Romanulu, aprilie 1887 (Anul 31)
1887-04-14
ANUNCIURI .0 litere petit, pagina IV................................40 bani , a n ni.............2 Iei -ș/ reclame pagina III și IV linia . . 2 t — , A se adresa: IA, la administrațlnnea ijiaralal. la Havas, Lafflta et C-nie, S, Place de la Beers*. , la d-nit Hassen*tein et Vogler, (Otto Maas*). FORT, 8. M. — la 3. L. Danbe et C-nie, p*n«rs Germania, Belgia, Olanda, Elveția și Ameriea. Scrisorile nefrancaze se reiasă — JCURESCI, 13 PRIER Ie, nu se mai póte ascunde lumea finanțelor őrei este de grea și că trebue să fim mpătati în cheltuelile ce faceltueli care, în timpul din iü deșteptată adevărată înșîd. Emil Costinescu, rapormetal al bugetelor de mal ni d’arendul, a făcut în pri ăsta, în ședința de erip Cană declarațiune de cea mai iseninătate v Vorba de bugetul suplimentar sterului de resbel, în contra 1 Costinescu s’a ridicat (fi- i dăcă el se va vota se va fbra bugetul general, că vomi deficit și că la anul va fi de 3 milione mai mult în ministerului de resbel, sumă cere neapărat un nou imaltul mai bine decât e. Cesputea să cunoscä adevărata ie a finanțelor țărei și să rie dele la cari putem fi elviitor ? altul, cu mai multă autoricât d-sea pe lângă guvern, i spue lucrurile cu numele , ne prevestescă la timp eficite și nicite imposite ce ral apese pe grumajii țărei? altul, în fine, putea să însățî bine situațiunea financeși se deșteptă atențiunea și asupra nemăsuratelor sale reltueli, cu cari se îngreuăză din în ce mai mult sarcinele Stafful Lgii S 1 űT !« Declarațiunea d-lui Costinescu are șei însemnătatea ei netăgăduită. .» credem că nimănui nu pute scăa din vedere, mai cu sămă față cu a■nările oficiale și oficiose de pene d, că mergem cât se póte mai șe și că situațiunea financelor țăi este îndestul de bună și de sa scălare , ide ce acum oricine dăcă adevăr și dreptatea n’au fost cu noi în punerea ce am făcut despre situarea financelor țărei, și dăcă înjirea și tema nostru n’au fost înneiate când am cerut schimbarea '•"noi în administrațiunea finan' alcătuirea bugetelor. • cheltuelile in Fundatore: C. A. ROSETTI. Directore : VENTILA C. A. ROSETTI -----------— ~~ n*w y 1 vei li* a bonamente I* Capitală și districte, un an 48 lsi; șese lun! 24 lai; luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru töte Verile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficial« poet LA PARIS, la Hava*, Lafilte at Cafe, 8, Place de la Ra LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Pleinchmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Chutave Croce, Via San Pram, da Paola (H. C.) 15, Ganora. — Articol«!« Republicat« aeord — mai pot fi acoperite cu veniturile ordinare bugetare, și umflarea evaluărilor ne va duce fatal minte la nouă împrumuturi, la nouă dări și impuneri. Experiența trecutului și cifrele oficiale pe cari ne întemeiarăm pentru a confirma fișele nóstre, nu mai lăsară nimănui nici uă îndoială în acesta privință. Astăzi, credem că nu trebue nimic a mai adăuga la cele o Jise aci, față cu declarațiunea unui membru influent și autorizat al majorității. REDACTIUNEA SI ADMINISTRATIONEA, CALEA VICTORIEI 10. Tot în ședința de la 18 (30.) Marte trecut d. Kogălniceanu, reluând cuvântul în cestiunea consulatelor române de înființat la Brașov și la Cernăuți, a rostit următorele cuvinte cu privire atât la înființarea acestor consulate cât și la politica ce Ungurii continuă a duce față cu Românii. Sunt cuvinte românesc, sunt cuvinte demne. Le reproducem întocmai după Monitorul Oficial: pic eț d-vostrâ car’a servit (consulatul român din Pesta) și mai adâogați că ați dobândit cu succes multe lucruri. El! ce ați dobândit ? Ce a dobândit șeful cabinetului? Ce am