Romanulu, octombrie 1886 (Anul 30)
1886-10-24
988 Causa este că două persone s’au presintat la desinator și după un interogator sever l’a amenințat și i-a rupt desenul.Ziarele guvernamentale die Epoca, vor anunța mâine că poliția este cu totul străină de acesta faptă. Garantăm cnse că culpabilii nu vor fi descoperiți. GESTIUNEA SOCIALA In tóte împregiurările când haina de astădi a societăței a strâns’o de gât nelăsându-i libere mișcările, când lupta dintre clase era destul de vâditâ, lăsând limpede se se cunoscu că acesta alcătuire nu mai póte merge—acei din fruntea Statului vecinie au bolborosit vorbele: «Nu exista cestiune socială la noi». Aceste cuvinte au fost rostite de cârmuitorii diferitelor țări din Europa ca Francia, Engliteza, Germania, unde se scie că industria mare aruncă pe strade sute și mii de proletari. Cârmuitorii statului român, și ei la rândul lor, când se ridică cestiunea socială în țară, strig că ea nu póte avea loc «la noi», unde nu exista industrie — și d-lor sunt atât de consecvenți și iubitori de țară încât, deși presimțesc că înființarea industriei ar mări numarul proletarilor, totuși stătue și chiar luptă pentru înflorirea ei. Fără a mai discuta de astă dată dacá este sau nu la noi cestiune socială, când doctorii ocârmuireî raportesă, ca țăranii mai nu mor, «mai nu cad de a piciorele» cum glăsuește un ghar boeresc—din pricina femei și a bólelor, și când ii se ia acestora °io din produsul muncei lor de către acel ce au în ale lor mâni capital în bani și mașini,—vom face uu întrebare stâpânitorilor: «Ce socot d-lor că sunt grevele care acum câteva luni au isbucnit în câteva fabrici de la noi, precum și acele ce asta gli dau de lucru poliției din capitală?—Să fie őreuă jucărie, uâ glumă făcută de lucrătorii care nu mai scrii cum se-și petrecâ vremea ? Ori e un semn al nedreptei alcătuiri a societăței, un semn că cestiunea socială, trăeșce și în acesta țară—Belgia a Orientului—și cât și ridică câteva datâ capul pentru a dice stăpânilor : «Va sosi vremea când cel ce sufer, vor striga destul». Grevele din Bucuresci de zilele trecute, ne au arâtat încâtădată cât prețuesce în ochii stăpânilor frumosele vorbe de: «libertatea muncei», «egalitate» etc. Poliția cu putere se încerca să ducă la lucru pe acei cari credeau că li se dă prea puțin de patroni, pentru munca ce el întrebuințază și cari simțeau cum aceștia îl esploateza în un chip revoltător. Aceste greve ne au arătat, că muncitorii la cas de nevoe sciü sé se ajute unii pe alții și că într’uă vreme ar fi în stare se urmeze cu greva chiar septemâni întregi. Dacă dânșii s’ar uni în corporații —cum arâtam în un No. trecut al harului—n’ar mai servi de unélta stăpânilor care huzuresc acum, sciind că marfă de acesta găseșce cât de multă și cu preț cât de eftin. Grevele tipografilor ne a mai arătat că e forte cu putință ca în curând capitalele nóstre să aibă priveliștea ce o au atât de des capitalele strâmatăței, unde sute și mii de lucratori—cari nu voesc să mai lucreze din pricina micului preț ce li se dau, a orelor de muncă prea multe, etc.,—se întind în lungi coline amenințâtore cerând de la cei puternici ale lor «[drepturi răpite, saunând stomacul, vecinicul dușman al celui nevoiași, le cere de mâncare, strigă celor surori «daține-ne pâne! daține pâne !» Dacă cei din fruntea Statului ar avea dragoste pentru țară, iar nu numai pentru clasa din care fac parte,—vedind cele ce se petrec în Bucuresci, în loc să trimită soldații cu puscile care să amenințe pe cei esploatați,—s’ar pune să schimbe starea mizerabila