Romanulu, iunie 1886 (Anul 30)
1886-06-10
>V ANUL AL XXX-LE Volesce și vei putea. anunciuei Link 4e 80 Uter» petit, pagina IV......................... D»te _, » n «ID Scjertinul ai raclam# pagina m fi IV linia A I« adresa: IN ROMANIA, la administraținnea 4iarnlnl. IN PARIS, la Harat, Laffit# «t C-nie, 8, Plac# d# la Benraa. LA VTENA, k d-nil Haasenatein #t Vogler, (Otto Maas«). LA FRANCPORT, S. H. — la G. L. Daobe #t C-nie, pent« Germania, Belgia, Olanda, Khreția și America. — Sorlelefiicate se refuă — Pandatore: C. A. ROSETÎ, 20 BANI EXEMPLARA REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI. 10. BDimjNEA I O 1 ttraelara: TIHTILI C. SOSIRI BUCURESCI 9 CIREȘAR In privința relațiunilor comerciale cu străinătatea, se vede că a fost ursit ca guvernele române — ori din ce partidă ar face parte — să nu procedeze serios. Nu mai vorbim de trecut, căci trecutul tuturor e cunoscut, și presentul d’ajuns este spre a dovedi temeinicia afirmărei nóstre. Tratatul încheiat filele trecute cu Elveția și pe care acum îl discută Camera este un act nu numai de neprevedere, ci constitue pentru guvernul român un neertată greșală, cel puțin într’una din părțile lui esențiale. Să ne explicăm. Un proverb tfice că orî ce om uă dată se póte înșela; dar cel ce se înșală și a doua ora, mai cu semn prin aceleași mitflóce, om cu minte nu este. Cel ce nu vede într’adevĕr pragul de jos nici după ce s’a iubit de cel de sus e privit ca un tip de urbență intelectuală. Și așa apare actualul guvern român în tratatul comercial ce a încheiat cu Elveția. Intr’adevăr, numitul tratat, în art. 1, declară că „mărfurile de origine și de manufactură română vor plăti, la intrarea lor în Elveția, drepturile cele mai scăzute care sunt sau vor fi înscrise în tarifele convenționale elvețiane. Articolele neînscrise în aceste tarife vor fi supuse facfelor din talerifa generală elvețiană“. E bine ceea ce ni s’acordă pentru moment, căci ni s’asigură dreptul națiunii celei mai favorizate. Dar nu e nimic sigur, căci acest tratat nu împedică pe Elveția d’a face produselor române oă condițiune mai rea fără concursul nostru, ci numai încheind cu alte puteri noul convențiuni comerciale. Acesta disposițiune, după părerea nostru, e neacceptabilă ; e neacceptabilă, în principiu, căci nimeni vorbim de omenii și de națiunile care-și cumpănesc actele și faptele—nimeni nu încheiă un contract pe care partea cealaltă contractantă îl pote modifica ad-libitim, adică oricând’ar voi, oricând ar găsi interes d’a o face, e neacceptabilă, într’un tratat încheiat de România, pentru că făcut-am deja că esperiența din cele mai costatare, isbitu-ne-am de pragul de sus și datori eram, datori erau guvernanții d’a vedea pe cele de jos. Intr’adevăr, și cităm fapte pe care oricine le póte verifica, convențiunea nostra cu Germania stipula condițiunea națiunii celei mai favorisate pentru importarea de cereale române în Germania. Ce ne-a folosit őre acesta stipulațiune ? ! Ea a fost în realitate numai un miragiu, numai uă consolare, căci în realitate, din momentul când Germania, pentru ale iei interese, a modificat conversiunea- cu Spania -- care până atunci era cea mai favorabilă,—și a supus la tacșe mai mari cerealele, și în special secara, secara din România a perdut și ea condițiunea favorabilă și a trebuit să fie supusă la tacse mari pentru intrarea-i în Germania. Făcut’am deci experiență cu clausa nedefinită a condițiunii națiunii celei mai favorizate, și fiindcă păgubitore fost’a acea esperiență, oricine era în drept să credá că, după ce ne-am lovit de pragul de sus, vedea vom pe cel de jos și ne vom feri d’a repeta aceiași greșală. Se vede case că guvernul României din esperiența trecutului n’a învățat îndestul, de vreme ce nici în noua convențiune nu ia nici uă măsură pentru