Romanulu, septembrie 1889 (Anul 33)

1889-09-01

ANUL AL XXXIII-LE Yoiesce și vei putea. EXEMPLARUL 15 BA­N­I ANUNC­IURI Linia de 30 litere, petit pagina IV.......................40 bani Detto „ „ „ „ III..............2 1eî „ InserțiunI și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulnl. IN P ARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENÁ, la d-ail Haasenstein et Vogier, (Otto Maass). IN ELVEȚIA, 1* „ Din­­erile cele alte direct la administrațiuea diarului. ” — Scrisorile nefrancaze se reflsft — ^ Fandet*», C. A. ROSETTI Director«­ VINTILA C. A. ROSETTI DUMINECA, 1 SEPTEMBRE (20 AUGUST st. v.) 1889 Lumineza-te și vei fi.­­ ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preoți, și învățătorii din sate abonamentul este re­dus la 30 lei pe an. Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 15 tei. ^ A se adresa: , VI­ trOMANIA, la administrațiunea Ziarului și oficiile poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8. Place de la Bourse, IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la biu­roarse poștale. — .Articolele nepublicate se ard — ■> BUOURESOI, 31 AUGUST Publicăm mai la vale uâ listă de 34 moșii ce sunt puse în veacilare în loturi, conform legei pentru în­­streinarea moșiilor Statului, din 6 A­­prilie 1889. Ministerul domeniilor, aducând a­­cesta, prin Monitorul oficial, la cu­noștința locuitorilor săteni, se pune în vedere că planurile de împărțire a acestor moșii în loturi, împreună cu tablourile de întinderea și de prețul lor, sunt depuse la primăriile comu­nelor respective, pentru ca ast­fel cei ce vor se cumpere acele loturi să’și facă cererile lor In termen de două luni, conform art. 32 și următori din regulamentul de aplicare al legei pen­tru înstreinarea moșiilor­ Statului. Tema ce am avut în­tot­dea­una ca sătenii să nu fiă nedreptățiți prin noua aplicare a legei, ne impune și pentru agti îndatorirea ca sé atragem seriosa luare­­ aminte asupra măsu­rilor ce trebuesc luate, pe lângă pu­­blicațiunile din Monitorul oficial, ca sătenii sâ’șî pot­ face cererile lor ia timp. Pe capul sătenilor sunt multe pă­suri și multe nevoi; ș’apoi nu tre­­bue sa uităm și firea lui, care ade­sea îl face din causa lipsei de încre­dere, sâ rămâne nepăsător chiar când este vorba de interesele lui. Munca, grija de a$i pe mâine, în­datoririle la cari sunt supuși, lipsa de care suferă mulți din el, nevoia pentru unii d’a se găsi departe de comuna lor, pentru a munci aiurea, — tote acestea sunt atâtea neajun­suri ale vieței sătenilor de cari ar trebui sa ținem sumă și sâ fim c’uă deosebită luare aminte, când este vorba sâ facem ca el sâ se țină de prescripțiunile legei și sâ nu fiă es­­puși a ’și perde dreptul ce au la cumpărarea pământurilor. In adevăr, termenul de 2 luni, în care sătenii au să ’și facă cererile pentru loturile ce voesc să cumpere pe moșiile Statului, este un termen fatal pentru el, căci, trecând acest termen, își perd dreptul înaintea le­gea și cererile lor pentru cumpărarea de pământuri nu mai au nici oă va­­lore legală. Interesul deci ce trebue să avem cu toții este ca sătenii să nu’și pârdă acest drept și să’și facă cererile la timp ; și tocmai acest interes ne im­pune îndatorirea să cerem ca să se dea tóte măsurile ce sunt prin pu­tință, pentru ca să nu tracă terme­nul prevăzut fără ca sătenii să’și facă cererile lor. Am văz­ut multe și am învățat, cum se tfice, multe. Și tocmai de aceia ne îngrijim și ne temem atilî, căci n’am dori ca, și cu aplicarea acestei legi, să se ridice nemulțămiri și plângeri din