cu bu­cata sau cu metrul. Lucrări de pâslă or­dinare, precum: tălpi, șoșori cu seu fără tălpi, și pălării de pâslă ordinare pentru usul țăranilor și al soldaților. Pânză, neînâlbită forte ordinară. Hârtie și papetârlă ordinară , adică: hârtie vâ­nătă sau alt­fel pentru împachetat, simplă sau cătrănită ; carton ordinar , hârtie cu praf de sticlă („papier­a verre“), hârtie cu nisip (,,a l’émeri“) și altele asemenea. Hârtie nedenumitâ în special. Semne de construcțiune. Lucrări de lemn cu totul ordinare precum : lucrări de dogar, de dulgher, de strungar, grosolane, brute; lucrări de rotar și alte lucrări de lemn numai dat la rând ca sau cioplit; lucrări comune de împletituri de coșuri („de vam­­­erie“); tóte acestea nici vopsite, nici lus­truite („passés au mordant“), nici date cu lac, nici vernisate, nici polite („polis“), combinate cu alte materii. Lucrări de lemn ordinare, precum : lemne tăiate în foi pentru placagiu ; parcheturi nemarchetate ; pluta în placi și în foi, tălpi de plută, do­puri de pluta; tote acestea brute. Lucrări de lemn fine, precum : scule de menagiu (mobile), parcheturi marchetate, jucării de copii, precum și tote obiectele arătate la cele două posițiuni precedente vopsite, lustruite („passés au mordant), date cu lac, vernisate, polițe („polis“), chiar com­binate cu metaluri comune, cu piele ordi­nară, cu trestie, cu papură sau cu alte materii fibrose vegetale. Petroliu și uleiü de schist, brute și ra­finate. Tratatul va intra în vigore din gliua schimbarea ratificărilor și va rămânea e­­secutor până la 28 lunie (10 Iulie) 1891. In cas când nici una din înaltele părți contractante nu va fi notificat, cu două­sprezece luni înainte de acesta dată, in­­tențiunea de a face să înceteze efectele tratatului, acesta va rămânea obligatoriu până la espirarea unui an din­­ ziua în care una sau alta din cele două înalte pătrii contractante îl va fi denunțat. Ratificările vor fi schimbate la Bucu­resci cât se va putea mai curând. SCIRI D’ALE PILEI Luni, M. S. Regina a visitat expozițiunea unde a fost primită de vice-președintele clubului­u, *■*# vw^vuven Maiestatea Sea a examinat în timp de un ora și jumătate tabelele și cele­l­alte lucruri de artă espuse la Intim­ Club. * * * Opus «Carte de citire pentru gimnasii, școle reale, comerciale, pedagogice (nor­male) și pentru școle de adulți, tomul I, Sibiu 1885», lucrat de d. Ion Popea, pro­fesor la gimnasiul român din Brașov, este aprobat ca carte didactică pentru clasa I și II din școlele secundare din țară. * * * Lucrările pentru instalațiunea târgului de rîmatori din Turnu-Severin au încetat brusc­­ filele trecute. D. prim-ministru a declarat că avându­­se in vedere noua nostra posițiune eco­nomică față cu Austria, târgul de rîma­­tori nu se va mai face la Severin. Societatea de construcțiuni a făcut până acum lucrări acolo pentru 400.000 de lei socotindu-se și cheltuelele planurilor pre­liminare. Aceste 400.000 de lei le perde statul. D. prim-ministru a adaos câ vor începe lucrările unui târg la Constanța. Dar dăcâ oposițiunea va ține și la Con­stanța cum a ținut la Severin vr’ua în­trunire, încăta­ vor ș’acolo lucrările, pla­­tindu-se iarăși societății de construcțiuni daune pentru planuri și studie preliminare ?? * *♦ «Monitorul Oficial» publică decretul re­gal prin care d. dr. Nicolae Kalenderu este autorizat a primi și purta însemnele de o­­fciar ale orcanului «Legiunea ve ce i s’a conferit de d. președinte al re­publicei Francese, și acelea de comandor al ordinului «Takova» ce i s’a conferit de M. S. Regele Serbiei. 4 . D. Em. Bacaloglu, profesor la faculta­tea de științe din Bucuresci, va fi numit director al cabinetului universitar de fi­­sica. * * + Curtea cu jurați din Ilfov —sesiunea ca­re va începe la 1 iuniu—va fi compusă din d-nii: G. D. Economu, președinte; Vla­­doianu și G. Costescu, judecători; Miclescu va ocupa fotoliul ministerului public. In cestiunea convențiunei cu Elveția, secțiunile Camerei au numit pe următorii delegați : d-nii E. M. Porumbaru, Epurescu, N. Gane, N. Sergiu, G. Ianov, Vizanti și Civitilli. *~ D. Porumbaru, delegatul secțiune­­i, va face raportul. * * * Primim de la Craiova un studiu intitu­lat : «Cestiunea Cavaleriei în armata nos­tra» de d. locotenent C. D. Toplicescu. Vom reveni. * * Citim în «Galații» .* Circulă în orașul nostru sgomotul cu d. Lupu Costachi are să fie strămutat ca pre­fect la Brăila, în locul d-lui Trâsnea, care va trece la Covurlui. înregistrăm zgomotul supt pre care re­­servă. * * * Mercurea trecuta, 21 Maiu, s’a făcut în sala Ateneului serbarea celei de a noua a­­niversară a societăței sciințifico- literară «Tinerimea Română» precum și distribui­rea premiilor, sub președința d-lui Const. Goga, profesor universitar. Au fost pre­miați vre 40 din diferite școli. înainte, d. N. Alecsiu, membru al socie­­tăței, a ținut un conferința despre «Edu­­cațiunea Naționala».* * * In privința Lotariei Ateneului și lotului celui mare,­­fiarele de aspra publica ur­­mătorele : D. Dimitrescu câștigătorul lotului de 75.000 franci al Lotâriei Ateneului a fost espus la uâ crudă desamăgire. El avea No. 481,451 pe care îl păstra acasa. In sera tragerei s’a dus la Cișmigiu după ce înscrisese numărul biletului în­tr’un carnet. Dar din greșală înscrisese No. 481,431. In momentul când s’a pu­blicat numărul câștigător, adică 481,431, d. Dimitrescu s’a uitat în carnet și vărsând * ♦ ♦ .

Next