ca condițiunile în care trateză cel puțin defavorabil țării să nu potă fi schimbate. Mai mult, putința și pentru România de a schimba ca tratamentul actual acordat mărfurilor și produselor belgiane nu există , căci noi avem uă convențiune cu Germania pe care — până la espirarea-I — nu putem, oricât de mult am voi, s’o schimbăm, fără consimțimentul mare împărății germane. In astfel de condițiuni, credem noi, nu e nici de onorea nici de demnitatea țărei d’a încheia noul convențiuni, fie cu oricine. Acesteafise despre convențiunea cu Elveția, asupra căreia vom reveni dacă pripa cu care se face discuțiunea ne va mai lăsa timp, vom adauge, ceea ce în nenumărate rînduri am spus-o, că noi dorim din tdtă inima, și interesele țărei la acesta nu se opun, ca România să încheie convențiuni cu acele state occidentale a căror industrie e ajunsă la perfecțiune, pentru că produsele lor nu ne împedecă a crea și a desvolta industriile ce voim, ce putem să creăm noi. Elveția este între aceste state și pate mai mult decât oricare altul. Dar cerem, și țara întragă cere, octoX un moY infirm Sncîi 11ÎS A itiS rolul de naivi. Ne-a costat mult ușurința trecutului , ar trebui să n’o mai repetăm. De aceea, întru cât privesce convențiunea cu Elveția, propunem ca guvernul român să începa din nou negocierile cu guvernul elvețian și, printr’un act adițional la convențiunea deja încheiată, să stipuleze că, în nici un caz, pentru durata actualei convențiuni, Elveția nu va putea supune produsele române la fapse mari decât cele acum în ființă. Acesta e drept, e și uă reciprocitate, pentru că noi, până la expirarea convențiunii cu Germania, când se va sfîrși și cea cu Elveția, nu putem schimba în plus nici una din facsele actuale. Să putem cu se schimba în minus și, în acel caz, și Elveția se va folosi pe baza tratamentului națiunii celei mai favorizate. A doua stipulațiune a actului adițional ce propunem ar trebui decis să fie aceea că, daci Elveția ar micșora factele actuale, acea micșorare de drept și produselor române se va aplica. In starea actuală de nesiguranță, pe care o produce crima ce bântuie Europa, nici uă precauțiune nu e, nu pate fi de prisos. Propunem deci guvernului României să cugete bine, să tragă învățăminte din experiența trecutului și lăsând la uă parte micuțele cestiuni de amor propriu, ren,înțeles, să caute a dobândi—printr’un act adițional la convențiunea ce a încheiat—condițiunile mai sus enunțate și care neapărate sunt pentru ca convențiunea să fie și pentru România uă realizate folositare. St. Petersburg, 8 iuniü.— «Journal de St. Petersburg.» vorbind despre afacerea de la Burgas spune că n’a fost nici un complot, că viața principelui Alecsandru n’a fost în pericol, că acuzatul Nabokoff este un om onorabil și pacinic și cât în fine acest complot a fost inventat pentru trebuințe electorale. Fata rusesca mai adaogă: Invențiunea acestui complot este unul din migllacele întrebuințate de guvernul bulgar spre a arăta că dată mai mult frumosa independința de inimă ce-l caracterisără. St. Petersburg, 8 Iunie.—Circula știrea că d. de Kotzebue, consilier la ambasada Rusiei de la Paris, ar fi numit ministru la Bucuresci, înlocuind pe principele Urusoff care merge la Bruxelles. Atena, 8 iunie.— D. Curtopassi, ministrul Italiei, a intrat, în Atena și și a reluat funcțiunile. Viena, 8 iunie.— «Buletinul militar» publică o scrisore autografă a împăratului citire arhiducele Albert prin care ’i mulțumesce pentru calatoria ce a făcut în Bosnia și Herzegovina. împăratul exprimă în același timp înaltarea satisfacțiune în privința atitudinei populațiunilor și a spiritului trupelor în țerile ocupate. Catana, 8 Iunie.— Erupțiunea a încetat. Locuitorii de la Nicolosi se vor putea întorce mâine. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 8 iunie.