Romanulu, iunie 1887 (Anul 31)
1887-06-11
AMD AL XIII-LE Voiesce și vei putea. ANUN CIUEI Linia de 30 litere, petit pagina IV ...... • .40 bani Cetto „ „ n i) IU ^ 'e* ” Inserțiuni și reelame pagina III și IV linia .2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-une, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA PRANCFORT, S. M. la — G. L. Daube et C-nne, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusst — 20 BANI ESEMPLARULSAMBATA, 11 1UNIU 1887 Luminézá-te si vei fi. / ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului și oficiile poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, STRADA DOMNEI, 2 Fundatore: C. A. ROSETTI Direetore: VINTILA C. A. ROSETTI BUCURESCI, 10 CIREȘAR Ministerul de interne a adresat uă circulară prefecților de județe, pe care Monitorul Oficial o publică în cazul ce primim astăzi. . Circulara e privitóre la strîngerea «datelor celor mai positive» asupra stărei recoltelor în județele regatului. Aceste date positive, ordonă ministerul, se vor comunica administrațiunei centrale din 15 în 15 file și vor cuprinde, pe lângă indicațiuni generale, și note statistice în cifre, câte se vor pute dobândi ; ele vor indica starea recoltei pentru fiecare gen de cultură și pentru fiecare comună din județ. Când case, spune circulara ministerială, lucrarea ar presinta uneori prea mari dificultăți sau când situațiunea ar fi bună pretutindeni, se vor pute trimite date cu indicațiuni generale. Circulara e pornită din intențiuni escelente; recunoscem acesta, cum am recunoscut totdeuna escelența intențiunilor cari au predomnit la confecțiunea unor asemenea circulări, menite a împodobi—și atâta tot— paginele Monitorului Oficial. De la intențiune énse puné la efectul real distanța, în țara nóstrá și cu administrațiunea sub care ne fericim, e atât de mare încât nu seim să flă multe cazuri în care intențiunea vedită într’uă circulară să fi percurs acesta distanță și să fi produs efectul real. E deosebire, e uă deosebire despărțită printr’un abis între a cere date positive asupra recoltelor și a le primi de la d-nii prefecți, cărora circulara cu nnul 7757 din 28 Main le este adresată. Și afirmarea nostră e cu atât mai adevărată și cu atât mai curănd se va adeveri cu cât ministerul, printr’o recunoscere deseverșită a administrațiunilor prefectorale, lasă acestor administrațiuni latitudinea de a trimite date cu indicațiuni generale, dacă lucrarea ar presinta pre mari dificultăți. Prefecturile se vor grăbi, într’un înduioșătore unanimitate, a spune că lucrările presintă pre mari dificulcultăți, și prin urmare vor trimite tote indicațiunile cât se pote de generale,—atât de generale încât ministerul se va feri forte de a le publica în Monitorul oficial. Suntem și vom mai fi încă condamnați la sistema mesurilor pe jumătate, mai păgubitore adesea decât lipsa completă de orice măsură. FOIȚA ROMANULUI 11 IUNIU 33 Diarele nemțesci din Viena, fiarele unguresci din Pesta și alte orașe ale Ungariei, și chiar aliarele francese din Paris, (cum bunieră Le National, care a publicat glifele trecute dă corespondință din Bucuresci) se ocupă tote de argumentul ce s’a făcut între Austro-Ungaria și România, cu privire la cestiunea sudiților a căror posițiune se va schimba de la 1 ianuarie 1888. însărcinatul de afaceri al Austro- Ungariei, d. de Heidler-Egeregg a publicat un aviz adresat acestor sudiți austro-ungari, din care, ca și confrații noștri d, estragem pasagiul următor : «Sudiții austro-ungari