Romanulu, august 1886 (Anul 30)
1886-08-05
ANUL AL XXX-LE Voiesce și vei putea anunciuri Linia de 80 litere petit, pagina IV........................40 bani min IV .... 2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina I și IV Baia , 2 „ — „ A se adresa: ROMANIA, la administrațiunea (parului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place do la Bourse. LA VIENA, la d-nil Haasensteln, et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusa — BUCURESCI, 4 AUGUST In nenumărate rânduri ne-am ocupat act de îndatoririle politiei, și am arătat cât bine și cât reț póte să facă ea ordine publice și, prin acesta, chiar siguranței și liniștei generale a statului. Vă bună poliția, că polițiă înțeleptă și preveditare, nu este chramată să provoce tulburările ci să le preîntâmpine , dar pentru acesta se cere ca poliția să nu facă decât poliția și să nu fie de altceva însuflețită decât de simțimentul datoriei și al răspunderea faptelor sale pentru menținerea ordinei publice. In adevăr, cine nu scie că poliția are la îndemână tote mijlocele și că dispune de tote instrumentele forței publice ; meritul cel mare case pentru că adevărată polițiă nu este ca să întrebuințeze pușcile și tunurile de cari pute dispune pentru a curma filele cetățenilor, ci pentru a’i protege și apăra. Am văzut și vedem cu durere la noi la ce a fost și este bună poliția, și nu vă dată am constatat că fapte grave s’ar fi putut întâmpla dacă cetățenii n’ar fi dat dovedi, în anume împregiurări, de pornirile lor pacinice și de dorința lor—chiar cu riscul d’a vedea că se calcă cele mai scumpe libertăți ale omului — d’a nu răspunde la provocările și ațîțările poliției. Capitala regatului României este martoră de cele petrecute, și faptele sunt îndestul de recente pentru ca fiecare cu înlesnire sé și le pute reaminti. Am asistat la scene cu adevărat revoltătoare, am văzut pe umenii poliției în capul bătăușilor așa numiți cetățeni pacinici—denumire pe care o vor păstra pentru totdeauna bătăușii regimului; am văzut,ziua în amiaza mare, în centrul capitalei, fugind lumea înspăimântată și cetățenii pacinici ai poliției lovind de marte pe cetățeni ; am văzut pe sergenții de oraș, înarmați cu revolvere ca în contra făcătorilor de réü, cutreierând stradele capitalei, ca uă amenințare ș’uă provocare pentru cetățeni, pe când grandarmeria pedestră și călare se afla supt arme și gata să năvălască în contra victimelor bătăușilor; am văzut, în fine, cum s’au făcut bătăi, până la vărsare de sânge, fără ca cei vinovați să se fi dat judecății și să fi fost pedepsiți. Tóte acestea de nimeni nu se pot nega, căci faptele s’au petrecut la lumina zilei și în fața tuturor. Inchipuăscă’și oricine ce s’ar fi întâmplat dacă bătăile de la Orfeu ar fi degenerat într’uă încăierare între mii de omeni, dacă s’ar fi slobozit și focuri și dacă, în loc de câțîva omeni cu capetele sparte, am fi avut nenorocirea să constatăm și câțîva morți. Capitala întrâgă s’ar fi sculat în piciore, groza ar fi fost la culme, fiecare s’ar fi crezut că este în legitimă apărare și ar fi căutat să se apere, și ordinea publică ar fi fost cu desăvârșire compromisă ! Atunci, ar fi intervenit poliția pe față cu tote aparatele forței publice, dar n’ar mai fi găsit în fața ei indignațiunea cetățianilor, ci mânia, desperarea și răsburarea lor. Dacă firesc pare oracul pentru ca, în asemeni împregiurări, lucrurile se pot ajunge aci, nu se cuvine óre să fim cu drept îngrijați de ceea ce s’ar mai putea întâmpla în viitor și să îndemnăm stăpânirea să cugete serios și să fie mai cu luare aminte ? Cu atât mai mult ne credem datoria face acesta, cu cât, pe lângă exemplele de la noi pe cari toți le cunoscem, alte exemple culese din alte țări ne arată