—Discuțiunea raportului comisiunei, în cestiunea espulsării principilor, va avea loc joi. Cabinetul va respinge espulsarea generală, pe care a propus-o comisiunea. ESCESURILE DIN PESTA Afacerea generalulul Janski a devenit un cestiune de prima ordine în Ungaria. Budapesta, capitala Ungariei, continuă a fi teatrul celor mai zgomotose demonstrațiuni. E că scirile pe care le primesc fiarele din Viena cu data de 7 luni, în acesta privință: Ieri fără s’au făcut în mai multe rânduri demonstrațiuni înaintea locuinței generarului Janski. Poliția intervenind, le-a pus în curând capăt. Mai multe detașamente de geandarmi călări și pedeștrii ocupară capetele stradelor, care răspund în piața museului, unde se află locuința generarelui Janski. piața frantz-iosei a fost ocupată de armată, care oprea trecerea spre clubul partidei liberale și spre redacțiunea harului «Pester Lloyd.» Poliția împedică orice aglomerare. Ambele poduri peste Dunăre erau ocupate de soldați. înaintea Chioșcului «Hangel» la cheul Dunărei pe la orele 9 și jumătate s-au strâns câțiva omeni, cari au strigat de câteva ori : Joslanski; poliția s-a împrăștiat numai de cât.' Intr’uă altă telegramă se zice . Eri fără s’au făcut mai multe arestări. Mai multe ferestre de pravalii au fost sfărîmate. S’au arestat 31 de persone. Uă telegramă venită mai fârziliu anunță : ■Scandalurile s’au repețit agii nopte ; au fost morți și răniți ; studenții hotărîseră la aminei să continue demonstrațiunile și să se strângă pe cheul dinaintea palatului vamei. Deorece rectorul a ordonat închiderea salei de lectură, consultațiunile s’au urmat în culótele universităței. întrunirea dinaintea palatului vămei a fost zădărnicită de câtre poliție. O parte dintre studenți, însoțită de oă mulțime de gură cască, în strigăte și chiote apucă pe chei în sus și se opri la chioșc, unde se afla comandantul general baronul Edelsheim Gyulai și ministrul Széchényi. Un individ se sui numai decât pe scaun și ținu discursuri insultatore la adresa armatei. Din respect pentru publicul elegant ce se afla pe chei, gendarmii călări nu au putut naiita destul de repede. Turburătorii au fost alungați cu baionetele și paturile pușcilor de către gendarmii pedeștrii, numai după ce au mai făcut un îngrozitor scandal înaintea bursei și a clubului liberal. Spre a împedică alte aglomerări și trecerea peste pod, piața Franz-Iosef a fost ocupată de două batalione, care închiseră capetele stradelor și rămaseră aci penă la 11 ore. Intr’aceea mulțimea împrăștiată s’a strîns din, nuoü în piața museului înaintea casei d-lui Janski unde poliția a avut grea posițiune, deorece vorba bună n’a fost de nici un folos, și gendarmii călări și pedeștrii au trebuit să facă us de armă. Furia a crescut când în mijlocul mulțimea a esplodat un cartușe. S’a întâmplat de s’au tăiat mai multe nasuri și s’au crestat mai multe capete; un om, până acum necunoscut, străpuns de baioneta, a rămas mort pe loc. După teatru scandalurile au reînceput, cu deosebire in cartierul Teresienstadt mulțimea a spart ferestrele mai la tóte casele. S’au arestat un muțime de persone, dintre care numai puțini studenți. Cele mai multe fiare unguresc condamnă brutalitatea poliției, laudă tactul armatei; încât privesce excesurile, ele nu găsesc nici un cuvănt de reprobare D'ALE PARLAMENTULUI austriac Inimatorel* Deși cluburile din drepta nu s’au înțeles încă între ele, totuși se pate crede cu siguranță că tariful vamal va veni din discuțiune chiar în sesiunea acesta. Discuțiunea va începe probabil Mercur. Astăzi va continua discuțiunea în privința legei care scote din sfera de competință a juriului crimele socialiste. Clubul german austriac va vota pentru lege numai cu orecari restricțiuni. Clubul doresce ca legea să se mărginască numai la