a celor cari sufer, ascultând plângerile lor, drepte, făcând să înceteze un așa tristă stare de lucruri. Eu unul, sciind ce fac în tóte împregiurările ca acestea stăpânii, și nici n’au cum face altfel, când sunt în joc interesele lor proprii sau ale clasei lor, îndemnăm pe muncitori și de astă-dată să nu aștepte nimic de la cei de sus, ‘‘să fie veșnic uniți cum au fost acuma, * se’și ceva cu curaj tot-d’auna drepturile lor, nepasându-le de amenințările celor mai tari, și se nu uite că’n ei «e nimér și putere» — cum le spune Eminescu—și că mai de grabă ori mai târziu, vor eși la iveală ale dreptăței zori. _____Lupta /"'"Ghegheca, Milan și Lascar și Alecu Catargiu, de gineri și de nepoți. * * * Joi, la 81/* ore sera, în biserica Crețulescu, s-a celebrat căsătoria d-sorel Sofia Lapati cu d. sub-locotenent Victor Lupu. Nași erau d. și d-na colonel Marian- Dimitrescu. Tinora miresa era forte frumosâ. Purtauâ rochie de satin albă ca zăpada. Biserica era prea mică ca se conțină totă lumea care venise să salute pe funii mici. Tot în acea sera, la Teatrul Național, s’a jucat «Nevasta lui Socrate» și în locul lui «Sulivan» «Sfredelul Dracului». Tote lojele erau ocupate, și într’un mod atrăgător. Printre cele mai elegante se salutăm pe d-na Olmazu, născută Trifu, pe d-na Gristescu, pe d-na Maria Ciocârlan, pe d-na G. Lahovary cu d-șorele Crețeanu și Lahovary, pe d-na C. Ionescu, pe d-na Algiu, pe d-na Candiano etc. După spectacol mai toți s’au strămutat la Capșa, unde s’a inaugurat salonul cel mare de iarnă. La Orfeu orchestra de dame continuă a atrage multa lume. A reînviat un café-chantant, Edenul. Nu se mai cere cu talerul. S’a pus intrarea un franc. Lumea e cam ecsotica ca și cântărețele. Peste Ji la 7 ore a fost un mare prânz la d-na Elisa Milu în deliciosul său apartament din calea Victoriei. Printre conviv, erau d-na Maria Crețeanu, d. și d-na Gr. Lahovari, d. C. Beldiman, d. A. Moruzi, d. N. Bibescu, d-na A. Florescu, d. D. Moruzi, d. I. Crețeanu, d. Gr. Șuțu etc. Festinul era demn de lucrul și ospeții T-au făcut multă onore. D-na Millu va începe recepțiunile fire oolok cu începere de Marți 1 Noembre. Timpul fiind forte frumos plimbarea la șosea de la 3 la 5 ore este în totă splendorea ei. In tote filele se vede oă mare procesiune de trăsuri. * Sicriul principelui Brâncoveanu a fost expus două file în salonul cel mare din ospețul său din avenue Hoche. El dispărea sub coróne și flori. Porta, scara și salonele erau îmbrăcate în negru. Candelabrele, policandrele și girondele se ardeau în permanență. Catafalcul era splendid. In aceste două file registrele de înscriere depuse la portar au fost acoperite de numele cele mai înalte. Ceremonia funebră s’a făcut Luni 6 Octombre la 11 ore (fiuala biserica rusesca din strada Daru, în mijlocul unui numeros public. înmormântarea definitivă în țară se va face peste 3 luni, la moșia Brâncoveni. Claymoor, sau cari se vor înființa, vor fi parte interni, parte esterni; totuși statul nu va fi obligat a înființa internate pe lângă aceste licee, decât numai când numărul elevilor din județ și din județele învecinate va fi minimum de 40, și când în acelaș timp locurile internilor din celelalte licee vor fi ocupate în complet. Toți elevii interni vor fi români. In fiecare internat internii vor fi parte stipendiști ai statului, parte solvenți. Numărul stipendiștilor în oricari cas nu va putea fi mai mic de jumătate din numărul total al internilor acelei școli. Stipendiștii se vor primi prin concurs; pentru înscrierea solvenților se vor aplica la