Romanulu, septembrie 1889 (Anul 33)
1889-09-01
ANUL AL XXXIII-LE Yoiesce și vei putea. EXEMPLARUL 15 BANI ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV.......................40 bani Detto „ „ „ „ III..............2 1eî „ InserțiunI și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulnl. IN P ARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENÁ, la d-ail Haasenstein et Vogier, (Otto Maass). IN ELVEȚIA, 1* „ Dinerile cele alte direct la administrațiuea diarului. ” — Scrisorile nefrancaze se reflsft — ^ Fandet*», C. A. ROSETTI Director« VINTILA C. A. ROSETTI DUMINECA, 1 SEPTEMBRE (20 AUGUST st. v.) 1889 Lumineza-te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preoți, și învățătorii din sate abonamentul este redus la 30 lei pe an. Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 15 tei. ^ A se adresa: , VI trOMANIA, la administrațiunea Ziarului și oficiile poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse, IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la biuroarse poștale. — .Articolele nepublicate se ard — ■> BUOURESOI, 31 AUGUST Publicăm mai la vale uâ listă de 34 moșii ce sunt puse în veacilare în loturi, conform legei pentru înstreinarea moșiilor Statului, din 6 Aprilie 1889. Ministerul domeniilor, aducând acesta, prin Monitorul oficial, la cunoștința locuitorilor săteni, se pune în vedere că planurile de împărțire a acestor moșii în loturi, împreună cu tablourile de întinderea și de prețul lor, sunt depuse la primăriile comunelor respective, pentru ca astfel cei ce vor se cumpere acele loturi să’și facă cererile lor In termen de două luni, conform art. 32 și următori din regulamentul de aplicare al legei pentru înstreinarea moșiilor Statului. Tema ce am avut întotdeauna ca sătenii să nu fiă nedreptățiți prin noua aplicare a legei, ne impune și pentru agti îndatorirea ca sé atragem seriosa luare aminte asupra măsurilor ce trebuesc luate, pe lângă publicațiunile din Monitorul oficial, ca sătenii sâ’șî pot face cererile lor ia timp. Pe capul sătenilor sunt multe păsuri și multe nevoi; ș’apoi nu trebue sa uităm și firea lui, care adesea îl face din causa lipsei de încredere, sâ rămâne nepăsător chiar când este vorba de interesele lui. Munca, grija de a$i pe mâine, îndatoririle la cari sunt supuși, lipsa de care suferă mulți din el, nevoia pentru unii d’a se găsi departe de comuna lor, pentru a munci aiurea, — tote acestea sunt atâtea neajunsuri ale vieței sătenilor de cari ar trebui sa ținem sumă și sâ fim c’uă deosebită luare aminte, când este vorba sâ facem ca el sâ se țină de prescripțiunile legei și sâ nu fiă espuși a ’și perde dreptul ce au la cumpărarea pământurilor. In adevăr, termenul de 2 luni, în care sătenii au să ’și facă cererile pentru loturile ce voesc să cumpere pe moșiile Statului, este un termen fatal pentru el, căci, trecând acest termen, își perd dreptul înaintea legea și cererile lor pentru cumpărarea de pământuri nu mai au nici oă valore legală. Interesul deci ce trebue să avem cu toții este ca sătenii să nu’și pârdă acest drept și să’și facă cererile la timp ; și tocmai acest interes ne impune îndatorirea să cerem ca să se dea tóte măsurile ce sunt prin putință, pentru ca să nu tracă termenul prevăzut fără ca sătenii să’și facă cererile lor. Am văzut multe și am învățat, cum se tfice, multe. Și tocmai de aceia ne îngrijim și ne temem atilî, căci n’am dori ca, și cu aplicarea acestei legi, să se ridice nemulțămiri și plângeri din partea sătenilor, fiă chiar că aceste nemulțămiri și plângeri ar proveni din greșala sau nesciința lor, că nu s’au grăbit la