nu vor mai «putea, de la 1 ianuarie 1868, să «mai facă apel la protecțiunea austro-ungară, ci va fi supuși sub tote «raporturile legilor statului român, «dăcă, de acum până la epoca mai «sus indicată, nu vor câștiga drepturile de cetățeni austro-ungari». Presa străină discută acest arangjament în tóte felurile și’n tóte chipurile. Să spun lucruri unele mai ciudate decât altele. Crede guvernul român că opiniunea publică română va fi deplin luminată numai cu cele ce scriu qliarele străine ? Nu cred diarele oficiose și’n specie diplomatica Etoile Roumaine că acesta cestiune ar merita să fie studiată cu amănuntele oficiale de cari oficioșii dispun în voiă ? --------- — 111 mi -------Ziarul L'Indépendance Belge, care se bucură în sferele nostre guvernamentale de uă trecere forte mare, scrie în numărul său de la 7 iunie 1887 sub rubrica Austro- Ungaria cu titlul «Violențe electorale în Ungaria» urmâtorele : «Lupta electorală care s’a încins în Ungaria a pricinuit chiar de acum acte de «violență în mai multe puncte ale regatului. In comitatul de Galats, revolverile, «bastonele cu șișuri au început a se jace «în întrunirile electorale. Oposițiunea, ve«zând că partizanii guvernului sunt în «majoritate, a recurs la argumentele sim«țifore. S’a omorît un alegător, armata a «venit pe câmpul de luptă și numai astfel «s’a pus capăt luptei». Alegerea de la Galați, din regatul României, e trecută ca întrunire electorală în Ungaria. Lucrul ni se pare cu atât mai ciudat cu cât, dacă nu ne încetăm, corespondentuliarului L'Indépendance Belge din Bucuresci ocupă u posițiune quasi-oficială aci în România, și prin urmare, mai mult ca orice corespondent, ar fi putut fi pus în posițiune să lumineze gazetarea asupra naivităților geografice ce comite cu comitatul de Galati. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Viena, 9 Iunie. In cercurile bine informate se asigură că d. de Kalnoky n’a luat pene acum nici uă hotărâre în ceea ce priveșce călătoria sea de vară. Este vorba că putința unei amânări a acestei călătorii stă în legături cu întrevederi importante. Belgrad, 9 Iunia. Se consideră aici eventualitatea unui ministeristici ca forte probabila. Landerbank din Viena și Handels Gesellschaft din Berlin pregatesce mari operațiuni financiare cu scop de a acoperi deficitul sârbesc. Propunerile cu privire la aceste operațiuni vor fi supuse Skupcinei în cursul lunei lui August. Viena, 9 Iunie. Aliz Nizami pașa, adjutantul general, a făcut uă visită d-lui de Kalnoky. Afară de călătoria sa la Londra cu scop de a duce Reginei Enghterei, cu ocasiunea jubileului său, felicitările Sultanului, generalul mai este însărcinat de a sonda cabinetele din Viena și din Berlin privitor la cestiunea egipteana. In cercurile diplomatice se așteptă că Sultanul să întârzie cu ratificarea convențiunei între Englitera și Turcia deorece cabinetele din Viena și Berlin aratâ în timpul de față cea mai mare condescendință dorințelor Rusiei cu privire la cestiunea bulgară. Paris, 9 Isnifi. D. John Lemaine publică în gharul Le Matin un articol în care Zce că partida de șah care se jocă actualmente între diplomația Papală și diplomația italiană, va ține mult timp. Francia va avea timp să trăiască. Paris, 9 Iunia. Remășițele d-nei Thiers au fost estumate și transportate în monumentul ridicat vechiului președinte al Republicei, la Pére-la- Chaise, Viena, 9 Iunifi (cal. ind. Iscalirea tratatului privitor la împrumutul bulgar a fost din nou animată. Se dă ca