Romanulu, ianuarie 1889 (Anul 33)
1889-01-15
k 42 cum unii dintre învețători sunt, iar alții nu sunt retribuiți pentru munca lor, ori déca sunt, apoi reți de tot și pene ce capâtă și acea mica léfa, îndură tóte suferințele. D-sea mai zice că e nedrept ca unii se fie plătiți cu câte 200 lei plus gradație etc., iar pe alții cu câte 30 lei, și pentru stârpirea reului, cere : a) Toți învețâtorii cu titlul provisoriu sed definitiv, se fie plătiți de Stat, căci comunele plătesc reu și neregulat. b) Statul se construiască locale de scula în fiecare comună, obligând comunele se platesca în rate anuale. Consiliul județean de Ilfov Consiliul județean de Ilfov, în sesiunea extraordinară în care a fost convocat, a ales : In biuroul consiliului, pe : D. Pirdus Vlahuți, președinte. D-nii Alecsandru Dumitrescu și Petrache Rîureanu, vice-președinți. D-nii G. Isvoranu și Dedu Menelas, secretari. In comitetul permanent, pe : 1. C. Stoianescu, inginer, președinte. D-nil Emanoil Băleanu, C. Nicolescu Dorobanțu, membri: D-nil Haralambie Gheorghiu, C. Manciulescu, Nae Budișteanu, supleanți. D’ale comunelor D. Iancu Popescu, se numesce în funcțiunea de membru în comisiunea interimară a comunei rurale Meteleu din județul Buzău, în locul d lui Iordache Petrescu revocat pentru că în calitate de președinte al comisiunei a comis fals în acte publice. Consiliul comunei rurale Sicrita, din județul Prahova,se disolvă pentru că dintre cei cinci membri cari compun actualul consiliu al comunei, trei au demisionat, iar un altul a primit funcțiune retribuită de Stat. De asemenea se disolva consiliul comunei rurale Livezeni, din județul Muscel. Consiliul comunei rurale Bogdănesci, din județul Tutova, și consiliul comunei rurale Bâlesci, din județul Râmnicu-Sărat. Lipsă de păment Mai în tote comunele județului sunt locuitori și însurăței cari n’au păment și suferința acestora a ajuns se fie așa de mare că nu o mai pot suporta. Ni se spune scrie Dmocratul din comua Inotesei, plasa Cricovu, că arendașul pretinde pentru pașunarea vitelor peste 30 lei de vită, atât cu cât nu se pote vinde la vacă pentru tăere, iar pentru locurile arătură, unde până aci se lua din produs, ca dijmă, de la trei una și apoi una și una, acum se pretinde si ea arendașul două din trei, lucru ce nu s’a mai audit. Din comuna Sotrile, plaiul Prahova, asemenea se comunică, că pentru însurățeii de acolo nici uă împroprietărire nu s’a făcut pe moșiile Statului și ei se găsesc în mari suferințe. Iterță Poliția a dus la spitalul județului Putna Mercurea trecută un bărbat și un femeie pe cari îl găsise înghețați pe stradă. Femeia a doua zi a murit în spital, oi bărbatul, fiind mai viguros, medicii au putut se’i tne ambele piciore, cari îl degerase, și se’l scape cu viața. Variolă In mai multe cununi din plasa Vrancea, județul Putna, s’a ivit variola. D. medic primar al județului, a luat cuvenitele măsuri pentru combaterea acestei maladii. Ar fi bine ca și din celelalte județe medicii să fia cu luare aminte ^și se combată îndată acesta boli, care se ivesce forte des mai ales în județele de peste Milcov. POSTA IN PROVINCIA In privința serviciului postal de prin provincia, mai semnalăm urmâtorele după Romanu: Serviciul poștei rurale din județul Roman, a ajuns uâ curată ficțiune. Nu este di lăsată de Dumnezeu, ca să nu primim reclame de la abonații noștri; unii nu o primesc decât la 2 și 3 săptămâni, iar alții de loc. Ne facem datoria și de astă a ruga pe d. diriginte al oficiului telegrafo-poștal din localitate, să bine-voiască a cerceta căușele acestei