partea sătenilor, fiă chiar că aceste nemul­­țămiri și plângeri ar proveni din greșala sau nesciința lor, că nu s’au grăbit la timp a ’și cere dreptul lor ș’a se conforma întru acesta cu prescrip­țiunile legei! Ceia ce nu dorim noi, credem că nimeni nu pate să dorască; și stă de ce adl, când este vorba de apli­carea unei legi de atâta însemnătate, ne adresăm tuturor și îl îndemnăm să lucreze cu toată inima și cu tota iubirea pentru săteni. -------—- ——mm-mm- ——-----* SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Budapesta, 30 August. Șahul Persi­c a făcut cadou portretul său în briliante d-lui Tisza exprimând pă­rerile sale de reü că n’a putut avea cu dânsul ua întrevedere personală. — Ministrul Persiei, din ordinul Șahu­lui a­ scris comitelui Andrassy un scrisore de urări pentru restabilirea sănătății sale.­­ Secretarul de stat Tibad, a fost ales în unanimitate, deputat al districtului Ud­varhely. j.p. Kaposfy, candidat al stângei extreme, a fost ales deputat în unanimitate la Ka­posvár. Berna, 30 August. Fotiades-Pașa, Ambasador al Turciei, a fost primit de regele, în audiență de con­cediu.­­ Numirea monseniorului Piavi ca pa­triarh­ latin al Ierusalimului pare sigura. Londra, 30 August. Se scrie din Tiflis cjiarului Daily News ca ultimele seri venite din Armenia anun­ța ca anarhia ar domni în acesta pro­vincia. Bochum, 30 August. Congresul catolicilor germani a ales o­­rașul Munich pentru viitorea întrunire. Principe Loewenstein are depline puteri pentru a alege un alt oraș în cas de di­ficultăți. Petersburg, 30 August. înainte de plecarea s­a, Țarul a dat bi­­ne­cuvântarea s­a, în fața icenei Mântui­torului, ducelui George de Leuchtenberg, cu ocasiunea căsătoriei sale. Tenera pereche a plecat la moșia ce ducele poseda în guvernământul Tambow. Viena, 30 August. După Gazeta militară, noul regiment a­­supra exercițiilor de infanterie cu instruc­țiunile asupra tirului, va fi distribuit tru­pelor la 15 Septembre și va intra in vi­­cturs­ia Detoi­ibre, data intrării in Ser­­viciu a nouilor conscriși. Londra, 30 August. Banca de Londra a ridicat la 4 la sută toul scontului său. Viena, 30 August. In ședința sea de ori, consiliul general al Bancei austro-ungare a constatat că cu tot numărul cererilor, cestiunea sporirei toului nu este urgenta. Trebue să se aștepte până la sfârșitul lunei spre a se vedea care este situațiu­­nea târgului. Petersburg, 30 August. Guvernul imperial a înșciințat oficial Le­­gațiunea româna ca adera la proiectul e­­laborat de comisiunea riverană pentru lu­crările de rectificare și de adâncire ale Prutului. Guvernul rusesc participă ast­fel cu Ro­mânia și cu Austro-Ungaria la cheltuelile pricinuite prin aceste lucrări și caii se urcă la suma de mai mult de 500.000 lei re­­partizați în cinci anuități. Acesta cestiune intereseza în cel mai mare grad traficul cerealelor din Moldova. Guvernul român a făcut demersuri în a­­cest sens de aprope de un an aici și la Viena în scop de a obține cooperarea ce­lor trei state riverane la aceste lucrări. Agenția Românii Havas. De peste munți Asociațiunea Transilvană vn ședința de la 29 curent a Aso­­ciațiunea Transilvană, care ’și ține a­­dunarea sea generală la Făgăraș, s’a ales comitetul anului viitor precum urmază : Președinte d. G. Bariț. Vice-președinte Arhimandritul Puș­­cariu. Secretari I. Popescu și dr. Crișan. S’a votat și 1000 floreni pentru încuragiarea literaturei poporale. Un discurs al d-lui Floquet D. Floquet, fost prim-ministru al Franciei a convocat la Beaune oă întrunire a alegătorilor