disposițiunile art. 154. și 155. CAP. IV. Despre profesori. SECȚIUNEA I. Recrutarea și numirea profesorilor secundari. Art. 166. Personalul didactic pentru gimnasiile și liceele clasice și reale de băeți și cele de fete se formezá în scalele normale superiore de pe lângă Universități, astă ji în ființă. Efectivul acestor scule se va spori, pentru a le pune în proporțiune cu nevoile actuale ale învățămîntului,se va menține în urmă la nivelul trebuitelor curente. Art. 167. Pentru formarea personalului didactic al sculelor centrale și estematelor secundare de fete, se vor institui două scule normale superiore de fete, una în Bucuresci și alta în Iași. Elevele acestei scóle vor fi Române; ele vor fi fete interne, parte stipendiste, parte solvente. Ele vor trebui să aibă diploma de absolvire a unei scule secundare de fete, sau a unei scole normale primare de institutare. La finele cursului, absolventele școlii normale superiore vor trece un esamen general, pentru diplomă. Art. 168. Numirea personalului didactic secundar se face prin concurs trecut Înaintea unor jurii esaminatare instituite la cele două universități, câte două jurii pentru tote catedrele de aceiași materie și de acelaș grad, unul din jurii funcționând în Bucuresci și altul în Iași. Art. 169. Pentru ocuparea locurilor vacante de profesor sau profesore la gimnasiile și liceele clasice sau reale de băeți și de fete, la seminarii, la esternatele secundare și la scalele centrale de fete, juriile examinatare se vor compune fiecare din câte trei profesori de universități, aleși de consiliul facultăților respective. Ministrul va numi pe unul din ei președinte. In același nod se vor compune juriile examinatare pentru catedrele de învățămînt general de la celelalte scale secundare , iar pentru catedrele de specialității de la aceste din urmă scule ele se vor compune din trei profesori speciali, numiți de Ministru, după avisul consiliului permanent, dintre profesorii secundari de specialitățile corespunfietare. Art. 170. Pentru locurile vacante de maeștrii și maestre de la tote sculele secundare juriile examinatare se vor compune din trei profesori sau maeștrii specialiști, numiți de ministru, după avisul consiliului permanent, dintre care unul desemnat ca președinte. Art. 171. Aceste comisiuni vor funcționa pe fiecare an de la 15 Mai până la 1 Iunie. Art. 172. Condițiunile de admisibilitate la concurs pe lângă cele preveeute la art. 101 lit. a, b și c. sunt: a) Pentru candidații la on catedră de gimnașii și licee, clasice sau reale, seminarii, precum și pentru candidații la catedrele de ínve[ämínt general din celel’alte scale secundare, — licența în ramura de învățămînt respectivă și certificat de absolvirea unui curs complet de pedagogie la un universitate ; b) Pentru candidații la un catedră de la estennatele secundare și scólele centrale de fete, — diploma de absolvire a unei scale normale superiore, sau, în lipsă, diploma de absolvire a unui liceu clasic sau real. c) Pentru candidații la catedrele speciale de la celelalte scale secundare, diploma de la ua scola superiora speciala respectivă ; d) Pentru candidații de măiestrii la catedrele de pictură sculptură, gravură, desemn,„ caligrafie, musică, gimnastică și lucru de mână, — diploma de la scala profesională respectivă sau, în lipsă, să se fi distins prin lucrări artistice bine recunoscute în specialitatea respectivă. .Art. 173. Locurile vacante la școlile secundare se îndeplinesc de către Ministru, până la concurs, prin suplinitori luați după recomandarea motivată a