neregularități, și a lua aspre măsuri de îndreptare, mai cu semn în privința notarilor, de la cari suntem informați că vine tot reul. ROMANULU 15 IANUARIU Lacul Sărat Lacul Sărat, proprietatea statului, sa află în județul Brăila, 5 și jumătate kilometri departe de orașul Brăila. Pe la anul 1879 administrația domeniilor a început a acorda personelor particulare diferite terenuri pe malul stâng al Lacului pentru un timp limitat, spre a clădi locuințe, birturi și stabilimente de băi, iar în anul 1884 ministerul agriculturei, comerciului, industriei și domeniilor a clădi singur la Lacul Sărat un stabiliment de băi, tot pe malul stâng al Lacului, care se află mai jos decât cel opus. Este de dorit ca stabilimentele balneare cu locuințele să se strămute pe malul drept al lacului, care este compus din 2 părți, fiecare lunga 1 kilometru, una lată de 250 metri, cea Palta mai îngusta, adâncimea lacului este pe alocurea de 1 metru, la margini mai puțin, temperatura apei varia a la diferite puncte ale lui de la 17o C pene la 29o G. Băile reci se iau în lac, cele calde în stabiliment. Apa Lacului Sărat este sarato-iodurată și conține în 10 kilograme apă, 236 miligrame iod pur în formă de iodur de sodiu și iodul de magnesiu Bernhardt-Lendway. Lacul se alimenteza într’un mod artesian din terenurile din care isvorăsc apele de la Vulcana, Bughea, Olanesci, Calimanesci. Namolul, product a sendimentațiunei sărurilor și al fermentațiunei plantelor acustice și al pamenaului, are ua acțiune analogă cu cel de la Franzensbad, Trebein, Pistian, Töplitz, Lippk. Apa din puțurile dinprejurul lacului are aceeași composițiune calitativă ca apa lacului, este cnsa mai puțin concentrata și buna de băut. In anul 1887 Lacul Sărat a fost visitat de 1130 bolnavi (984 civili și 146 militari). Lacul Hagîghiol Acest lac, situat în județul Tulcea, este mai întins și mai adânc decât Lacul-Sarat, apa lui este mai concentrată, se crede că compoziția ei și a nămolului sunt analoge cu cele ale Lacului-Sărat. In anul 1887 Lacul Hagighiol a fost vizitat de 100 familii, adăpostite în casele țeranesci din vecinătate. Balta Albă Stațiunele nostre thermale — Urmare (1) — Bivolari In timpul dominațiunei romane, în secolul II al erei moderne, legionarii cari au colonisat palele Carpaților au înființat un stabiliment balnear în ^ulidava, al cărui ruine mai există astazi în județul Argeș, la Bivolari, aprope de mănăstirea Cozia, pe malul stâng al Oltului. Isvorul mineral de la Bivolari, descris de doi profesori C. Istrati, Gr. Ștefanescu și de d. dr. Aronovici, dă uă apă chloro-sodica iodurata, lythionisata și magnesica, thermala, având 30 ° C. După analizele d-rumul Bernath-Lendway apa de la Bivolari conține în 10 kilograme 179 miligrame iod pur. Secele Apele de la Secele din județul Gorj sunt întrebuințate pentru băi de locuitorii acelui județ, care se instaleza în satele țârâneșci din vecinătatea isvorului. Micul stabiliment balnear de la Secele este cu totul primitiv, apa care este după arătarea d-lui dr. Bernath-Lendway chlorosodică-iodurată, puțin lythionisată și magnetică, și conține în 10 kilograme 290 miligrame iod pur. Bughea, Albesci și Stoenesci Bughea și Albesci, situate aprope de Câmpulung, posedă mai multe isvore cu apă iodurata, chloro-sodica sulfurosa și feruginosa. D. dr. Bernath-Lendway a găsit îa 10 kilograme apă de Bughea 1 gram, 314 iod pur. Bughea are un stabiliment pentru încâlcirea apei și luarea băilor și un mic hotel. Mulți dintre visatatori se a^ézáénséín casele țârănesci de la Albesci și Bughea, în