crimele anarhiste și efectul ei să se stabilesca numai pentru două ani în loc de cinci. In acest sens va vorbi și d-rul Herbst. , La începutul ședinței de astăzi a Camerei s’a presintat legea privitore la ajutorul ce trebue să se dea văduvelor și orfanilor militarilor. de la 7 Iunie citim azi Guvernul și noua Cameră italiană Citim în ziarul „Le Temps“ . Nu se pute da încă un tablou exact despre compunerea nouei Camere italiane. Fără îndoiala că ministerul a eșit învingător din lupta electorală, dar nu se scie încă cu cât a câștigat în contra adversarilor săi, cari pretind ca nu sunt bătuți de cât cu 15 voturi, pe când organele guvernuluewié evsínétsft majoritatea d-lui Depretis la 90 de voturi. Ori chi ar ti ăuse aceste calcule, ale căror divergințe se explica prin marele număr al deputaților cari, în Italia, n’au altă partidă decât acea a intereselor lor, reiasă din listele parlamentare cele mai recente că pentarhia mai mult a perdut decât a câștigat tărâm, pe când, din contră, partida conservatore, pusa sub ordinele d-lui Minghetti, număra de la 100 până la 160 deputați. Prin chiar jocul instituțiunilor parlamentare, d. Depretis va fi deci nevoit să se plece spre drepta. Va trebui să facă un loc în cabinet amicilor d-lui Minghetti, precum asemenea să fie sema de cerințele financiare și economice ale acestei fracțiuni, care, în discuțiunile din urmă asupra impositului măcinatului, asupra egalizării impositului funciar și asupra convențiunei drumului de fer, represinta interesele nordului Italiei, ale provinciilor industriale, comerciante și bogate, prin oposițiune la interesele părții de Miaglotti, care este agricolă și săracă. Ministerul va trebui deci să modifice în parte politica sea economică și acesta nu este un roü, căci asupra acestei părți a administrațiunei sale, atacurile oposițiune pare că au impresionat atât presa cât și publicul; va trebui asemenea să veghece ca tribunalele să dea dovadă două echitate mai puțin contestabile, în căușele politice. Deja în mai multe rânduri, alegătorii italiani au protestat prin voturile lor în contra pedepselor edictate de nișce tribunale bănuite în contra prevențiilor ostili guvernului, ceea ce s’a întâmplat cu Coccapieller și profesorele Sbarbaro. Fapte analoge s’au petrecut la ultima votare. D. Ciprianu, condamnat la două fieci de ani de muncă silnică pentru omoruri comise în Alecsandria în 1867, în privința cărora putea să fie prescripțiune și acuzatul pretindea ca a fost în legitimă apărare, s’a ales de două ori deputat la Forli și la Ravena. Aceste protestațiuni nu pot să nu fie luate în considerațiune, chiar daca ele ar fi absurde, adică lipsite chiar de orice aparență de legitimitate. Nu este însă tot astfel și pentru cașul d-lui Cipriani, căci ua parte a presei moderate ia apărarea sa și blameza guvernul în privința unui incidinte care, în orice cas, este îndestul de supărător. Se mai semnală mâncă în Italia discuțiunile unei părți a presei asupra cestiunei argintare a întreitei alianțe. Italia crede ca, în târgul ce a făcut cu Austria și Germania, a dat tot și n’a obținut nimic, în contra obiceiului séu. De acisă indigenațiune, care pare să aiba consecințe seri- Luminezate și vei fi. ABONAMENTE si Capitali si districte, on an 48 lei; sire lnul 84 Im; trei hui 13 lei; nă lant 4 lei Pantru tote țerile Europei, trimeatrul 15 lei A se adresa: IN ROMANIA, k administrațiunea (fiarului și afldile poștale. LA PARIS, k Haras, Laffire «t C nne, 8, Place de l Benne LA VTENA, la d. B. G. Poporil, 15, Bleinchmarkt. IN ITALIA, la d. dott Cav. Gnetare Civic, Vic San Francese de Paek (A. O.) II, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — ese, chiar de pe acum „Riforma» și «Diritto» două organe altădătă bismarckiane trec în rândurile patrioților, cari cer ca, în Martie 1887, Italia să iasă dintr’uă alianță care este prea gratuita. Tratatul de comercia între România și Elveția Tratatul de comercia dîntre Romania și Elveția a fost subscrisată în afii luiar—i cri meniurilor Parlamentului. Art. 1 al acestui tratat prevede că mărfurile de origină și de manufactură română vor plăti, la intrarea lor în Elveția, drepturile cele mai scăzute cari sunt sau vor fi înscrise în tarifele convenționale Elvețiene. Articolele neînscrise în aceste tarife vor fi supuse facselor din tarifa generală Elvețiană.De asemenea, mărfurile de origină sau manufactură elvețiană vor plăti, la intrarea lor în România, drepturile cele mai scăzute cari sunt sau vor fi înscrise în tarifele convenționale ale României. «Se face escepțiune în acesta privință pentru articolele enumărate în «Tabela A» alaturata la tratatul de față. Aceste articole precum și oricari altele neînscrise în tarife, convenționale al României, vor plăti tabsele din tarifa generală româna. «Este înțeles că, decât înainte de espirarea tratatului de față, România ar conceda tratamentul națiunea celei mai favorizate vreunei țări care încă nu se bucure de densul, același tratament va fi pe dată, fără condițiune nici restricțiune, acordat și Elveției. «Cele două înalte părți contractante își garanteza in mod reciproc tratamentul națiunei celei mai favorizate în ceea ce priveșce esportațiunea și transitul.» Articolele enumărate în «Tabela A» sunt : Făină de grâu de ori-ce calitate, Faină 1 • 1 A*»«» A O O tTC J An fo «Jnuri dintr’éasele. Paste fainese,fise «de Italia». Ceară brută, albă sau galbenă, precum: făclii, figuri, flori sau alte preparațiuni de tot felul. Săpunuri de tot felul, afara de cele de parfumeria. Lumânări de stearină și,de spermacut, de tot felul. Piei tăbăcite (cuirs) ordinare, nedenumite în special. Lucrări de piele (cuir) ordinare precum : lucrări de cismar, de șelar, de curelar, de cofărar, de piele ordinară, chiar combinate cu alte materii afară de cele enumărate la art. 445 din tarifa convențională. Țăsături de lână ordinare, adică : învelitori grosolane cu păr lung (pături, țoluri); postavuri pentru vestminte grosolane (lise «de Halina» (aba, zeghe, dimiă); postav brut, covoare de lână de tot felul cu bucata sau cu metrul. Lucrări de pâslă ordinare, precum: tălpi, șoșori cu seu fără tălpi, și pălării de pâslă ordinare pentru usul țăranilor și al soldaților. Pânză, neînâlbită forte ordinară. Hârtie și papetârlă ordinară , adică: hârtie vânătă sau altfel pentru împachetat, simplă sau cătrănită ; carton ordinar , hârtie cu praf de sticlă („papiera verre“), hârtie cu nisip (,,a l’émeri“) și altele asemenea. Hârtie nedenumitâ în special. Semne de construcțiune. Lucrări de lemn cu totul ordinare precum : lucrări de dogar, de dulgher, de strungar, grosolane, brute; lucrări de rotar și alte lucrări de lemn numai dat la rând ca sau cioplit; lucrări comune de împletituri de coșuri („de vamerie“); tóte acestea nici vopsite, nici lustruite („passés au mordant“), nici date cu lac, nici vernisate, nici polite („polis“), combinate cu alte materii. Lucrări de lemn ordinare, precum : lemne tăiate în foi pentru placagiu ; parcheturi nemarchetate ; pluta în placi și în foi, tălpi de plută, dopuri de pluta; tote acestea brute. Lucrări de lemn fine, precum : scule de menagiu (mobile), parcheturi marchetate, jucării de copii, precum și tote obiectele arătate la cele două posițiuni precedente vopsite, lustruite („passés au mordant), date cu lac, vernisate, polițe („polis“), chiar combinate cu metaluri comune, cu piele ordinară, cu trestie, cu papură sau cu alte materii fibrose vegetale. Petroliu și uleiü de schist, brute și rafinate. Tratatul va intra în vigore din gliua schimbarea ratificărilor și va rămânea esecutor până