dobândit eu? Ce ați dobândit d-vostra ? Ați dobândit măcar pazirea cu sângenie a convențiunei comerciale cu Ausro-Ungaria ? Nimic. Ați trimis acum patru, cinci funcționari mari români cu inima ca sâ negocieze convențiunea, comercială, dar vé declar de mai nainte că Eu fac un serviciu guvernului și nu guvernului, ci țârei mele, când ma arăt așa de aprins în acesta cestiune. Declar că n’am nimic în contră guvernului ungar, declar că ministrul acela merită iota considerațiunea că apară interesele țârei lui, dar în același timp noi nu trebue să nu ne îngrijim de interesele erei nóstre; și de aceea die că în cestiunea consulatelor nu este bugetul causa de nu se pot numi, este că nu le convine vecinilor noștri unguri se fâlfâie drapelul român, un petec de pânză care se tie în trei culori în acele orașe unde sunt români. (Aplause). Citeam alaltă ori, că s’au dat în judecata și s’au osîndit pene la 15 file de închisore omeni cari au purtat cingători cu trei culori. Austria ânsa nu face așa și că nu face așa, dovada este că cu pensiunea serbărei aniversare a lui Stefan cel mare la Cernăuți, la mănăstirea Putna, unde e mormântul lui Ștefan au venit uă mulțime de omeni cu drapele românesc în mână, au intrat în sala care era garnită cu drapelele tuturor provinciilor, au venit omeni tocmai din Viena au bătut medalii comemorative, au fost acolo proprietari, profesori, preoți, școlari și săteni, și a fost un preot care a luat cuvântul și care între altele a zii : Noi suntem romani, suntem uniți prin inima și prin mintea și cugetarea nostră cu tera liberă a românilor, și cu tote acestea nimeni nu a fost dat în judecată, nimeni nu a fost osîndit, sau închis (aplause), deși erau grandarmi și acolo. De aceea onore Austriei, onore împaratului Austriei, onore familiei imperiale de Habsburg pentru că a permis românilor sâ ridice drapelele lor naționale și sâ rememoreze încă vă dată Europei că Bucovina era a României și că Cernăuții era Ann Unln Hlînkci Atlet 1 Ni, protestăm pentru că vedem că frații nobi din Bucovina sunt mulțumiți sâ se odihnască sub scutul înțelept al Habsburgilor, unde au legi drepte, unde au școlelc lor, limba lor, represintanții lor, a caro voce românesca resună pena și’n parlamentul imperiului austriac, pentru că nimeni nu le impune să limbă streina. Ape tot așa e și în Transilvania ? De aceea ei se plâng, și de aceia ungurii nu voesc se avem consuli acolo, ca sĕ nu vădă fânăind drapelul nostru tricolor? iîi bine, trebue să avem și noi consulul nostru acolo nu ca sa facă propagandă, trame și Ungurii se sufere drapelul romance, precum și noi suferim drapelul austroungar falfâind pretutindeni la noi, egalitate și reciprocitate; au trecut timpii umiliri (Aplause). In adevăr, la serbarea de la Berlin, Regele nostru a avut pasul asupra tuturor regilor vasali ai imperiului geman ; a avut pasul asupra marilor duci, asupra principilor. Poporul întreg a venit de l’a salutat, bucurându-se ca un Hohenzollern a ridicat la gurile Dunărei un regat.. (Aplause). Ei bine, dacă poporul din Berlin s’a bucurat ca în capul României este un Hohenzollern, sâ ne bucurăm și noi, care ne dore inima, ca sub un Hohenzollern s’a putut dobândi mai mult decât s’a dobândit sub domnii vasali, și ca atunci când vom merge în Brașov, în Cernăuți, în Sibiu, în Verciorova, să vedem drapelul nostru, pentru care s’a vârsat atâtea șiraie de sânge, și soseim că la umbra lui se pot adăposti Românii țării. (Aplause). Adaugem sfârșind că presa ungară nu a primit cu violența ei obicinuită discursul domnului Kogălniceanu; din contră, ea’l găsesce bine motivat și crearea consulatului rmân la Brașov nu o sbârlesce peste mesura,clarațiuni făcute de d. Ferikyde în privința