la ce pute să ducă nedibăcia și neprevederea poliției. Astfel, acum în urmă, dintr’un lucru de nimic, care ar fi trecut pate fără să fie chiar băgat în somn, orașul Amsterdam fu teatrul unor scene sângerose cari nu numai că puseră în pericol ordinea publică, dar costară și viața a mai multor cetățeni. Poliția voi se oprască un grup de mateloți și de lucrători din port cari se dedeau la nișce jocuri răspândite în poporațiunea olandeză; aceștia case se opuseră și maltratară chiar pe un aginte de serviciu. Atunci, începu să se desfășure forța publică pe stradele Amsterdamului, și că adevărată luptă se încinse între armată și popor, care ținu până sera și continuă chiar și a doua zi-Resultatul la peste 50 de morți și peste uă sută de răniți! Dacă s’ar fi avisat la mijloce mai liniștitore, dacă s’ar fi ținut sema de ațîțarea poporațiunii, desigur că lucrurile n’ar fi luat un caracter atât de îngrozitor și nu s’ar fi întâmplat asemeni scene sângerose. Nu este iertat celor cari cârmuesc să țâră să uite, că rătăcirea de un moment a celor cari sunt chiamați să vegheze la siguranța cetățenilor și să mențte ordinea publică, pare să dea naștere la urmările cele mai grave și să aducă tot felul de nenorociri. Ziserăm rătăcirea poliției, presupuind uă poliție care să facă numai poliția dar care să fie puțin dibace și neprevédátóre, uă polițiă care, în anume împregiurărî, își arierde capul, și fără să vrea și fără să cugete are spune ordinea publică a un pericol la care nici nu s’a aștepta. Ce trebue să zicem case despre uă polițiă, care, în cunoscință de ceea ce face și pe deplin convinsă de răspunderea ce ia asupră’și, elpune prin uneltiri vădite, prin provocări și ațîțări, siguranța ordinei publice? Negreșit că, în cazul acesta, urmările pot să fie și mai funeste și pericolele și mai mari. A preveni și a face se înceteze orice perturbațiune în economia societății constituită și oganisată. E că cum s’a înțeles și să înțelege pretutindeni rolul poliției, cca cum am cerut și cerem să fie poliția nóstră, ar nouă polițiă politică în înțelesul cel reu al cuvântului, uă polițiă de partidă și de sugrumare a libertăților cetățeneșci, uă polițiă care să se ocupe de ori ce alt, afară numai de siguranța cetățenilor și de menținerea ordinei publice. Uă asemenea poliție este arma cea mai teribilă a despotismului, este ceea ce se numea că dată la noi poliția lui Căpitan Costache, organisată după un altă sistemă, dar tot atât de rea și de periculosa. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 3 August. — întrevederea d-lui Freycinet cu d. de Giers, care a fost anunțată de «Figaro», este desmințită. Constantinopole, 3 August. — Porta a început se negocieze cu Banca otomană, în vederea încheierei unui împrumut. Belgrad, 3 August. — Se desminte soi 20 BANI EXEMPLARUL rea ce se răspândise în privința unei crise ministeriale din causa respingerii proiectului de monopol al sării. Guvernul s’a hotârît a nu pune cestiunea de încredere asupra nici unui proiect din cele ce a presintat. Belgrad, 3 August.—Contrariu solrilor ce s’au publicat, se constată că tunurile sistemului de Bange sunt escelente. Manifestațiiunea lucrătorilor belgian! Se scrie din Bruxelles : Manifestațiunea lucrătorilor, care se va face la 25 August la Bruxelles în favorea sufragiului universal, va avea, după tote aparințele, un caracter impunător. Consiliul general al partidei lucrătorilor va putea să întrunesca 40,000 lucrători în capitală, și este de sperat că va avea destulă autoritate asupra partizanilor săi pentru a’l menține într’uă ordine perfectă. Cortegiul, care se va forma îndată după sosirea lucrătorilor, va trebui să se supună unui intinerar hotărât mai dinainte în înțelegere cu autoritatea