consiliului permanent, cu preferință dintre membrii corpului didactic al școlii, unde se ivesce vacanță, sau a unei alte școli similare din același oraș, și, în lipsă, dintre persone afară din corpul didactic, cari întrunesc condițiunile de a putea fi admiși la concurs pentru locul vacant. Art. 174. In lipsă de suplinitori, cari se implinesca condițiunile preveglute la art. 173, o catedră vacantă se va putea da în suplinire unui absolvent al facultății respective. Numirile pentru aceste supliniri nu se vor putea face fără, a se consulta mai întâiü consiliul facultății unde aspirantul ’și a făcut studiile. Art. 175. Profesorii și măiestrii de ambele sexe de curs secundar, cu titlul provisoriu sau definitiv, cari au fost numiți conform acestei legi, precum și cei numiți sub regimul legilor anteriore, pot ocupa prin deosebit concurs și alte catedre la aceiași școlă sau la u o altă școlă din același oraș, dacă împlinesc condițiunile cerute de acesta lege pentru ocuparea acestor catedre. Art. 176. Candidații, recomandați de juriile examinatore se numesc profesori și și maeștrii cu titlu provisoriu, prin decisiune ministerială, iar după că funcționare neîntreruptă de trei ani de file, se vor numi de drept cu titlu definitiv prin decret regal. Pedepsa prevăzută ,la art. 117 lit. d. pote întârzia cu un an numirea definitivă a unul profesor sau măiestru. Art. 177. Profesorii și măiestrii cu titlu provisoriu sau definitiv, cari au încetat de a funcționa prin retragere de bună voie, se pot rechema în funcțiune de către ministru , după avisument , lasă catedră consiliului permide același grad și de aceiași materie ca acela pe care a părăsit’o și cu aceleași drepturi pe cari le avea în momentul încetării de a funcționa, cu condițiunea ca se nu fi trecut mai mult de trei ani de la eșirea din funcțiune. Art. 178. Profesorii și măiestrii cu titlu provisoriu sau definitiv pot, după a lor cerere espresa și cu învoirea consiliului permanent, fi transferați cu aceleași drepturi, pe cari le au la uă catedră identică și de același grad cu acea pe care o ocupă. Transferarea celor provisorii se face prin decisiune ministrială, acelor definitivi prin decret regal. Art. 179. Disposițiunile prevedute la art. 102, 107, 108, 110 și 111 din presenta lege, relative la concursuri, se aplică și pentru profesorii secundari. (Va urma) I x I EN .A. Isoarele stricarei aerului din locuințe. Ventilațiunea naturală și artificială. Am arătat în mai multe rânduri că în locuințele nóstre n’avem de nimic altceva mai multă trebuință ca de aer curat. In teorie toți împărtășim acesta părere, dar în practică prea puțini o esecutam. Din contra prin rea deprindere și prin educațiune greșită mulți omeni, mai ales domnele și scriitorii, par a privi în aerul liber d’afară un dușman, ce trebue oprit d’a intra în casă, și a crede că aerul închis și stricat din casă este prietenul sănătății lor. Din norocire natura a îngrijit ca aerul, prin finețea sea, se put pătrunde cu ușurință în interiorul caselor prin pereți și prin crăpăturile ferestrelor și ușilor, și se nesilesca astfel a profita de bunătatea sea. Ar fi val de noi, decâ nu s’ar întâmpla acéstà primenire nesimțită a aerului, căci décâ n’ar exista acésta ventilațiune naturală, décâ în casele nóstre am fi într’adevĕr închiși ermeticesce, atunci din causa că casele particulare de ordinar nu au aparate pentru ventilațiune artificială, am deveni într’uă singură nópte victimele lipsei de aer. Pe când case noi nu putem opri aerul curat d’afară de a intra în locuințele nóstre, pe