negocierilor cu Austria pentru încheerea unui tratat de comerciu. Ele constată că previsiunile pentru încheerea unui asemenea tratat sunt considerate în cercurile de aici mai favorabile decât înainte. Viena,, 12 Aprile D. Stoiloff a cerut o nouă audiență comitelui Kalnoky. Acesta audiență trebue să aibă loc Jeul, deorece d. Stoiloff Vineri trebue se plece la Sofia. Berlin, 12. Aprile. Principele de Bismarck va pleca peste câteva zile la Triedericsruhe spre a petrece câtva timp. Petersburg, 12 Aprile D. Ratkoff declară în Noivoje Vremja de neesade sgomotele răspândite de fiarele din Moscova și după cari el ar trata cu guvernul pentru a i se cumpăra liceul din Moscova. D. Katkof dice ca în adevăr liceul a fost fondat de el dor ca nu-l consideră ca proprietatea sea privată. Athena, 12 Aprile. D. Dragomir a supus Camerei un proiect de tratat de comerciu între Austro- Ungaria și Grecia. Constantlnopole, 12 April» Emigrații bulgari au trimis la Petersburg oă deputațiune compusă din d-nii Boriceff, Gesolf șî Musevici, deputațiunea va cere audiență d-lui de Giers. Viena. 12 Aprile. Negocierile începute de Sir Drumond- Wolff vor ține încă mai mult timp, deorece porta aștepta un raport general din partea lui Muchar Pașa. Belgrad, 12 Aprile Se desminte în mod positiv, din partea guvernului, scriea ca el ar fi făcut demersări afinime ~J participarea Spaniei la esposițiunea insală de la 1889. Berlin, 13 Apr Gasetta de Woss anunță că prinț de Battemberg a renunțat numai provin la candidatura sea la tronul Bulgarie; Viena. 13 Apăcirile privitóre la atentatul contrarului sunt puse la îndoială. Atena. 13 Ap Parlamentul s’a prorogat până la 2 prile Convențiunea de comerciu între Ai și Grecia se basază pe clausa naț celei mai favorizate fără tarife fiese. Petersburg, 13 A Ambasadorul Germaniei, d. Schwe se <fice că se va retrage din postul , că va fi înlocuit prin generalul Wer Roma, 13 Aprin cercurile cele mai competente se gură că tratatul de alianță între Ita Germania n’a fost reînoitâ. Se afirmă ca din causa neisbutireigociărilor d. de Keudell și d. de Rol au fost silit sa se retragă. In curând situațiunea se va limpez venirea la minister a unul bărbat d. a cărui politică opusă vederilor carn de Robilant va ficsa politica nouă taliei. Agence Liblica Ii ia lucia mr/Giu vv.v. — Aci este cestiunea, căci seim că vecinii Unguri pun multă persistență în ideile lor, cari numai favorabile nu ne sunt. Cu Austria, propria fisă mâne ne-am împăca, căci Austria are nevoe de grânele nóstre, are nevoe de vitele nóstre, și asemenea are nevoe sâ’și esporteze și ea în țară la noi produsele industriei ei, și putem să ne înțelegem ; dar cu vecinii Unguri nu este tot așa. De măcfi, când v’am citat cuvintele ministrului ungur in privința acestei cesiuni, d-vostra ați fii că nu sunt acele cuvinte oficiale și ca să așteptăm pe acestea. Ei bine, eu am adus testul original și am pus pe un român din Transilvania de ’l-a tradus, și n’am găsit nici oă frasă mai blândă decât cele ce citisem deja în fiare, că ungurii nu voiesc să introducă vite din România in Ungaria decât cu condițiune ca să fie taiete. Tot așa ni se făcea nouă să data când treceam la Sucava de la Ițcani sefi de la Cornul Luncei ne lua între doua séu patru baionete ca pe marfa și ne ducea petie unde voiam să mergem peste Carpați; și eu atunci am protesta și am zis că nu este nici un singur român din România care sa fi mers în Transilvania sau în altă provincie ca sa facă propagandă, ânsa am adaos că noi românii din România liberă nu putem să audim cu tăcere tóte acele strigăte ale fraților noștri din Transilvania, strigăte cari trec Carpații petre aci la noi și cari ne aduc la cunoscințâ suferințele ce sunt nevoiți sâ îndure frații noștri din persecuțiunile unguresc, căci li se opresce limba, li se închide școlele, bisericele , preotul, școlarii, profesorul, și în fine tot ce este român și românesc este persecutat, maltratat. E că ce face pe frații noștri de peste Carpați sâ țipe, și acă de ce noi nu putem fi surdi la țipătul lor și pentru ce protestăm. (Aplause). Apoi și în Bucovina sunt români și noi am avea în Bucovina mai mari drepturi decât în Transilvania, pentru că Bucovina este parte din trupul țârii nóstre, și cu tote acestea, pentru ce nu protestăm ? uumuiUL III LU RAMA AL „ROMANULUI“ Paris, 12 Aprile. D. Jules Ferry plecă în Gabilia și apoi se va duce la Constantinopole și la Tunis. Londra, 12 Aprile. Eri a fost aici oă revistă la care au luat parte 20,000 voluntari. Londra, 12 Aprile. Guvernul a fost prevestit ca uă corabie încărcată cu dinamită a plecat acum 15 file dintr’un port al Americei. Acesta corabie a fost veduta Joui lângă Zughab ; s’au dat ordine spre a se împedica debarcarea personelor suspecte. Quebec, 12 Aprile. Joui la deschiderea parlamentului Canadian, intrarea in sală a fost interzisă publicului în tot timpul cât a stat vice-regele. Autoritatea se temea de un atentat. Viena, 12 Aprile. (fiarele de aici comentază ultimele de MAGHIARII ȘI PANSLAVISMUL Pester Lloyd, în primul articol de sărbătorile pascilor, găsesce panslavismul constitue un pe permanent pentru pacea europ și recunoscerea acestui dușman man este r.pa —”. 'c^ ..i i cupa teur-tyi ........... . Mimc.aiîi o.n Knlffaria. _ai r.... mybiügcie amicala cu Uulgaria. împăcarea intereselor Serbiei cu ale Greciei ete mai ușorâ decât împăcarea intereselor Serbiei cu acele ale Greciei. Pentru aceste motive, problema formării unei alianțe balcanice este grea și realizarea ei forte depărtată. Berlin, 12 Aprile. Principele de Bismarck a plecat, a(Ji dupé amiadi la Fredericsruhe. Sofia, 12 Aprile Agentul diplomatic al Austriei d. Burian a plecat astăzi în concediu la Viena. Paris, 12 Aprile. D. Paul Dalloz, directorul culegerei de legi Dalloz a murit. Petersburg, 12 Aprile. Ministrul de finance are intențiunea de a pune în practică impositul asupra pașaportelor cu începere de la 15 Aprile. Pașaportele perimate vor plăti să amendă în proporțiune cu epoca reînoirii. Madrid, 12 Aprile. Guvernul regenței este favorabil la par 4 ca monar __ ...... . i.d rnunar nóstru, cum că Ungaria, într’un bel cu cel mai înverșunat du$i al esistenței amândurora, mi rămânea singure, pentru ca resbel nu va fi vă luptă între cu Rnsia oficială, ci va țină a Europei contra panslavismuli în ce privește întrebarea : cine și biruitor din acest resbel, nu încape nici uă îndoială. Europa pute peri, dar panslavismul trt nimicit, dacă Europa voiesce recâștige liniștea sea și se se crede uă pace durabilă. In aces causa nostră este causa Europi cultură și propășirei séle. Cât de mult vor mai împe isbucnirea crisei măestriile diplitice, nimenea nu pote sei, dar cum va fi, noi nu ne temem dt resbel contra panslavismului. . belul însemnază pentru noi scrob dușmanului nostru de morte și el póte să se termine de cât cu r CKOi.. Estiadarea criminalii*.. . P. Carp, vorbind la paragraful iei publice din bugetul ministerului de urne, a întrebat, in ședința camerii de k Aprilie, pe d. ministru de interne, ce suri a luat contra streinilor cari au vâiit în tora și cari comit asasinate puse, cum s’a întâmplat cu prefectul din 5CJUC. ). Brătianu, după ce a arătat că jefuil din Bulgaria și alte fort au fost vizați în anume orașe din țară și puși supravegherea poliției, adăogă că ar fi e să se facă să lege în acesta privință să se estradeee criminalii politici. Dupe ce d. Cogălniceanu se ridică conținei astfel de estradări, d. Carp, lu 1 din nou cuvântul, se asocia la ideia să de d. prim-ministru. Prin tăiare se c,.