cuvânt al acestei amânări, plecarea neașteptată a directorului de la Sanderbank la Paris. Petersburg, 9 Iunifi (cal. ind.) Ministrul de resbel a publicat un tablou al forțelor armatei cazacilor. Cifra totală se urcă la 165.300 omeni, comandați de 3744 oficieri. Marea majoritate a trupelor aparține cavaleriei. Artileria cazacilor numără 236 piese de campanie. Carlsruhe, 9 Iuniei (cal. ind.) Dieta badesă, care se va întruni peste câteva zile, va fi sesizată îndată de un proect de lege privitor la cumpărarea căilor ferate strategice construite în marele ducat de Baden de către guvernul imperiului. Guvernul imperiului a stăruit, asupra urgenței și însemnătatei acestor proecte. Belgrad, 9 Iunia Cabinetul Garașanin și-a dat demisiunea, în urma neînțelegerilor ivite între miniștri. Regele Milan a conferit astăzi cu mai mulți bărbați politici. Agenția liberst. DESTĂINUIRILE GENERALULUI LE FLO La desmințirea ce s’a dat în presa germană, în privința misiunei d-lui de Radovitz la curtea din Petersburg în anul 1875 generalul Le Fio răspunde printr-o scrisóre publicată în Figaro, din care reproducem următorele : Aceia ce am afirmat despre misiunea d-lui Radovitz, erea pe vremea aceea notorie în Petersburg și am fost asigurat în modul cel mai formal de către două persoane, cari erau cu totul în posițiune de a fi inițiați în tote secretele cancelariei ruseșc!, astfel că eu am trebuit să fac imediat raport ducelui Decazes. Acestă depeșă trebuie să se afle în arhivele ministerului nostru de externe sub rubrica «divisiunea politică Nr. 20, data 21 Aprile 1875. Depeșa póte fi văzută acolo și mie mi se va lăsa onorea d’a crede că ea n’a putut fi mai mult decât astăzii fructul fantasiei mele. Cestiunea proprietarilor stră*nici in Rusia de vest, fiarele ruseșci arată mulțumirea lor pentru ucazul prin care Țarul a pus pe străini în neputință de a mai dobândi proprietăți în părțile apusene ale Rusiei. Petersburg sJcaja Gazeta (zice că în istoria rusesca acel ucaz va fi privit ca uă liberare de jugul apusului și mai cu sema de jugul german, care apasă de două secole, din timpul gloriosului Petru cel Mare, asupra poporului rusesc. De atunci, continuă numitul zar, streinii au pus mâna pe funcțiunile cele mai înalte ; după aceia au aajuns administratori de moșii și pedagogi ; mai apoi le-a plăcut comercial și industria nostra și în fine se îndrăgiră așa de mult de era rusesca, încât o ocupară, fără nici uă sfială, în mod pacinic, și deveniră proprietari peste teritorii întinse din Rusia sau luară moșii în arendă pentru multă vreme. Astfel germanii, încet-încet, au ocupat tot teritoriul nostru de la apus. If Acum onsé li s’a glas; Monds off! Legea de la 14 (26) Marte a pus capăt unei nici anecsări a teritoriului rusesc de către străini, și mai cu semn de către Germani, cari singuri au arătat mai multă solidicitudine pentru cultura rusescă. Importanța acestei legi este atât de mare, încât cu ea nu se póte compara decât scuturarea jugului mongol. In special salută cu bucurie noua lege cele 22 de guvernamente, pe cari pacinicii cuceritori teutoni au început a le preface în provincii ca Alsacia și Lorena. AFACEREA CRETEI Din Constantinopole se anunță că a sosit acolo un deputațiune din partea creștinilor din Creta, spre a se plânge la Sultan și a cere ca două treimi din veniturile insulei și tote dările indirecte să intre în bugetul Cretei și ca perceperea dărilor să se facă de către autoritățile insulei. Porta să fie datore de a sancționa