săi, înaintea căror a rostit un discurs, din care extragem urmâtorele : Mai nainte de tote ține a declara că nu interesele personale l’au făcut să vină în mijlocul alegătorilor, ci interesele comune tuturor francesi­­lor l’au determinat să convoce în­trunirea. A vorbit apoi cu multă căldură pentru unirea tutor republicanilor. Acastă concentrare a forțelor nu este a se face pentru isbânda per­sonală a cui­va, ci pentru triumful Republicei. Luptătorii încărunțiți vor lăsa cu drag locul de frunte tinere­tului. După ce a combătut ori­ce alianță cu partida drâptă, el săise : Trebue să mergem înainte și să realizăm reformele democratice aș­teptate de atâta vreme. Pe acest te­ren trebue să se facă unirea sfîntă a republicanilor. Parlamentarismul și interesele de partid trebue să dis­pară dinaintea acțiunei comune. După ce enumără lucrările fostei majorități republicane, continuă . Un trădător a dus drapelul Re­­publicei în tabăra opusă și dușma­nii păcei se mäguleau cât­va timp cu gândul că triumful va fi al lor. Agil­el înse au devenit imposibil, sunt sdrobiți. Densul a terminat făcând un nou apel pentru unirea pe terenul unui program de reforme, care trebue ânsă studiat cu liniște, și picând : Să ne inspirăm de cuvintele rostite de d. Carnot: «Să ne unim pentru men­ținerea libertății politice și pentru a aduce la triumf dreptatea socială !» Discursul sau, rostit în fața a mii de alegători, a fost forte bine primit și diarele francese continuă a-1 co­menta. MMtii Mnm --- -------------— Serbii și Bulgarii Foile oficiose și semioficiase con­tinuă cu campania lor contra guver­nului bulgar, căruia­­ atribue inten­­țiuni resboinice din causă că a co­mandat acum de curând 30,000 de arme Berdan și 10 milione de car­tușe. Bulgarii respund că deja de mult a fost luată hotărîrea d’a se face a­­cestă comandă, pentru a se umple golul lăsat de ultimul resbel al lor, și prin urmare că nu are nici un te­­meiu acusația ce li se aduce că vor se provoce acum un resbel. De alt­fel chiar foile oficiose bulgare nu respund celor șerbe de­cât a­­tâta­­ șerbii să nu amenințe cu in­­vasia a 200 mii soldați șerbi în Bul­garia, ci să’și aducă aminte de cele ce au pățit în ultimul resbel când tot așa au amenințat și totuși au mân­cat bătaiă zdravănă. I>’ale Ceh­ilor Se scie că guvernul central a di­­solvat societatea de lectură a univer­sitarilor cehi din Praga. Causa pentru care a făcut asta­­ flice că este faptul, că tinerii studenți boemi au adresat un telegramă de felicitare studenților francezi cu of casia inaugurărei nouei Sorbonne. In fond însă se crede că nu pen­tru acesta s’a disolvat cercul stu­denților, ci pentru că el în întruni­rile lor discutau și despre lucruri po­litice, și cum s’ar putea împiedica să nu facă asta, ceia ce nu a putut să placă guvernului austriac. Toți cehii sunt amărât g­reu pe guvern. Chiar foile bătrânilor cehi, cari se scie că sunt prietini al ac­tualului guvern, scriu contra acestei măsuri ce lovesc în simțul lor de naționalism. Despre foile tinerilor cehi nici vorbă, acestea scriu cu înverșunare contra măsurei reacționare a guver­nului. Constatăm și noi din parte-ne, că guvernul austriac a început și el să facă după cum fac ungurii, să lovescă în naționalități. Diferitele naționalități, credem, fiind mereu ved­ate în chipul acesta, nu ne-ar mira ca într’uă <fi să le vedem coalisate ș’apoi să dea de lucru atât guvernului austriac cât și mamelucilor d-lui Tisza. PAPA Cu tote scirile ce desmint că papa va părăsi Roma, Journal des Débats de eri dă chiar amănunte