ă de atunci acastă cessiune și se (fie chiar M. S. Regele doresce să lege ) să permită estradarea refugiaților po veniți în România, cest incident parlamentar ne-a surprins e mult și trebue s’o mărturisimere că d. Brătianu s’a arătat partisanui dării pentru crimele politice fără si i gândit nn de ajuns ; și tot așa a fă și d. Carp. Nu voim sa le facem însud’al socoti cu lotul ignoranți în acâști sire de drept penal internațional. mai mare a fost surprinderea nostruid că dintre toți deputații nu s’a găe cât d. Cogălniceanu ca se protesteze la enormității ce eșise din gurele d-lortianu și Carp. Cașul merita orecare importanță pentru ca se insistam asupra lui. Tata lumea scie ce este estradarea, în sensul general al cuvântului, este actul prin care un guvern preda pe un individ prevenit de uă crimă sau delict comis afară din teritoriul sau unui alt guvern care’l reclamă pentru a’l face să fie judecat în éra lui și pedepsit. Dacă estradarea n’ar esista în raporturile dintre sute, s’ar vedea de multe ori infracțiuni pmale rămase nepedepsite, culpabilii neavând decât a trece frontiera pentru ași asigura orice impunitate. Estradarea se plitică în virtutea unui usagin și mai cu séua în virtutea tratatelor. Principalele sale reguli, peste tot observate, sunt urmatorele: 1). Un guvern nu estradeza pe naționalii lui; 2). Estradarea nu se acordă decât pentru infracțiuni grave, mai cu sumă pentru crime; 3). Ea nu se pute acorda nici odată în materie politică; 4). Cererea se face pe cale diplomatică etc. Fundamentul acestei instituțiuni se găsește în însuși interiorul poporelor, grație raporturilor dintre națiuni și mijjlacelor de transport. Că crimă, comisă pe un teritoriu pute avea urmări pe un altul, se póte reproduce chiar pe acesta. Nu e daz vorba numai de un interes general, acela ca peste tot ordinea sa fie menținută, legile respectate, justiția ascultată , ci orice fiecare țară are un interes direct și special ca factorii de roü strâinî se nu pot găsi refugiațți contra pedepsei ce li se cuvine. Estradarea este o instituțiune cu totul modernă. In antichitate și în evul mediu când in culpabil trecea frontiera éri séle nimeni nu se mai gândea la dânsul ; era ca și mort, pentru ura lui. Nu exista atunci între popore relațiunele permanente de asta-di. In timpurile moderne lucrurile se schimbară. Răsbunarea făcuse se nască estradarea. Principii mai tardiv monarhsi, cu ideile lor absolutiste și stricte, când vre-un crimă sau vre-uă tentativă de crimă politică se făcea în țara lor, și dacă autorul se refugia în străinătate, intervenea către monarhul terii de refugia pentru a-l remite în mâinile lor. Atunci vai de bieții refugiați ! Astfel estradarea se născu și începu a fi practicată pentru faptele politice. Guvernul care cerea un individ recurgea la trebuință la tote mijlocele, la amenințări, la violențe la represalii chiar, pentru a i se preda. Nimic nu era atunci care să răspundă la uă idee juridică. Cum diferăm, răsbunarea singură provoca estradarea. Fiecare’și pute lesne închipui câte nedreptăți a trebuit să se comită, câți estradați, câți nenorociți au ‘ plătit cu capul infiltrarea unor idei politice în mintea lor diferite de ale guvernanților. Estradarea, ca instituțiune juridică, așa cum se practică astăzi, este de invențiunne francezâ. Francia a încheiat primele conversiuni de estradare, convențiuni care s’au imitat apoi de tote națiunile. Și atât Francia cât și celelalte națiuni au respins cu totul aplicarea acestei asistențe judiciare când e vorba de fapte politice. Abuzurile, nedreptățile