în termen de trei luni tote hotărârile Adunărei naționale din Creta. Poporațiunea creștină să nu fie represintată în Adunarea națională numai prin majoritate absolută ci prin două treimi și darea funcțiunilor se corespundă proporțiunei dintre poporațiunea creștină și mahometană, iar funcționarii să fie aleși de către adunarea națională. SCIRI D’ALE PILEI D. prim ministru a sosit ieri în capitală și a presidat un consiliu de miniștrii. * ❖ * * D. Cautouly, împreună cu familia, a părăsit capitala. * * * Juriul universitar pentru judecarea d-lor Mârzescu și Țoni nu s’a putut ieri constitui din causă că a lipsit d. dr. Calenders * * * Ministerul de resbel a hotărît să înființeze o scală specială de telegrafie militară. ♦ * * Posițiunea prefectului de Dorohoi pare a fi sdruncinată. * * * D. general Pencovici a inspectat alaltăeri garnizonele din Buzău și Bârlad și a rămas, după cum se spune, forte mulțumit. * * * La monastirea Pasărea s’au potolit lucrurile. S’a ales o nouă staniță. * * * D. V. A. Ureche s’a reîntors de la Paris, unde a stabilit împreună cu mai mulți distinși pictori francesi proiectul pentru statua cronicarului Miron Costin. Primăria capitalei a acordat antreprisei pentru distribuirea apei în capitală un nou termen de 9 luni pentru terminarea lucrărilor. * * * Se afirmă că d. ministru al agriculturei industriei etc., a însărcinat pe unul dintre șefii de divisiune ca să facă să ancheta la școla de arte și meserii. * * * D. Sturdza, ministrul instrucțiunei publice, și d. Haret, secretarul ministerului, s’au reîntors din escursiunea ce au făcut pe munții de la Sinaia până la Câmpu Lung. * * * Em.sea mitropolitul primat s’a dus să facă uă inspecțiune la mănăstirea Țigănesci. * * D nii profesori Bogdea și Meissner s’au întors din misiunile didactice cu cari au fost însărcinați. * * 4c S’a deschis pe soma d-lui ministru de interne un credit de lei 1.000, pentru întâmpinarea cheltuelilor necesare cu trimiterea la Paris, în căutarea d-lui Pasteur, a locuiitorului George Andrei, din comuna Scurta, județul Putna, care a fost mușcat de un lup turbat. * * * Se cfice că doctorul Secet, capul serviciului sanitar din Bulgaria, care a venit să studieze organisarea și reglementele acestui serviciu de la noi, ar fi propus medicilor, cari ar dori să se stabilască în Bulgaria, funcțiuni bine remunerate. * * * D. C. Dumitrescu, noul membru în consiliul permanent de pe lângă ministerul instrucțiunei publice, a intrat în exercițiul funcțiunei sale. * * * Curtea cu jurați din capitală se va compile în prima sesiune din iunie, de d. St. Iorgulescu, președinte și d-nul Ghica și Obedenaru ca judecători asesori. * * * Citim în Vocea Covurluiului . Comisarii umblă pe strade, colportând proteste contra alegerii colegiului I. Spre a obținea semnături, spun ómenilor că e uă cerere pentru ușurarea dărilor. Acesta ne o atestă mai mulți orășeni. Orice comentar credem de prisos. CESTIUNEA FILOCLEREI D. ministru al agriculturei, industriei comerciului și domenielor, a adresat către d-nii prefecți de județe urmatirea circulară : Domnule prefect Din circulari anteriore cunosceți existența focarului filoeferei din județul Prahova. Cu tote măsurile de combatere și și prevenire întreprinse cu mari sacrificii de guvern și particulari, pustiitarea insectă a făcut progrese uimitore invadând în decurs de aprape 3 ani, de când s’a putut Yegof Nebunul Erckmann-Chatrian XX. — Suntem scăpate, murmură Caterina. Și se puseră amândouă pe plâns. — Tu, ai