a­­supra mergerei papei în Ispania. Ast­fel numitul­­ jlar­­ zice că papa va trece prin Civila Vechiă și că un Vatican nu va remâne de­cât vica­rul Parodii și încă câți­va cardi­nali. CONGRESUL INTERNAȚIONAL­­ de GRANE SI FĂINURI > D. D. Millas, proprietar de mori din Brăila (Romania) a adresat d-lui preșe­dinte al secțiunei a 4, urmatorea scrisare: Domnule Președinte. In fata atacurilor continue de care re­­putațiunea grânelor nostre este obiectul, din partea vecinilor noștrii , atacuri, cari în acest din urmă timp, ați luat un carac­ter cu totul oficial, după cum vă veți pu­tea convinge din actele anexate aci,—uâ declarațiune din partea congresului actual, declarațiune despre care sunt sigur, ca nu ne pute fi de­cât favorabilă, ar fi forte pretinsa pentru România pentru care am onórea s’o represint în acest congres. Având acesta în vedere, domnule Pre­ședinte, îmi permit a ve ruga si bine voiți, de a atrage într’un mod cu totul special, atențiunea membrilor, secțiunei ce d-v. pre­­sidați și a face, a se pronunța asupra grâu­lui din România, din punctul de vedere al calitatei și al cantitatei. Adoptând cererea mea, nu numai ca veți face un mare serviciu României, sora mai mica a Franciei, dar încă veți face un act mare de dreptate. in acesta speranța, ve rog d-le Preșe­dinte se primiți asigurarea înaltei mele considera fiuni. (Isc.) Millas et fí,ü. In sprijinul acestei cereri, d. Millas, a anesat d-lul Vilgram­ urmatorele acte: Scrisarea adresata qliarului Times cu data de 27 Aprilie, prin care importatorii de grâu unguresc în Anglia, se plâng de fap­tul ca productorii români, își trimet grâul lor, sub eticheta grâului unguresc. Apoi i-a comunicat respunsul consulului general al României din Londra, cu data de 29 Maia, prin care se constata, ca pro­­ducțiunele române, n’au nici un interes a face ca să treacă drept unguresc­; ca și când grânele unguresci s’ar bucura de u­ reputatiune mai buna și superiora pe pie­țele comerciale din Europa. In adevér la congresul ce s’a ținut a­­cuma 4 ani la Dresda, în scopul de a e­­xamina calitățile grânelor ungare, engleze, austriace, indiene, germane, australiene și românesci, morarii toți de acord au recu­noscut că grâul acestei din urma rea (al României) produce mai multa făină de­cât grâul unguresc ; de asemenea și pitarii s’au pronunțat ca faina provenita din grâul ro­mânesc suporteza la panificațiune 20 la sută de apa mai mult de­cât faina prove­nita din grâul unguresc,­­ceea ce însem­­neza că da­uă cantitate mai mare de pâne. Acesta scrisare a consulului român din Londra, a fost comunicata de consulul Ro­mâniei din Anvers, președintelui camerei de comercia din acest oraș, adâugându-i și câte­va cifre și date importante, asupra im­portațiunelor de grâu românesc în Belgia. C. președinte al camerei de comerciu di­n Anvers, a luat act de tote cele aretate de consulul Român, «sligendu-l ca tote a­­ceste sunt inutile căci erau cunoscute de toți comercianții acestei piețe, ca aceștia știu forte bine singuri a face deosebire în­tre grânele unguresci și acele românesei D. Millas a mai espus c-iar Amelia și Re­­naud, cari se bucura de ua reputațiune in acesta industrie, mai multe cehan îlone de grâu și lama de diferite carnati. Acești d-mi au constatat ca grâul românesc este de ua calitate superiora și conține mult gluten. Numiții domni au încurajat mult pe d nii Millas et fiu, și i-a sfătuit sa mărească pro­­ducțiunea lor și acesta casa poseda și adi chiar un mora, care ma­ria peste 1000 de chintale gh­inic. De asemenea d-nii Millas et