comunală, care de altmintrerea îi va lăsa cea mai mare libertate în manifestațiunea ce se va face, neoprindu-se nici drapelele roșii nici strigătele. Scriea că mai multe ziare au anunțat, că în Ziua manifestațiunei se va face la Bruxelles că revistă militară de 40.000 omeni, este cu totul neîntemeiată. Pentru orice împregiurare neprevăzută, trupele vor fi consemnate încasărmi, dar guvernul nu se va amesteca câtuși de puțin în acesta afacere și va lăsa tatá răspunderea autorităților comunale. REFORMA MILITARĂ IN BELGIA Proiectele de lege privitore la serviciul militar obligator și desființarea înlocuirei în armată sunt departe de a avea un succes definitiv, cu tote discuțiunile făcute în privința lor. Din ce în ce mai mult, pare probabil că aceste proiecte nu vor fi nici chiar depuse, și daci se vor depune, acesta va fi numai pentru normă. Cea mai mare parte dintre deputații dreptei sunt cu totul ostili oricărei reforme militare și vor vota, prin urmare, atât în contra proiectului Oultremont cât și în eoniia proiectului d-lui Beernaert. Presa catolică, care, a doua zi după evenimentele de la Charleroi, a apărat cu căldură acesta reformă democratică, începe a găsi că alegătorii nu voesc nici sarcine militare, și deputații cari, în ajunul alegerior legislative, s’au arătat cei mai înfocați susținători ai „reorganisării“ armatei, nu se mai gândesc acum decât să voteze numai facia asupra cerealelor. Cât pentru reforma militară, a cărei trebuință s’a recunoscut de toți acum trei luni, va fi înmormântată în dosarele uitării. 1.IIV IRLANDA Presa irlandeză se ocupă cu numirea vice-regelui și a secretarului Irlandei, și face tot felul de aprecieri „Freeman’s Journal“, organ parnelist. Zice : Sir Michael Hicks-Beach, desemnat pentru a îndeplini funcțiunile de secretar de Stat pe care deja le-a mai îndeplinit altă dată, este un funcționar zelos și conscivicios, dar nu este decât un funcționar. El este prea rece și prea puțin simpatic pentru a juca rolul unui adevărat om de Stat. Cât pentru marchizul de Londonderry, chemat a îndeplini funcțiunile de vice rege, numirea lui semana mai mult ca uă neprevăzută surprindere. Este că neplăcută coincidența ca să se pite un Castlereagh în capul guvernului englez. Mărturim că nu stim nimic despre caracterul și despre capacitățile lordului Londonderry. Dar numele lui este desigur de ajuns pe a nu’l recomanda poporului irlandei. Am fi ispitiți să credem că vine la noi pentru a urma politica atât de cunoscută și de nenorocită a lui Castlereagh. Pare că ne înșelăm. Altă dată, marchizul de Londonderry, voind să obțină mandatul de deputat pentru comitatul Down, făgădui ca nu va vota în contra unui proiect «home rule», și acesta în scopul de a -și asigura voturile «naționaliștilor». Numirea lui pote deci să semnifice atât uă politica «home rule» cât și uă politică de resistența. Dar, repetăm, nu trebue să ne înșelăm. Oricare ar fi politica cabinetului Salisbury, poporul irlandei este gata. ”Dublin Express“, „Jiar protestant și Ymtipamelist Zice : Ar fi fost cu greu de a se face uă mai bună alegere ca aceia a marchizului de Londonderry pentru postul de vice-rege. Acesta numire va produce uă vine mulțumire, mai cu semn pentru poporațiunea protestantă din Ulster care îl cunosce forte bine și îl stimă forte mult la «landlord», având în acesta parte a Irlandei pământuri întinse pe cari le administrezá forte bine, fără să aibă nici oă neînțelegere cu arendașii. Numirea lui sir Michael Hicks- Beach ca secretar de stat va fi primită cu aceiași mulțumire. Ea va fi interpretata ca vă dovada a hotărîrei guvernului de a aplica uă politică fermă și nepărtiuitore, uă politică de veghiare, de activitate și de progres. In fine, „United Ireland,“ Ziar „home ruler“ la estremitate. Este oă politică care consistă în a impune Irlandei jugul englez prin puterea brutală, precum se pune comisala de forță condamnatului. Lordul Salisbury n’ar fi putut caracterisa mai bine acesta politică decât dându-ne ca vice-rege pe marchizul de Londonderry, omul care a moștenit sânge și numele acestui călân, al acestui idol păgân de Castlereagh, făptuitorul pactului mimei și al actelor de odresa concepțune, cari fură puse în joc pentru a face să se adopte acest pact. Tenorul marcjis. de Londonderry a fost cândva comunilor unde represinta comitatul Ulster jaci a jucat un rol atât de neînsemnat, încât nici un deputat nu’și mai aduce azi aminte de ridicolul său chip. Gât pentru sir Michael Hicks-Beach, are se vada ca lucrurile s’au schimbat forte în Irlanda, din Ziua în care o guverna c’un surîs inept și c’un voce pițigăiată și gângavă. Cititorii Românului cunosc părerile Ziarului nostru în cestiunea Protecționismului și Liberului-Schimb astăzi atât de agitată în tota presa europană. D. C. G. Marinescu, licențiat în drept și diplomat al școlei de științe politice din Paris, ne trimite un studiu asupra acestei cestiuni căruia Îi dăm loc în colinele Ziarului cu plăcerea ce vom resimți totdeauna când vom vede tineri cari și-am sfârșit studiile contribuind cu capitalul nou de cunoscințe la lămurirea cestiunilor ce întăresc întrega țară. Protecționismul și Liberul- Schimb în România Asistăm de câtva timp, la on polemică economică între DD. Al. Xenopol și Fr. Damé. Atât d. Xenopol cât și d. Damé cred că au găsit soluțiunea unei cestiuni de mult desbătutâ, aceea a Protecționismului și a Liberului-Schimb. Fără a contesta conoșciințele economice ale d. Xenopol, admirând pe de altă parte buna voință cu care d. Damé, nu cel d’antain, nici printre cel d’antain, se face apărătorul liberului-schimb, nu ne putem abține de a nu zice câteva cuvinte la adresa teoriilor acestor duci d-ni, care teorii, ne par a fi prea absolute. Colaboratorul Ziarului »Voința Națională» se pronunță fără nici on esitațiune pentru Protecționism ; după domnia sea, România trebue să adopte în relațiunile ei comerciale, acesta sistemă. Redactorul Ziarului »L’Independance Roumaine» admite extrema opusă: Țara Románescá, pretinde, d-nna sea nu póte prospera decât fiind liber-schimbistă. Nu nouă pentru a tăia ora ne par ambele aceste teorii cu totul absolute, și a le admite atât pe una cât și pe cea altă fără nici uă restricțiune este a fi fórte neprevăzator. Gestiunea ce ne preocupă, a fost și este una din grelele cestiuni economice, care de mult timp se discută, fără a i se fi găsit în tote timpurile, vr’uă soluțiune sigură. Erudiții economiști francezi, germani englesi și americani, parte protecționiști, JOI, 5 AUGUST 1886. Luminétate și vei 6. '7 ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa : IN ROMANȚA, la administrațiunea farului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — parte liber-schimbiști voind a găsi care ar fi modul cel mai nemerit pentru prosperarea comercială a unei națiuni, studiau lucrul cu un deosebit zel și atunci când, ca consecință a studiilor lor, găsesc ori Protecționismul ori liberul-schimb, atunci tocmai, resultatele practice ale unul sau altul din aceste 2 teorii, le dádeau uă desmințire formală. A se pronunța a fi, pentru Protecționism sau pentru liberulschimb într’un mod absolut, ar fi apoi să resolvăm în teorie, cea ce numai practica și că observațiune îndelungată pote resolva, dacă chiar soluțiunea lucrului n’ar aparține altui secol decât al nostru. Pentru a proba ceia ce insistăm ne vom permite a privi puțin îndărăt și a examina teoriile vr’uă câtorva Protecționiști și vr’uâ câtorva lideri schimbiști celebri cari