care fac băile. Tot în județul Muscel se mai află u apă iodurată-sarata forte, cea de la Stoenesci, care conține in 10 kilograme 1 gram 280 până la 1 gram, 470 iod pur. 1* A se vedea «Românulu de la 14 ianuarin. Balta Albă, situată în județul Râmnicu Sărat, are aceeași origină ca Lacul Sărat L., lanca, L. Islazu, L. Amara, L. Fundata din județele Brăila și Ialomița, care formază zona lacurilor minerale paralelă cu regiunea muntosa salifera(Gr. Stefanescu). Lacul are lungimea de 6 kilometrii, lățimea de 3 kilometrii, adâncimea pene la 3 metri. Apa lui este de chlorurată-sodica și se intrebuinteza ca și nomolul Bâltei pentru băi. Răposatul doctor St. Veleahu a construit pe marginea Bâltei, pe terenul ce i a concedat guvernul, un stabiliment balnear și două oteluri, înconjurate de phntațiuni frumóse. Se iau aici băl reci și calde de apa și de nomol. Bălțătesci Isvorele minerale de la Bălțătescu sunt situate în județul Neamțu, plasa de Sus, 10 kilometrii de la Târgu-Neamțu, 27 kilometrii de la orașul Piatra, la înălțimea de 450 metrii d asupra nivelului marei. De la anul 1878 isvórele sunt proprietatea d-lui dr. D. Cantemir, care a înființat aci un stabiment balnear și idroterapeutic confortabil, compus din otel, din 26 cabine pentru băi calde de apă minerală încâlcita prin vapori, de basine, de dușe de apă minerală și de apă dulce și de local și aparat pentru estragerea sarei din apa minerală. Cele 4 isvere minerale de la Bâlțătescu au fost analizate de d. dr. S. Konya în anul 1884, ele conțin Ciclorul de Sodiu 25 °/C, Sulfat de Magnesia și de Soda, puțin Bromur de Magnesiu, Carbonat de protocelid de fer, urme de iod, de Sythiu și de Stronțiu. Prin evaporațiune se estrage din apă sarea de Bâlțătesci, care este aprope analogă cu sarea de Carlsbad și de Vichy, casă mai slabă decât acele săruri. Apa de la Bâlțâtesci se întrebuințază pentru băi atât în starea ei naturală precum și amestecată cu decocțiune de foi de nuc. In anul 1887 stabilimentul de la Bâlțătesci a fost vizitat de 473 bolnavi și a vândut 5000 cutii cu sare pentru băi. Piatra-Cozla Pe delul Cozia, la marginea orașului Piatra și pe proprietatea comunei, isvorăsc 5 fântâni de apă minerala, bogată în sulfat de magnesia și cloruri de sodiu, care după analiza colegului nostru d. P. Porii are multa asemănare cu apele purgative de la Kissingen, Sedlitz-Laipschiitz, Putina. Captarea isoarelor nu este încă terminata abia se strânge în fântâni accesibile și acoperite, se bea la Piatră, nu s’a pus case în comerciu și nu se transporta în alte localități. Breazu La Breazu lângă Iași, în regiunea podgoriei Copoului, s’au descoperit două isvore de apă amară, purgativă, care în anul 1888 au fost analizate de d. dr. S. Konya; apa minerala de la Breazu este mai bogată în sulfat de magnesie și in carbonat de Soda decât apele de la Vasluța, Cozia, Bâlțătescu, Kissingen, Friedrichshall, acțiunea ei purgativă este énsé puțin mai slabă decât cea a apei de Buda. Este de dorit ca aceste isoóre să se esplateze într-un mod rațional. Șaru-Dorni. In județul Suceava, aprope de frontiera Bucovinei, în localitate unde pe la începutul secolului curent se găsi și se esplota auripigment nu în mine ci pe suprafața pământului, isvoresce o apă minerală, arsenico-feruginosa alcalină, descrisă pentru prima ora ca apa feruginosaj in anul 1790 de Haquet. D. P. Poni a constatat în anul 1875, că acesta apă conține arsen, în anul 1878 ea a fost din nou anal sata de d-na prof. Pribram din Cernăuți și apoi în anul 1886 de d. dr. Bernath Lendway. Cel din urma chimist