fia au mai pus la disposiția secției și alte acte dove­ditore, prin cari se constată ca cele înain­tate de unguri pe câmplul grâului nostru au fost pure calomnii și invențiuni și ca grâul românesc e mult mai superior celui unguresc, atât în cantitate cât și în ca­litate. Cea­ ce și-a proclamat congresul interna­țional în ședința­­ plenară, despre care am vorbit în unul din numerile trecute ale Zia­rului nostru. SCIRI D’ALE PILEI Din sorginte positiva afla Lupta cu di­­solvarea consiliului comunal din cPloesd nu este de­cât un cestiune de scurt timp. Primul ministru ar fi avizat deja despre acesta pe d. Garoflid âncâ de acum câte­va zile. * * * D. colonel Boranescu, care a fost în­sărcinat să cerceteze reclamatiunea contra d-lui maior Stamatopol în afacerea violului comis de prefectul Hulban din Dorohoiu, după cum afla Voința Națională, a făcut un raport prin­ care constata adevărul și care prin urmare e defavorabil nepotului d-lui Lascar Catargiu. * * * telegraphul român dă cea mai formală desmințire scriel cum ca ex-regina Natalia a Serbiei va sosi Joia viitore la Bucuresci. Ex-regina e bolnava și a amânat călă­toria sca. D. Theodor Nica, comisar al guvernului pe lângă Banca Naționala, după cum a mai anunțat Lupta, va fi în curând înlo­cuit. * * * Novoie Vremja de la 24 August anunța plecarea in streinatate a generalului N. N. Obruteheff. Șeful marelui stat major rus se duce la Paris ca sa visiteze esposiția. * * * Comisiunea însărcinata de Ministerul Școlelor cu reforma învățământului rural terminându și lucrarea, va fi­ primită atci în audiența de d. Boerescu, căreia i-o va presenta. Lucrarea va fi mai ânteiu publi­cata in Monitorul oficial, iar apoi discu­tatâ în consiliul general de instrucțiune. * * * D. M. Sturdza, consulul nostru general din Stambul, a sosit la Sinaia împreuna cu ofițerii vaporului german «Loreley», și s’au presentat cu totu­l M. S. Regelui. * * * După cum aflam, tabloul grațierilor con­damnaților militar, se va supune M. S. Regelui Miercurea viitare. * * * Inspectorul financiar Constandinescu în raportul care ’l face asupra creditului ur­ban din Iași conchide după cum spune Lupta, la lichidarea creditului. D-sa ’și baseza acesta părere pe faptul că ori­cât ar veni guvernul în sprijinul cre­ditului, nu i se va putea îmbunătăți situa­ția, din causa evaluărilor enorme de exa­gerare ce s’au făcut tuturor mobilelor ipo­tecate. * * * Se zice că din cercetările făcute asupra depozitului de acțiuni ale creditului urban din Iași, la Banca Naționala, rezulta dovedi de culpabilitatea d-lui Sandu Dudescu. * * * Constituționalul, afla câ d. judecător de instrucție Taușanu a deschis un acțiune în contra mai multor greviști cari au ame­nințat și au spart mașinele mai multor lib­oratori de croitorie, cari voiau sa se duca la lucru. * * * Dupé prevederile ce sunt la bursa, renta de 4 la suta are multa tendința de urcare, îndata ce subscripția se va deschide pen­tru noul împrumut de 50 milione. * * * Casa Grusewerk din Magdeburg la care se găsește comandat materialul pentru for­tificații, a cerut de a i se acorda un noue prelungire de tem­e­i pena­u predar­ea ma­terialului. Lupta afla ca ministrul de resbel i a a­­cordat deja un prelungire de ter­­en pen­tru predarea acestui material și acesta e a doua cerere pe care o face. » * * A. S. R. Prin apele moștenitor locote­nent în regimentul 3 de infanterie, a de­­clarat spune Naționalul camaradilor săi din regiment, ca in curând se va stabili pen­tru cât­va timp ia Iași, unde și va face și serviciul armatei. ** * * * In