fost curagiosă, dicea fermiera, asta e frumos, asta e bine. Jean-Claude, Gaspard și cu mine, putem fi mândri de tine ! Luiza era mișcată d’uă emoțiune atât de adâncă că tremura din cap pene la piciore. Că dată primejdia trecută, firea ei cea dulce își luă locul, nu putea să înțelegă curagiul ei de adineori. Peste un minu, trenindu-și puțin în fire, se găteau să iasă la drum, când vor fura pe cinci sau șase partizani cari veneau să le întâlnéscá. — Ah !ori cât ai plânge, Luizo, <fise Lorquin, tot ești un dragon, un drac curat. Acum faci pe plăpânda; dar te-am ver jut cu toți la lucru. Și, apropo, unde-mi sunt pistolele ? In vremea asta, cineva da într’uă parte bulăriele, și marele Marc Dives, cu sabia spânzurată de pumnul mânei, apăra strigând : — He! mamă Caterina, éca sguduituri. Mii de tunete ! ce noroc ați avut să mé brodesc aici. Ve prăpădea, ticăloșii ăia! — Da, di-se bătrâna fermieră vîrându-și perul cărunt sub bonet, am avut mare noroc. — O cred și eu că ați avut noroc mare! Nu e nici zece minute, sosesc cu furgonul meu la tata Cuny. «Nu te duce la Donon. Imi zice el, de un ceas cerul e roșiu într’acolo... desigur că se bat acolo sus — Crezi ?—Pre legea mea, da.—Atunci să se ducă Joson se vede ca ce este, éi noi, în așteptare, să golim un pahar. Bun ! abia eșise Joson și aud oă mulțime de strigăte: Ce e asta, Cuny?—Sciu și eu.» Deschidem ușa și vedem încăerarea. He! Zise marele contrabandist, nu suntem noi de ceva cami slab mult la gânduri, săr pe Fox al meu, și înainte. Ce noroc! — Ah ! Zise Caterina, daca am fi siguri că treburile nostre merg tot așa de bine la Donon, am putea să ne bucurăm. — Da, da, mi-a povestit asta Frantz,e dracu amestecat la mijloc ; trebue să fie câte uă scrântitură, respinse Marc. In sfârșit... în sfârșit,... stăm aci, cu piciorele în zăpadă. Să nădăjduim că Pierette n’esé și lase camarazii se fie sdrobiți, și aideți să ne golim paharele, încă pe jumătate pline. Sosiră patru alți contrabandiști, zicând că ticălosul de Yegef ar putea să se întorcă cu uă grămadă de tâlhari de soiul lui— Așa e, răspinse Dives. O să ne întorcem la Falkenstein, deorece e ordinul lui Jean-Claude, dar nu putem lua cu noi furgonul, căci ne-ar împedica să taiem drumul, și, peste un ceas, toți tâlharii ăștia ne-ar cădea în spinare. Ai se mergem la Cuny, Caterina și Luiza n’o se se supere să bea uă înghițitură, nici ceil-alți; asta le-ar pune inima la loc. Hi, Bruno! Luă calul de căpăstru. Se așezară în sanie doui omeni răniți. Alți două fiind uciși, cu șapte sau opt cazaci întinși pe zăpadă, fură părăsiți. Se îndreptară spre casa bătrânului pădurar. Frantz se mângâia de a nu se fi găsit la Donon. Omorâse doui cazaci, și la vederea cârciumei se înveseli. Dinaintea ușei ,staționa furgonul cu cartușe. Cuny eși strigând: — Fiți bine venite, mamă Lefevre. Ce nopte pentru femei! Stați jos. Ce se petrece acolo sus ? Pe când se goleau sticlele în grabă, a trebuit, să se mai deslușască u odată totul. Bietul bătrân, îmbrăcat într-un bluză și un pantalon verde, cu chipul sbârcit, pleșuv, asculta cu ochii sgârți, împreunând mânele și strigând : —■ Domne ! Dumnezeule ! în ce vremuri trăim ! Nu mai poți umbla pe drumurile cele mari fără să nu-ți fie frică să fii atacat. E mai reu decât în vechile istorii ale Suedezilor. Și clătina capul. — Aide, Zise Dives, suntem grăbiți ; Ia drum ! la drum ! Eșind totă lumea din cârciumă, contrabandiștii conduseră furgonul, în care se găsea vr’uă câteva mii de cartușe și două