teorii, frumuse în discuție, n’au dat resultatele acceptate în practică. Farâ a avea aerul de a face un curs de Economie Politică, nici «Voinței Naționale» nici Independenței Române, ne vom permite a face un mică expunere istorică a sus Ziselor teorii. Să începem cu germanul List der într’ensul vedem un economis cu uă teoriă cu totul particulară. Sistema lui List convine atât d. Xenopol cât și d. Dame amânduoi pot să’l invoce în apărarea tesei ce susține. Ce a voit List. Protecționismul sau liberul-schimb ? fara a eșita putem respunde că le-a voit pe amândouă Este forte curios a vedea un om, care se pretinde liber-schimbist, căutând a se adopta în tara sa Protecționismul; el bine un asemenom era List. Economistul german voia a avea liberul schimb între țările germane, era însă iimicul acestei sisteme economic, când era vorba să-l aplice și faciă cu cele alte țâri. Condițiunile atât economice, cât și politice, în cari se gǎseau țările germane înainte de Zollverein (uniunea vamală), au determinat pate pe savantul economist se adopte un astfel de teorie economică. înainte de Zollverein, pentru ca un marra se calatoresca în țerile germane de la Nord spre pildă la Sud sau mal mai bine zis din ua provincia ce se găsea la Nord într’un alta la Sud, trebuia sé achite uă sumă de tacte vamale și se întâmpine greutăți nepomenite; în asemenea condițiuni desvoltarea comerciului în numitele provincii devenea forte anevoiose. Mai târziu, multe din aceste provincii germane, se uniră între ele cu scop de a avea un tarif convențional aplicabil între provinciile ce formaseră convențiunea, precum și între aceste din urmă și celelalte provincii nepurtașe la uniune ; astfel se formară deosebite grupuri; grupul provinciilor de Nord, de Sud, de centru și unele din provincii rămaseră cu totul afară din aceste combinațiuni. Chiar și în acest fel, obstacole comerciale erau imense, grupul provinciilor de Nord, avea, spre pildă, un tarif superior grupului de sud, afară de acesta, există un fel de animositate între aceste grupuri; pe de altă parte, provinciile ce nu formau un grup erau și mai asuprite economicește. Este bine înțeles că aceste diferite grupuri, n’aveau alt scop, decât d’a înlesni relațiunile comerciale între deosebitele provincii. Acesta cum era, situațiunea economica a țărilor germane pe timpul lui List și înainte de Zollverein. List, vedea în Zollverein, precursorul uniunei politice a tuturor țărilor germane; întru acesta, el era liber schimbist numai pentru aceste țări, pe dată cnsă ce era vorba, de a adopta liberul schimbist și față cu celelalte țări străine, List devenea protecționistul cel mai grozav. Necomercializând liber decât între noi (provinciile din uniunea vamală), producțiunea germană Zicea List, nu va suferi influența concurenței străine, vânzând și cumpărând între noi, noi vom ficșa prețul de unde ca consecință, el va varia mai puțin. Acest preț, din contra, continua List, va varia într-un mod enorm, deci granițele germane vor fi deschise producțiunilor străine, concurența stabilindu-se, ea va aduce pagube însemnate producțiunei germane. Variabilitatea prețului este, ce este drept, uă causă de turburare economică (domage) stabilitatea lui en sé micșorată, acesta tulburare decá nu chiar o departezá. List, nu prea avea consecință în teoria ce el admitea; resultatele liberului schimbist, sunt aceleași fie el aplicat între provinciile aceliași țâri, fie el aplicat între țări diferite. Astfel fiind sistema economistului german, avem credem, dreptate când începând a vorbi de dânsul, spuneam că autoritatea lui putea fi invocată cu succes atât de d. Xenopol cât și vorat, că inconsecința teoriei germane, vine în defavarea atât a «Voinței Naționale» cât și