urma demisiunei irevocabile a d-lui V. Pogor din funcțiunea de primar al Ia­șului, lumea este curiosa se afle cine va fi ales în locul său și când se va întâmpla acesta. Unii cred case că postul va­ remâ­­nea fără titular péné la o o nouă alegere pentru comună, de­ore­ce, după dânșii, guvernul tot n’ar fi părăsit încă ideia di­solvarei acestui Consiliu. * * * Numiri nuol. — D. G. Florian licențiat în drept, e numit procuror pe lângă tribunalul din Ialomița. — D. Romanescu, administratorul cre­ditului agricol din Gorj, e transferat In a­­ceiași calitate la Ilfov. — I­. Cârceanu înlocuește pe d. Roma­nescu la Gorj și — D. Gheorghiu e numit administrator al creditului din Tecuciu. * * * Aflam că Comitetul Esposiției române din Paris, vCitind marele num­ăr de cereri ce a primit, a hotârît de a mai trimite ânca 10 profesioniști români la Esposiția din Paris. * * lit Reamintim publicului că Duminecă 20 August se face a 16 tragere la sorți a o­­bligațiunilor de Stat 5 la sută (căi ferate) în localul casei de depuneri. * *■ * Pe zi­ua de 30 August ministrul de res­bel va umple golurile de guarzi de artile­rie și de geniu ce esista în arma artileriei și în stabilimentele militare. Vor fi înaintați la gradul de sub-locote­­nențt în aceste arme, următorii sub­ofițeri cari au trecut cu succes esamenul: Antonie V. Minculescu, Dimitrescu T., Bratescu, Economu, Plavalescu, Aburel, Va­­silescu, Haralambie, Vasilescu P., Conache, Ionescu T., Vasiliu I., Manoliu I., Manoliu N., Popovici S. Gârleanu, Dimitrescu, Ni­­colau, Fântâneanu și Mora. * ♦ * D. Calmar, șeful divisiei comerciale a direcției C. F. R., va fi trim­is în străină­tate spre a lua u­ înțelegere cu diferite direcții în privința modificărilor tarifelor de transporturi. Corespondentul iașan al Adevărului scrie ca d. Iancu Ventura, prefectul județului Iași, s’a dus i­ilele acestea la Bivolari spre a se încredința în persona de efectele de­zastrose ale incendiului de acolo. D-sea a împărțit un mie de lei din partea județu­lui nenorociților rămași pe drumuri și 1,200 chile pâine. Prefectura a și deschis liste de subscrip­ție pentru ajutorul incendiaților. * * K= D. G. I. Ghica, ministrul terei la Berlin, va pleca fidele acestea înapoi la pos­tul seu. In urma va sosi în­­ ora­d. D. I. Ghica, primul secretar al legațiunei române din acest oraș. * * * Lupta crede că înaintarea la gradul de căpitan a Principelui Ferdinand de Ho­­henzolern este definitiv hotărită pe tirua de 30 August. * ♦ * D. Moruzi consulul României la Rusciuk­ obținând un concediu, a sosit în capitală. * * * Cetim în Constituționalul că preotul I. Alexandrescu, din Rușii-de-Vede a inten­tat un proces de calomnie ziarului Voința Națională. * * * Consiliul comunal al orașului Iași este convocat deja de multe zile și cu tote a­­cestea nu lucreza nimic, fiind­ca membrii ce­­i compun nu se pot complecta în nu­­mărul reglementar. * * * D. Hitrovo, ministrul Rusiei, va părăsi în curând capitala spre a merge in Rusia, în virtutea unui concediu. * * * Ministrul domeniilor, d. Paucescu, a ho­tărât în mod definitiv de a prezenta Ca­merei un proect de lege pentru modifica­rea actualei legi a încuragiarii industrii nationale. Comitetul permanent de pe lângă minis­terul domeniilor va fi însărcinat de a se pronunța asupra principalelor modificări de introdus în acesta lege. ♦ * * Ministerul acordând suma de 5000 lei pentru reparațiunile necesare localului u­­niversitatei din Iași, ac­etea au început deja de vre-un ile pe z­ile și se fac aprope radical. * * o

Next