butoiașe de rachiu, la trei sute pași de acolo, în mijlocul vâel, apoi scoseră caii. — Mergeți înainte! strigă Marc; în câteva minute vé ajungem. —• Dar ce vrei să faci cu căruța aia ? Zicea Frantz. Deorece n’avem vreme s’o ducem la Falkenstein, ar fi mai bine s’o lăsăm sub șopronul lui Cuny decât s’o părăsim în mijlocul drumului. — Da, ca să faci se spânzure pe bietul betrén, când o veni Cazacii, căci vor fi aci mai înainte de un ceas. N’avea grije, am ideia mea. Frantz ajunse sania care se depărta. In curând trecură hherestreul Marchizului și o luară la drepta, ca sé merga la ferma din Bois-de-Chânes, al cărei coș înalt se descoperea pe platou, la trei sferturi de leghe. Cum erau pe la jumătatea costei, Marc Dives și omenii lui sosiră strigând : — Opriți-ve puțin. Priviți colo ! — Și întorcând cu toții ochii spre fundul strîmtorei, vâZură Cazacii dând turcele căruței, în număr de două sau trei sute. — Sosesc, să fugim ! strigă Luiza. — Așteptați puțin. zise contrabandistul, n’avem de ce se ne fie tema. Vorbea încă, când oă flacără imensă își întinse ambele aripi purpurii de la un munte la altul, luminând pădurile, stâncile, casa cea mică de pădure, la uă mie cinci sute metri dedesubt; apoi urmă să dezuare atât de puternică că se cutremură pământul. Și cum toți asistenții uimiți se priveau unii pe alții, muți de spaimă, rîsetele lui Marc se amestecară cu urletele din urechile lor. — Ha ! ha ! ha ! eram sigur că ticăloșii o să se oprescă împrejurul furgonului. Zise el, ca sa-mi bea rachiul, și că fitilul o să aibe vreme să ajungă la iarba de pușcă! Credeți ore ce o să ne urmărască? Brațele și piciorele lor stau atârnate acum de crăcile brazilor!... Aide, hi!... Să dea Dumnezeu să li se întâmple tot așa tutor celor cari au trecut Rhinul!... Escorta íntrega, partizanii, doctorul, totâ lumea devenise tăcută. Atâtea emoții grozave inspira fiecăruia gândiri fără sfârșit, astfel cum viața ordinară n’are nici uă dată. Și fiecare își zicea: «Ce sunt omenii, spre a se distruge astfel, a se necăji, sfâșia, ruina? Ce și-am făcut case se urască? Și care e spiritul, sufletul fioros care îl ațâță, de nu e însuși diavolul? Singur Dives și cu omenii lui nu se mișcau de lucrurile astea, și galopând, rîzând și aplaudându-se : — Eu, striga marele contrabandist, n’am văzut nici uă dată un asemenea farsă... Ha! ha! ha! o se rîd și pesteuă mie de ani. Apoi devenea posomorât și striga : — Oricum, tote astea trebuie să [ne vie de la Yegef. Trebuie să fii orb ca să nu recunoști că el a condus pe Germani la Blutfeld. Mi-ar fi necaz să fi fost atins de vre-o sburătură din căruța mea, îl rezerv ceva mai bun decât asta. Tot ce doresc e să fie sănătos penă ce ne vom întâlni undeva, la un colț de pădure. Fie într’un an, Zece, douăzeci, ori când, numai să se întâmple lucrul ! Cu cât voi fi așteptat mai mult, cu atât pofta îmi va fi mai deschisă: bucățile cele bune se mănâncă reci, cum e capul de mistreț, cu vin alb. O spunea asta cu oarecare blândețe, dar cei cari îl cunoșteau ghiceau că Yegof era în mare pericol. După un jumătate de ces tota lumea sosea pe platoul fermei din Bois-de-Chenes. XXI Jerôme din Saint-Quirin își făcuse retragerea spre fermă. De la miezul nopței ocupa platoul. — Cine e acolo strigară caraulele la apropierea escortei. — Noi suntem, cel din satul Charmes, răspinse Marc Dives cu glasul tunător. Cineva veni să-l recunoscă, apoi trecură. Ferma era tăcută; un caraulă, cu pușca la umăr, se plimba pe dinaintea magaziei