a »Independenței Române.» Cu ideile ce le arătarfim mai sus, List departe de a trece ca liber schimbist, cum s’a pretins, a fost și este pronunțat între economiștii protecționiști. Un alt economist, care voia pentru America, ceea ce d. Xenopol ,voesce pentru România, era Carrey. Toți s’au ocupat cu economia politica, cunosc fără îndoială teoria economistului american, vom căuta a o rememora în câteva cuvinte, înainte cnsă de a face acesta, credem necesar de a aminti că Americanii în decurs de vr’uă 30 ani (1819—1881), schimbaseră vr’uo 7 tarife generale. Aceste tarife, unele mai protecționiste ca altele, provocau dese plângeri din partea Americanilor, plângeri, cari de multe ori, erau aprope de revolte. In Noua Lume, erau doue categorii de omeni cu interese opuse : industriali și agricultori; cei d’antel, aveau nevoe de a fi protegiați contra concurenței străine, pentru acest scop cereau un tarif autonom sever; ceilalți aveau nevoe de a vinde cât de mult și de a se aprovisiona cât maieftin posibil acestora, liberul schimb, le era necesar. Astfel fiind, plângerile nu puteau decât să se maresca și nemulțumirile între aceste două clase de omeni, se traduceau prin revolte potolite, prin concesiuni în favorea când a unuia, când a celeilalte clase. Carrey, care combătuse, deși cu un succes numai aparent, teoria lui Ricardo, se declară partizan al protecționismului. Motivele ce el dedea, ea se legitimase precum conduita sea, erau urmatorele : numai prin protectionism, se putea încuragia atât industria, cât și agricultura națională; că numai prin protectionism, poporațiunea agricolă era împedicată de a se prascia; ca în sfârșit, prețul atât de mn îmvariabil când liberul schimb ar fi do;mnat, devenea mult mai stabil prin protecționism. Carrey, voia să împedice dispersiunea poporațiunei agricole americane, ce avea loc prin cultura ostensiva. Protecționistul american ,era i nimic neîmpăcat al culturei estensive, care pe de -â parte, favoriza împrâșcierea poporațiunei, iar pe de alta, sloia (sărăcea) pământul prin aceea ca se cultivau mereu pământuri încă neesploatate. Acesta sărăcire a pământului nostru, zicea el, o făceau numai In beneficiul țarilor cari au comercia cu noi, în deosebi Englitenii; noi ne ruinam, adăoga el, ca să îmbogățim pe alții. Prețul grânelor, determinându-se după cunoscuta lege economică a cererei și a ofertei, piețele europene ficsau prețul, și grânele americane a trebuiau să sufere influența diferitelor schimbări survenite în Europa. Acesta, revoltă pe Carrey, care atribuia tóte inconvenientele ce arătarăm mai sus, numai liberulul schimb. (Va urma). SCIRI D’ALE PILEI Duminecă, Regele și Regina au asistat la serviciul divin oficiat în mănăstirea de la Sinaia. D. Căpitan N, Filip, din statul major, a a încetat din viață. * In inspecțiunea pe care a făcut’o d. Obedenaru, prefect de Ilfov, în județul nostru, a destituit mai mulți notari; * * * Emigrarea israeliților urmeza în Iași; a<Ji va pleca un număr mare de familii evreești spre America prin Hamburg. Cu acesta ocasiune se spune că s’a născut ideia printre emigranți, de a închiria harabagii, cari să’l ducă péné la Neam de unde apoi sâ’și ia biletele reduse în scopul emigrărei. El alergă la mijlocul acesta, spun foile din Iași, din causă că găsesc mult maieftin, asociindu-se 10—12 inși, ca să merga péné la Nțeam cu harabagiu, iar nu cu trenul, ce’l costă după socotelele lor mai mult decât îndoit. SIC *3$. Evadatul G. Căldăraru, fugit din penitenciarul T-Ocnei, s’a prins. * * * Curtea de apel din Focșani a început mutarea la Galați. * * * D. D. Ionescu s’a confirmat în postul de revisor al regiei monopolului tutunurilor pentru distrugerea culurei ilicite în județul Ialomița, * * * * * -*