atunci noi putem viola sau strica aerul din interiorul camerelor, ba suntem încă prea risipitori în privința mijloacelor, prin cari stricăm aerul. Isvarele stricarei aerului sunt felurile: aburii de apă, gazurile puturose ce vin de la umblători, grajduri și canaluri; unele mobile și obiecte împodobitore ; apoi productele arderei materialului de încălzit și de luminat, precum și a tutunului; și în fine substanțele volatile și mirositore ce se desvoltă prin respirațiunea și prin transpirațiunea omenilor și animalelor. Am arătat cu altă ocasiune cât de vătămător este aerul umed din case, provenit din egrasia pereților, și n’am lipsit a pune în vederea cititorilor mijilocele de a înconiura acest mare defect al multor case. Tot așa de vătămători sunt și aburii de apă și de alte lichide, ce se desvoltă la spălarea rufelor, gătirea bucatelor și practicarea mai multor industrii, la cari se întrebuințără diferite lichide. Este deci de neapărată trebuință pentru păstrarea sănătății ca în camerele de locuit sau de dormit pereții să fie bine uscați și să fie văruiți sau văpsiți fără ulei, să nu se permită spălarea și uscarea rufelor, nici gătirea bucatelor, precum nici practicarea vreunei meserii, la care se întrebuințază vreun lichid în cantitate mare. Nu mai puțin vătămător este și praful de tot felul, atât praful ce se adună pe pereți și pe pardosela, ce se pote ușor depărta prin măturare și prin ștergere cu pete ce ude, cât și pulberea ce se formeza în ateliere și prăvălii la fărîmarea, măcinarea și pulverisarea multor substanțe ce se întrebuințăză la diferite meserii, din care causa să nu se esercite nici să dată asemene meserii în camera de locuit sau de dormit. DIN LUME Mercuri s’a îmormântat d-na Smaranda Catargiu, bunica regelui Milan, cu mare pompă și în mijlocul unui numeros conci de rude și de prieteni. Serviciul religios s’a făcut la casa defunctei. P. S. Mitropolitul Moldovei a slujit. Carul funebru și sicriul dispareau supt flori. Doliul a fost condus de fii d-nei Catargiu, d-nii generale G. Catargiu, adjutant al regelui PROIECTUL DE LEGE pentru instrucțiunea publică elementară, primară, secundara și superioră cu modificările și adausele introduse de consiliul general Art. 161. Un școlar nu pote rămâne în aceiași clasă mai mult de doui ani cu totul. Se vor esclude din scală și din tote scalele de același fel școlarii cari, după doui ani petrecuți încă clasă, nu s’au putut promova. Totuși consiliul școlar va mai putea acorda încă un an de încercare acelora, cari, în cursul ultimului an lipsind de la scolă oă treime din numarul dilelor de clasă, vor proba prin un certificat, eliberat de medicul curant sau medicul primar al județului, că au absentat din cauză de boli și debilitatea firescă a constituțiunei lor, precum și acelora cari în urmă au rămas repetenți la două materii cel mult. Art. 162. Școlarii liceelor de ambele secse după promovarea lor din ultima clasă se vor supune la un esamen general în scop de a dovedi mai ales influința studiilor făcute asupra formarii cugetării lor. Art. 163. Esamenele generale prevedute la art. 166 se vor face de la 1 până la 15 Septembre din fie-care an, înaintea unei comisiuni formată de minister. Candidații cari vor trece esamenul în mod satisfăcător vor dobândi uă diplomă. Art. 164. Absolvirea cursului de liceu nu conferă nici un drept, deci nu e însoțită de diploma de esamen general respectiv. Art. 165. Elevii din gimnasiele clasice și reale și din estematele secundare de fete vor fi toți esterni; totuși la acele gimnasii, în care