a găsit 3 asemenea i soare dintre care cel mai important este astazi proprietatea d-lui dr. I. Polysu. In 10 kilograme acestei ape se găsesc 25 miligrame arsen (sau 33 miligrame acid arsenios, sau 37 miligravid acid arsenic), combinat cu protocsid de fer și mult acid carbonic liber, Ea are temperatura de 9 ° C și isvoresce în mare cantitate, în 24 ore aprope 20,000 litri. Acesta apă este una din apele arsenicale cele mai forte și se bea în stațiunea balneara Dorna din Bucovina, situata imediat lângă hotar și depanata sum oră de la isvorul arsenical al d-lui dr. Polizu. D. proprietar se ocupa acum cu măsuri pentru esplatarea sistematică a isvorului, care va consta ,în umplerea apei în sticle, punerea ei în comerciu și trimiterea ei la diferite stațiuni balneare și climatice din țera. Un isvor analog, cnse mai slab, se găsesce pe teritoriul comunei Negra Șarului, situata aprope de Șaru-Dorni. (Va urma). X. Mortea la Chinesi (Studiu de moravuri și obiceiuri) 11 Prin acesta mică descripțiune ce am făcut-o în numărul trecut, de respectul ce-1 avem pentru morți, toți vor concepe ușor noiarm idea fixă ce nutresc compatrioții mei, din orice strat al societăței ar fi, de a fi înmormântați în pământul lor natal și în cavoul familiei lor. Chinezii țin forte mult ca rămășițele lor mortuare sâ ofere celor rămași în viață, uâ ultimă mângâere. Acesta dorința este mare mai cu semn la acei, cari în timpul vieței lor, n’au putut îngriji pe părinții lor, după prescripțiunile profetului. Nici un lege, ce-i dreptul, nu obligă pe nimeni de a urma aceste obiceiuri. E inima, care le dictă și măcar că ele n’au nici uă sancțiune legală, cu tote aceste sunt pajite cu cea mai mare sfințenie. In Occident, unde sunt atâtea lucruri diferite de obiceiurile țerei mele, am constatat cu uâ satisfacție, că respectă datorii morților, nu e deloc mai micșorat ca și la noi. Nici aci, nimenea nu vorbește rău de morți; toți vorbesc cu respect pentru faptele săvârșite în viața lor și mai cu sema tot îi respectă fiindca sunt morți. Căci văd că dacă trece un mort toți își descoper capetele. Dar acest respect, vai, nu se mai pastreza când omenii se află pe apă, pe mare. De câte ori n’am citit mai multe descrieri de scene mișcătore și triste, cari se petrec pe bordul unui vas, când se întâmpla de mare cine-val ori-și care sâ fie rangul decedatului, ori și cari să fie serviciile aduse de el patriei, în timpul traiului său, dacă se întâmplă să moră pe drum, imediat e aruncat în apă fără cea mai mică considerațiune. Cuvintele: «în apă!» și dacă nu ma înșel, constitue în general un mare insulta. Cu astfel de obiceiu, practicat în secolul XIX, este un adeverat act de barbarie, nu găsesc în tot dicționarul uă calificație mai bună. Acest obiceiu pote ea și-a avut rațiunea de a fi, impunându-se chiar ca uă necesitate, sau ca un orare inevitabilă, altă data, în timpurile trecute și depărtate, când lumea călătorea cu bărci mici, cari semănau cu cojile de nuci, și în cari incapeau abia numai cei în viață, nu și cei morți și când capriciile atmosferei puteau să taca ca corabia sa întârzie prea mult pe apă. Dar astăzi, mările sunt brăzdate de vapore mari cu iuțeline mai auzite, cari ne duc de la un continent la altul în câteva zile numai. Corăbiile sunt prevezute cu confortul cel mai posibil, și mecanica, și pisica și chimia, într’un cuvnt, tóte semițele și tote produsele nature sunt puse la disposiția celor cari călătoresc în ziua de dols pe apa. In fine, medicii veghiaza pe bordul fiecarui vapor, luând fel de fel de măsuri pentru