din trecut, făcură să se elimineze faptele politice din domeniul estradărei; în tote tratatele internaționale trebuesc se gasescă înserată acesta regulă: «Estradarea nu se va putea cere pentru crimele sau delictele politice». Si tocmai acum, când acesta regulă se pote considera ca intrată în practică generală a națiunelor, d. Bratianu vine de la înălțimea fotoliului său ministerial să o trateze indirect, de primejdiasa. D-sea ar voi să dăm îndărăt cu un jumătate secol; nevoind să fie socotela de progresul modern pe acest teren, dorința d-sale ar fi să copiăm legile și tratatele de pe la anii 1833—35 încheiate, de exemplu, între diferitele state germane, între Rusia și Austria în urma insurecțiunei poloneze făcute în scopul d'a se extermina rasa insurgenților polonezi ori pe unde ar fi dânsa etc. Când am face să lege sau am încheia un tratat care sa conțină estradarea pentru fapte politice, nu numai că am introduce un anacronism în legile nostre, dar ne-am pune în cea mai mare contradicțiune cu noi înșine, ne-am face de risul lumei civilisate. Mai mult, ne-am putea compromite chiar țara față cu puterile străine; din buni amici ne-am face inamici, ne-am atrage într’un cuvânt displaceri neajunsuri primojdiase. Motivul pentru care nu se admite estradarea pentru faptele politice, fie crime, fie delicte, ține chiar de fundamentul instituțiunei. Crimele și delictele de drept comun au pretutindeni același caracter. Un asasinat se comite într’uâ era streină, de exemplu în Bulgaria; asasinul se refugiază la noi. Aci se prinde; el se pate, fără inconvenient, preda Bulgariei, dacă ea l’ar cere și dacă autoritățile nóstre ar fi sigure de indentitatea și culpabilitatea lui, căci estradarea nu se acordă fără un prealabilă cercetare. Acest individ a comis un crimă, care se pedepseșce în orice ora, asupra căreia nu exista nici umbră de îndoială. El trebuie să’și ia pedepsa. Legea țării unde a comis faptul cere a fi satisfăcută. Noi, dându’l justiției bulgare devenim auxiliarul ei; contribuim astfel nu numai la acel frumos fapt d’a face să se pedepsescă inculpabil, care se pedepsesce, în orice țară, dar, ne păzim chiar și pe noi înșine; dăm, spre a fi judecare, un persona care putea deveni amenințată chiar pentru noi înșine, care putea face pe teritoriul român ceea ce a făcut în Bulgaria. Crimele și delictele de drept comun nu variază după legi și locuri. Póte stă diferință de grad in aplicarea pedei faptul se aibă chiar că altă denumire se numască crimă în loc de delict, vice-versa, dar nu este mai puțin adorat că faptul brut tot așa rămâne și că este reprimat de legile flecărei ori. In ce privesce crimele sau delictele țlitice, situațiunea se schimbă, ele cu dife forme de guvernământ. Nu există neces mente uă solidaritate politică intre guver și póte să se întâmple ca tendințele principiile statului care cere estradarea fie cu totul diferite de ale statului ur acusatul se adăpostește. Intr’un țară ca capabil de uă crimă politică, este pote pvit în alta țară ca un martir al libertăț autoritățile care urmăresc într’un sit in numele dreptului, vor fi pute considrațî în alt stat ca inamice ale dreptului ale justiției. Fără chiar ca opiniunile sâ fie atât diametrale opuse, se văd adesea judecători lăsându-se să fie influențați in procesele politice de pasiune, de ambițiuni, ci tema guvernului sau a vreunui puterni partid politic. «Justiția, umanitatea uă bun politică, sunt de acord în a cere asua protecțiune refugiaților politici» .Jice publicistul german Blunfsehli. «Există, adaug, profesorul engles Woolsey, oă clasă particulară de persone, acuzații politici, pe care lumea îi privesce adesea mai multa pe nisce nenorociți decât ca pe nisei