contingentul elevilor de la țară va fi minimum de 40, se vor înființa mici internate. Elevele șcalelor centrale de fete și ale liceelor de fete vor fi parte interne, parte esterne. Elevii liceelor acum esistente, în Bucuresci, Iași și Craiova, vor fi parte interni, parte esterni. Până în doui ani de la promulgarea legei de față se vor face tote restaurările și adaosele de clădiri, necesare la localurile acestor licee, pentru ca numărul internilor din fiecare să potă fi ridicat până la minimum de 150. Elevii din tóte cele l’alte licee, în ființă (1) A se vedea «Românulu» de la 21, 22 și 23 0ctombre. ROMANULU 24 OCTOMBRE 1886 Dintre mobile și obiectele de ornament (împodobire) perdelele, draperiile, covorele și mobilele îmbrăcate sunt culcușurile de preferință ale prafului. Perdelele și draperiile contribuiesc mult la înfrumusețarea camerelor, iar mobilele îmbrăcate și covorele fac ca locuința să fie mai comodă și mai căldurosâ. Neputându-le așa dar lepăda, trebue cât mai des să le scotem afară, să le scuturăm și sâ le batem bine pentru a scote praful dintr’ânsele, și trebue să părăsim reul obiceiv de a face acesta numai la sărbătorile cele mari, la Pasci și la Crăciun. Se scie că multe din tapete, mai ales cele venjt, sunt făcute din culori otravitore, arsenic Trebue deci ca cel ce voiesce a’și înfrumusețea pereții cu tapete, sâ fie precaut și să se asigure bine ca culorile nu sunt otrâvitore, căci altfel se expune pe sine și pe copii săi a fi atinși de bóle seriose. Dulăpașele fiese, zidite în pereți, ce se ved în multe case și s’au făcut din cause economice, destinate mai ales pentru conservarea alimentelor, sunt vâfâmatore, căci, fiind vecinic închise, ele de ordinar sunt murdare, reți mirositóre, pline de mucegaiu și de praf. Ar fi dor de dorit ca sa se parasesca pentru totdeuna obiceiul de a face dulapașe cufundate în zid. Florile încă se întrebuințâza mult pentru înfrumusețarea odăilor, și adeseori auzim spunându-se ca este periculos a le avea în odaia de dormit. Deși martea produsă prin mirosul florilor este forte rara, trebue sa evităm de a păstra în camera de dormit flori de acele care au miros pătrundetor, și cu tote că unii recomand a ține flori în odăile locuite, pe motivul că ele absorb gazurile vezumotore și produc gazuri bine facétóre, totuși valorea lor constă mai mult în influința înveselitore asupra fantasiei și simțire!. Intr’adevăr florile inspiră acid carbonic și espira oxigen, dar cantitațile gazurilor absorbite și produse de flori sunt așa de mici, încât ele dispar în fața schimbului de gazuri ce se face prin respirațiunea omenilor. Așadar florile n’au nici un rol însemnat pentru curățirea și îmbunătățirea aerului din locuință, dar ele sunt un ornament plăcut al locuinței și privirea lor produce asupra nostru uă simțire bine-facotare , plus cu camera, în care găsim flori bine îngrijite promite ca ea sa ține curată și în alte privințe. La scie de totă lumea cât de nesănătose sunt mirosurile produse prin gazurile ce se desvolta în umblători, grajduri și canaturi murdare. Daci aceste nu sunt bine ventilate și nu se țin totdeauna curat, pot vatema forte mult sănătatea locuitorilor, când ele se găsesc prea aprope de odăile de locuit și de dormit. Trebue deci a se avea în vedere ca umblatorile, grajdurile și canalurile sâ fie cât se pote de mult departe de camerele locuite și a să ține curate, sau, daca umblatorile se găsesc în corpul casei, a le prevedea pe aceste cu întocmiri pentru primenirea aerului (ventilatore) și pentru a opri eșirea gazurilor puturóse