a asigura viața călătorilor. Pentru ce dar, dacă sunt tote aceste condițiuni noue, omenii au frică ca să transporteze morții până la uscat și de ce ii arunca in apă ? E atât de trist a vedea pe nenorociții decedați, cum sunt aruncați In valurile cele furiose și turbate; închipuiți vâ cu câta frică și spaimă așteptă rudele cuiva, care catetoresce pe ocean și daca acea persona are nenorocirea a fi înecată, apoi rudele lui, n au măcar mângaerea sa-i vadă râmânițele lui. Mă apucă uă tristețe, când îmi reamintesc tabloul sfâșietor, cum corpul înecatului este purtat de apă, cum el e ros și mâncat de peștii cei mari ai oceanului. Sâ se ia cu tot dinadinsul și sâ se consulte toți pasagerii de pe bordul unui vapor și se va vedea cea mai mare majoritate — sunt sigur de acesta — ar prefera martea lor pe uscat, decât să fie aruncați în mare. Pentru ceilalți tovarăși de câlǎtorie de pe corabie, e un prea graznic spectacol, sâ iei un pui cu care denșii tăcură cu câteva zile mai înainte călâtoria împreună și care a avut nefericirea de a muri, fie că sâ’lâia și sâ’l arunce în apă. Mi se va obiecta pate că tot un drace, mort e mort, nu mai simte nimic ; nu, în cașul de față formele fac forte mult. Sunt unele cazuri când formele au oă valore capitală. Progresul a făcut atâtea schimbări pentru a ușura relațiunile dintre poporele cele mai civilisate, pentru ce dar nu s’ar suprima acesta tristă urmă de barbarie, care de multe ori e ua stavilă pentru ace), cari doresc sa întreprindă câlâtorii pe ocean ? Căci nimenea nu e sigur de diua de mâne și nimenea nu póte se spue: «Vom ajunge sănătos și teatâr la mal». Mi s’a povestit dar nu sciU dacă faptul e advarat — că Sarah Bernhardt, în tóte catetoriiile ei, duce cu sine un sicriu. Acesta e uâ prevedere pe care o admir; oar stau la îndoială, décà voința artistei va fi respectată în cal de accident, pânâ acum n’am aflat încă, cu ea înainte de a se îmbarca se fi făcut vre-un arangjament cu căpitanul vasului. * Cer iertare scumpului meu cititor, că i-am vorbit de unee lucruri atât de triste, dar fiindcâ ele ne descrie sentimentele nóstre, acesta cestiune merită a fi studiată și examinatâ bine. Ceia ce se póte întâmpla oricărui, se póte întâmpla și nouă și la ai noștri, căci suntem osîndiți a muri. Cel puțin după mortea nostru sa nu fim părăsiți! Generalul Tsheng J £i long. ACTE OFICIALE D. Const. Moinescu, licențiat în drept de la facultatea din Paris, este numit în funcțiunea de administrator la plasa Tulcea, din județul Tulcea în locul d-lui Ion Urmuzache, care se transfera în aceeași calitate la plasa Mangalia, din județul Constanța. 1). George Murgescu, fost sub-prefect, este numit în funcțiunea de sub-prefect la plasa Vedea Olt,, din județul Olt. D. Costache Chivu, fost director de prefectură, este numit in funcțiunea de subprefect la plasa Marginea-de-Jos-Orașul, din județul Râmnicu-Sărat. D. G. Christescu, fost grefier de tribunal, în funcțiunea de subprefect la plasa Grădiștea-Râmnicu-de Jos, in locul aflat vacant, prin demisionarea d-lui I. Dimiiu. D. V. C. Petrescu, actual șef de biurou în cancelaria prefecturei, în funcțiunea de polițaiu al orașului Râmnicu-Sarat, în locul aflat vacant prin demisionarea. d-lui A. D. Sisea. D. G. Paraschivescu, fost ajutor de subprefectură și actual secretar al poliției, în funcțiunea de șef de biutoU în cancelaria prefecturei in locul d-lui V. C. Petrusen, înaintat. D. Aureliu N. Balaban, este numit în funcțiunea de ajutor la sub-prefectura plasei Gotmeana-Gălășesci, din județul Argeș, în locul d lui Teodor