la 28 lunie (10 Iulie) 1891. In cas când nici una din înaltele părți contractante nu va fi notificat, cu douăsprezece luni înainte de acesta dată, intențiunea de a face să înceteze efectele tratatului, acesta va rămânea obligatoriu până la espirarea unui an din ziua în care una sau alta din cele două înalte pătrii contractante îl va fi denunțat. Ratificările vor fi schimbate la Bucuresci cât se va putea mai curând. SCIRI D’ALE PILEI Luni, M. S. Regina a visitat expozițiunea unde a fost primită de vice-președintele clubuluiu, *■*# vw^vuven Maiestatea Sea a examinat în timp de un ora și jumătate tabelele și celelalte lucruri de artă espuse la Intim Club. * * * Opus «Carte de citire pentru gimnasii, școle reale, comerciale, pedagogice (normale) și pentru școle de adulți, tomul I, Sibiu 1885», lucrat de d. Ion Popea, profesor la gimnasiul român din Brașov, este aprobat ca carte didactică pentru clasa I și II din școlele secundare din țară. * * * Lucrările pentru instalațiunea târgului de rîmatori din Turnu-Severin au încetat brusc filele trecute. D. prim-ministru a declarat că avânduse in vedere noua nostra posițiune economică față cu Austria, târgul de rîmatori nu se va mai face la Severin. Societatea de construcțiuni a făcut până acum lucrări acolo pentru 400.000 de lei socotindu-se și cheltuelele planurilor preliminare. Aceste 400.000 de lei le perde statul. D. prim-ministru a adaos câ vor începe lucrările unui târg la Constanța. Dar dăcâ oposițiunea va ține și la Constanța cum a ținut la Severin vr’ua întrunire, încăta vor ș’acolo lucrările, platindu-se iarăși societății de construcțiuni daune pentru planuri și studie preliminare ?? * *♦ «Monitorul Oficial» publică decretul regal prin care d. dr. Nicolae Kalenderu este autorizat a primi și purta însemnele de ofciar ale orcanului «Legiunea ve ce i s’a conferit de d. președinte al republicei Francese, și acelea de comandor al ordinului «Takova» ce i s’a conferit de M. S. Regele Serbiei. 4 . D. Em. Bacaloglu, profesor la facultatea de științe din Bucuresci, va fi numit director al cabinetului universitar de fisica. * * + Curtea cu jurați din Ilfov —sesiunea care va începe la 1 iuniu—va fi compusă din d-nii: G. D. Economu, președinte; Vladoianu și G. Costescu, judecători; Miclescu va ocupa fotoliul ministerului public. In cestiunea convențiunei cu Elveția, secțiunile Camerei au numit pe următorii delegați : d-nii E. M. Porumbaru, Epurescu, N. Gane, N. Sergiu, G. Ianov, Vizanti și Civitilli. *~ D. Porumbaru, delegatul secțiunei, va face raportul. * * * Primim de la Craiova un studiu intitulat : «Cestiunea Cavaleriei în armata nostra» de d. locotenent C. D. Toplicescu. Vom reveni. * * Citim în «Galații» .* Circulă în orașul nostru sgomotul cu d. Lupu Costachi are să fie strămutat ca prefect la Brăila, în locul d-lui Trâsnea, care va trece la Covurlui. înregistrăm zgomotul supt pre care reservă. * * * Mercurea trecuta, 21 Maiu, s’a făcut în sala Ateneului serbarea celei de a noua aniversară a societăței sciințifico- literară «Tinerimea Română» precum și distribuirea premiilor, sub președința d-lui Const. Goga, profesor universitar. Au fost premiați vre 40 din diferite școli. înainte, d. N. Alecsiu, membru al societăței, a ținut un conferința despre «Educațiunea Naționala».* * * In privința Lotariei Ateneului și lotului celui mare,fiarele de aspra publica următorele : D. Dimitrescu câștigătorul lotului de 75.000 franci al Lotâriei Ateneului a fost espus la uâ crudă desamăgire. El avea No. 481,451 pe care îl păstra acasa. In sera tragerei s’a dus la Cișmigiu după ce înscrisese numărul biletului într’un carnet. Dar din greșală înscrisese No. 481,431. In momentul când s’a publicat numărul câștigător, adică 481,431, d. Dimitrescu s’a uitat în carnet și vărsând * ♦ ♦ .