în coridorele casei (watercloset). Tóte isvarele stricarei aerului numerate pene aci se pot înlătura lesne prin unele precauțiuni observate la clădirea caselor și prin curățenie. Chiar și în cea mai modesta locuință se póte face mult , forte mult, prin bună ordine și prin curățenie rigurosă. Nu așa de ușor se pot înlătura gazurile ce se produc prin arderea materialelor de încâlcit și de luminat, prin arderea tutunului, și prin transpirațiunea și respirațiunea ómenilor și a animalelor. De la felul materialului ce servesce la încălzitul și iluminatul odăilor și de la felul construcțiunei sobelor și lămpilor depinde în cea mai mare parte înmulțirea gazurilor produse prin ardere în aerul din odăi și gradul stricăciunei acestuia. Dar pentru că încălzitul și iluminarea juca un mare rol în igienă, prefer a trata aceste cestiuni în articole separați, îmi rămâne deci numai a arâta cât și cum respirațiunea și transpirațiunea omenilor și animalelor violeza aerul din locuințe. Se scie ca prin fiecare răsuflare inspirăm posigen și espirăm acid carbonic. In 24 ore omul vârstnic produce prin plămâni și pese cam 400 litruri de acid carbonic și peste 1 kilogram de apă în formă de aburi. Aceste producte gazose se amestecă cu aerul din odaie, și deci mai adăugem și celelalte necurățenii ale aerului : praful, fumul și alte mirosuri, este clar ca, déci n’ar exista ventilațiunea naturală, de care am vorbit în No. 11 al acestei gazete, în puține ore aerul ar deveni atât de stricat încât am cădea victime ale otrăvirei prin aer viciat. Animalele , cânii, pisicele, epurii, paserile, etc. ținute în odăile locuite încă strică aerul ca și omul , ba adeseori, când ele sunt numerose sau mari, când în camera locuită se adăpostesc porci , oi și viței, cum vedem nu tocmai arareori la țărani, aceste animale produc un mai însemnată stricare a aerului, de cât o produc omenii. Trebue deci a se ținea socotela de acesta împregiurare, se și de a avea în vedere ca camerele, în cari culcă și dobitoce, să fie mai spațios e ca de ordinar. E lucru firesc că acest ron obiceiu trebue părăsit, și că e de preferat a adăposti animalele în despărțirile casei ce nu’s locuite de omeni. Acesta să se facă nu numai pentru a împedica stricarea aerului ce trebue să’l respirăm, ci și pentru a se feri de unele bule contagiose ale animalelor, de exemplu de turbare, de vermi solitari (pantrică), de morvă vși furci (răpciugă) etc. Din tote aceste urmeza că ventilațiunea sau primenirea aerului, adică scoterea aerului stricat și introducerea aerului curat este neapărat trebuinciosâ pentru orice locuință sănătosă. Dar mi se va imputa ca nu este cu putință a Introduce în locuințele nóstre ventilatore artificiale, nici a ține iarna ferestrele totd’auna deschise- Așa este, dar natura ne vine în ajutor prin ceea ce numim ventilațiune naturală, descrisa în detaliu în No. 11, an III-lea al «Gazetei Satonului». Porii pereților uscați, crăpăturile ferestrelor și ușelor, sobele și hârnele sunt tot atăte ventilatore naturale. Din cauză că locuințele clasei de jos și de mijloc sunt mai totdeauna prea populate, și din cauză că ventilațiunea artificială prin aparate anume nu se póte executa pentru motive economice, nu ne rămâne altceva de făcut, decât a sprijini după putința ventilațiunea naturală. Acesta se face prin deschiderea ferestrelor sau ușilor, numai cât se nu se crâită că e destul a deschide un ferestru vă dată pe gli pentru câteva minute, căci prin acesta nu s’a putut procura aerul curat pentru jiua intrega. Daca curentul ce se produce prin