Rădulescu, care râmâne în disponibilitate. D. Costache I. Fotescu s-a numit membru în comisiunea interimară a comunei urbane Câmpina, din județul Prahova. D. Constantin P. Mihaescu, actual șef de biurog în cancelaria comitetului permanent din județul Vlașca, este numit în funcțiunea de secretar al poliției orașului Giurgiu. D. Adrian Miliano, actual copist classa II în cancelaria prefecturei județului Vasluiu, în funcțiunea de copist clasa I. D. Alecsandru Carpiș, în funcțiunea 4e copist clasa II, în cancelaria prefecturei județului VasluiU. D. George P. Preoteșescu, în funcțuneaț FOIȚA ROMANULUI 14 IANUARIU 15 OMUL CU DIAMANTU DE P. COQUELLE — In numele marinei Statelor Unite, pe care o insulți cu aceste cuvinte, și ’n al persónei mele, îți cer socotela de acesta injurie. De sunt marinari printre noi sa’mi spună de n’am dreptate. Și vocea lui Davis suna sub imensa cupolă a Clubului Politehnic. La aceste cuvinte sgomotul deveni mai mare: spâimântator; țipete, bubueli, strigate de ura pentru Davis! sguduia sala pine ’n temelie, mâini amenințâtore armate cu bucățele de bânci și mișcau prin aer, câteva lame de cuțite, își aruncau razele lor palide, cocoșe de revolver scârțâiau cu sgomot, oglinzile sburau în bucăți, lămpi electrice sfarâmate inundau emiciclul cu bucățile lor; scena amenința de a deveni tragică; ua lupta prea iminentă între partizanii lui Anibal Davis și aceia al lui Arban. La vederea acestora, A. Van Dierickx, urmat de credinciosul său Thomas Moorey, se scoborâ de la tribuna sea pânâ în mijlocul sălii, și puindu-se între cele două partide, le sfatuiră a se linișci și modera. Nu se auzeau cuvintele sale, dar presența lui în mijlocul membrilor celor mai violenți produse dă impresiune mare. Ferberea se linisci, cei mai esaltați vorára ’n buzunar revolverele deja preparate pentru lupta. — Primesce sfidarea, urlă maiorul, o primesc și ne vom bate ! — Am dreptul să’mi aleg armele, respinse Davis, sunt ofensatul și vei vedea daca vederea morței me face se pălesc. — Ei bine! ce alegeți, spada, sabia? — Nu. — Pistolul ? — Nu. — Carabina atunci ? — Nu, nici asta. — Dar atunci ce, boxul, securea... — O vei afla o mâine. Trimitem martorii. — Vei fi un victimă mai mult de scris pe lista mea deja lungă* Ilse Arban, care ’și regăsise tata presența de spirit la idea placerei sale favorite, duelul. . .Ceia ce remâne a se vedea în curând. Și căpitanul Davis eși încet din sala ședințelor, aruncând cu privire de dispreț asupra adversarului său. Toți partizanii sél’l urmărescâ și maiorul ne mai având nici un opozant părăsi clubul și se duse acasă escortat de amicii sâi. Astfel se termina ședința cea mai furtunasa din tote ședințele ce se ținuse pânâ atunci de Clubul Politehnic. A doua zi, orașul New York era împărțit în două tabere • una susținea ca Alfred Jackson avea un diamant de 100 000 dolari in pântice, cealaltă nega acesta. In care doctorul W. K. Jubes se necăjește í órte la timp Starea mea nu se făcuse mai rea în timpul acestor opt zile. Puntul dureros în pîntice stăruia cu tóte povelele lui W. K. Jubes. Doctorul nu mai înțelegea nimic din apucaturile neexplicabile ale diamantului. Ca ocazionase ua umflătură a țesaturei mațelor, era natural, dar c’acesta umflătură a țesaturei maților, era natural, dar c’acesta umflătură si, stea pe loc timp d’ua sâptâmâna, era forte curios pentru învâțat. Mâncarea se mi se da într’un cantitate mica trecea greu și funcționarea se facea c’un mare greutate; la fiecare moment m’așteptam sa stea pe loc timp d’uă sâptâmâna, era forte curios pentru învețat Mâncarea ce mi se da întruă cantitate mica, trecea greu și funcționarea se facea c’un mare greutate; la fiecare moment m’așteptam se văd declarânduse un abces sau încurcături interne d’uă gravitate mare. Diamantul putea, prin presența sea prelungita în intestine, se strice țesâtura atât de delicata, se gaurască și sa producă u rană internă; alte accidente secondarii nu mai puțin grave erau asemene de temut. Cu tote acestea, nici un încurcătură noua nu veni sa agraveze starea mea bolnaviciosa. Dupa ce zine, pentru a douazecea oră cel puțin un diagnostic forte bine studiat, W. K. Jubeo, declară ca am un simpla inflamațiune de intestine, farâ aparența de abces, și că diamantul nu se mișcase nici d’ua linie de când il absorbisem. Acum, cum înghițisem un corp strein— faptul neputându-se nega, evident în ochii mei, și doctorul ar fi respins cu viața de acesta— un fapt an nual și producea și trebuia sa ies cât mai curând din acestâ situațiune periculosa, căci puteam sĕ mor dintr’un moment, într’altul. Pentru a lămuri aceste îndoeli asupra acestui caz farâ precedent, și pentru a scăpă de răspundere, M. K. Jubeo impropuse d’a face un consultatiune cu mai mulți din colegii sei din cel mai deosibiți de la facultatea de medicină. — Dor, doctore, cum îți vine’n cap una ca asta? strigai eu. Va trebui să’i pui în curent cu tote întâmplările mele de la început și péne la sine; altfel mă vor lua drept nebun. — Ei bine! pentru ce să le ascundem adevărul ? nu ved nici un reü în acesta. — El va produce efectul cel mai urît asupra populațiunei din New York voi fi fabula orașului și vom trece drept un dobitoc sau un șarlatan. Mi se va compromite reputațiunea. — Dar daca ’ți o fi compromisă nu e mai reu? Cazul d-tele e unic in felul séu, Jackson și cer ca se’și dea părerea ș’alți colegi. W. K. Jubeo, sfîrși prin a me convinge la trebuința unei consultațiuni medicale și'mi spuse pe doctorii ce avea intențiunea d’aî chema, a doua zi 19 .Octombre la opt ore sera. — Numai, fisei eu lui W. K. Jubeo, în momentul când eși din odaia mea, s’ar putea ascunde colegilor d-tele motivul cinei mele d’acum opt file. — Nu ved nici un zen. — Li se va spune c’am înghițit un d amant mâncând un stridâ, lucrul se pa întâmpla oricui. — Bineînțeles, strigă Jules, Mare Turc chiar este espus a înghiți un diamant în corp tot așa de lesne ca ori i ce om, atât numai să-i placă stridiele și se mănânce cu lăcomie. Când demnul om plecă, mâ sculai ci greu cu ajutorul servitorului ce’mi trimesese escelentul doctor care me îngrijea cât se póte de bine, și mâ tîrîî pânâ la fotoliul meu lângă ferastră. W. K. Jubes îmi dăduse voie ca sâ mâ scol ș’a mâ preumbla prin odaie, ori cât voiu putea fara ca se mei bosesc; dar daca posițiunea culcata scu șezândă nu’mi va cauza nici un ru, mersul și cea mai mică mișcare erau însoțite d’un vine durere în pîntece. Simțiciunea puntului bolnav nici nu crescea și nici slabea, și sta invariabil pe foc. Petrecut vă fi trista privind lumea ce trecea pe stradă, plaia ce cădea și blestemându’mi cruda mea sorta. Norocul îmi juca d’asta data un renchiu mai infam decât celel’alte. Sâ’mi vîre 100,000 dolari în corp, și d’a mâ împedica sâ beneficiez de dânșii. Acesta lovitură nu e cea din urma, dar ce se va mai întâmpla, ma întrebam eu Cu grija Sufeream mult de inacțiunea mea silita și târna permanenta de un boia greapool ținea spiritul într’un continua e. Eram îngrijat, trist nervos asta lucru de nimic mânecârea foc; dormeam puțin, or daca adormeam lenii grasnice veneau sâ-mi strice (Va urma)» 1 V Í 4