deschiderea ferestrelor supara pe locuitori, trebue a se folosi pentru introducerea aerului tot timpul în care familia lipseșce din cameră, sau a se deschide numai gramurile de sus, curentul în acest cas simțindu-se mai puțin. Localurile publice mult frecventate , teatrele, salele de adunări, fabricele, cazarmele, aresturile, restaurantele, cafenelele, localurile diferitelor autorități și mai ales sculele au neapărată trebuință de ventilațiune artificială. Acesta se face prin aparate anume construite, numite pulsatore și aspiratore. Primele an de scop a împinge din afară în interiorul locuinței cantități mari de aer prospet ceea ce se face prin ajutorul unor mașine. Ultimele au de scop a suge și a scote afară aerul stricat din locuințe, ceea ce se face prin unele întocmiri ingeniose la sobe și la home, ce le vom descrie cu altă ocasiune. Aci mai adăugăm numai că tăblițele de tinichea găurită, și adeseori preveglute cu câtenă rotiță de ventilațiune ce se învertesce, puse în câte un gram al ferestrei, mai des la cafenele și hanuri, au rolul ridicul al unei borticele făcută cu vârful acului în a paratele unei cutii. Localurile publice mult frecventate, restaurantele, și cafenelele, mai ales cele din provincie, nu au de ordinar nici un ventilator sistematic. Pene ce cnsé existâ acea toleranță neexplicabilâ a publicului nu numai de a stare întregi în atmosfera infectă a cafenelelor și cârciumelor, încărcată de nori deși de fum și de mirosuri de tot felul, ci și de a transporta fără murmur o ca să uăbună părticică din aceste materii infecte, intrate în haine,—până atunci nu trebue să ne mirăm cu cărciumaril și cafegii, precum și proprietarii acestor stabilimente, să se arunce în cheltueli pentru instalarea ventilațiunei, când ei nu posed nici măcar priceperea acestor lucruri! Mai multa atențiune ar trebui să se dea în tot cașul cel puțin sculelor. Ventilatorele ce s’ar putea instala în scoli aprópe fără nici un chieltuiala sunt : a) ventilatoraie de horne, adică nisce țevi cu capac mutabil, de formă conică, puse într’o deschislătura a hornului; b) faruselele de sticla, adică transformarea unul sau mai multor gramuri de sus, așa ca în ochiul dintre giurgiuvele se fie așeglate paralel mai multe fașii de sticla cu marginile superpuse ca tăblițele unei jalusii de scânduri, numai cât așeqlarea tăblițelor de sticla se fie inversă, trăgând de sferă, ca la jarușele, tăblițele se deschid în sus, aerul pătrunde înspre tavan și nu causeza curentul temut. Pentru clase puțin spațiose și cu elevii mulți, trebuesc ventilatore mai complicate și mai costisitore, a căror descriere aparține domeniului tehnicei. Generalul «Marin» a calculat câcă persona are nevoe pe oră de 60—60 metrii cubi de aer în ateliere, dormitóre și aresturi; de 40—50 m. cb. în cazarme, teatre și locuri pentru adunări scurte; de 20- 30 m. cb., în scoli pentru adulți; de 12- 15 m. cb. în scoli pentru copii; și de 60- 150 m. cb. in spitale după gravitatea bulelor, recerându-se pentru răniții și bolnavii de epidemii de 2—3 ori mai mult aer prospat ca pentru bolnavii ușori. Aceste cifre, transformate în spațiul ce trebue a se reserva într-un local de fiecare persona, ne dau după calculul făcut de Haeescke următorul resultat : cel puțin 50 m. cb. din spațiul sălii de fiecare pas. în spital 20 m. cb. în dormitorele cazarmelor și pensionelor; 10—15 m. cb. în localuri pentru adunări scurte , teatre, adunarile corpurilor legiuitore; 10 m. cb. pentru arestari și ateliere; 4—5 m. cb. pentru școli. In discutarea ventilațiunei nu trebue sé