timp a ’și cere dreptul lor ș’a se conforma întru acesta cu prescripțiunile legei! Ceia ce nu dorim noi, credem că nimeni nu pate să dorască; și stă de ce adl, când este vorba de aplicarea unei legi de atâta însemnătate, ne adresăm tuturor și îl îndemnăm să lucreze cu toată inima și cu tota iubirea pentru săteni. -------—- ——mm-mm- ——-----* SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Budapesta, 30 August. Șahul Persic a făcut cadou portretul său în briliante d-lui Tisza exprimând părerile sale de reü că n’a putut avea cu dânsul ua întrevedere personală. — Ministrul Persiei, din ordinul Șahului a scris comitelui Andrassy un scrisore de urări pentru restabilirea sănătății sale. Secretarul de stat Tibad, a fost ales în unanimitate, deputat al districtului Udvarhely. j.p. Kaposfy, candidat al stângei extreme, a fost ales deputat în unanimitate la Kaposvár. Berna, 30 August. Fotiades-Pașa, Ambasador al Turciei, a fost primit de regele, în audiență de concediu. Numirea monseniorului Piavi ca patriarh latin al Ierusalimului pare sigura. Londra, 30 August. Se scrie din Tiflis cjiarului Daily News ca ultimele seri venite din Armenia anunța ca anarhia ar domni în acesta provincia. Bochum, 30 August. Congresul catolicilor germani a ales orașul Munich pentru viitorea întrunire. Principe Loewenstein are depline puteri pentru a alege un alt oraș în cas de dificultăți. Petersburg, 30 August. înainte de plecarea sa, Țarul a dat binecuvântarea sa, în fața icenei Mântuitorului, ducelui George de Leuchtenberg, cu ocasiunea căsătoriei sale. Tenera pereche a plecat la moșia ce ducele poseda în guvernământul Tambow. Viena, 30 August. După Gazeta militară, noul regiment asupra exercițiilor de infanterie cu instrucțiunile asupra tirului, va fi distribuit trupelor la 15 Septembre și va intra in victursia Detoiibre, data intrării in Serviciu a nouilor conscriși. Londra, 30 August. Banca de Londra a ridicat la 4 la sută toul scontului său. Viena, 30 August. In ședința sea de ori, consiliul general al Bancei austro-ungare a constatat că cu tot numărul cererilor, cestiunea sporirei toului nu este urgenta. Trebue să se aștepte până la sfârșitul lunei spre a se vedea care este situațiunea târgului. Petersburg, 30 August. Guvernul imperial a înșciințat oficial Legațiunea româna ca adera la proiectul elaborat de comisiunea riverană pentru lucrările de rectificare și de adâncire ale Prutului. Guvernul rusesc participă astfel cu România și cu Austro-Ungaria la cheltuelile pricinuite prin aceste lucrări și caii se urcă la suma de mai mult de 500.000 lei repartizați în cinci anuități. Acesta cestiune intereseza în cel mai mare grad traficul cerealelor din Moldova. Guvernul român a făcut demersuri în acest sens de aprope de un an aici și la Viena în scop de a obține cooperarea celor trei state riverane la aceste lucrări. Agenția Românii Havas. De peste munți Asociațiunea Transilvană vn ședința de la 29 curent a Asociațiunea Transilvană, care ’și ține adunarea sea generală la Făgăraș, s’a ales comitetul anului viitor precum urmază : Președinte d. G. Bariț. Vice-președinte Arhimandritul Pușcariu. Secretari I. Popescu și dr. Crișan. S’a votat și 1000 floreni pentru încuragiarea literaturei poporale. Un discurs al d-lui Floquet D. Floquet, fost prim-ministru al Franciei a convocat la Beaune oă întrunire a alegătorilor săi, înaintea căror a rostit un discurs, din care extragem urmâtorele : Mai nainte de tote ține a declara că nu interesele personale l’au făcut să vină în mijlocul alegătorilor, ci interesele comune tuturor francesilor l’au determinat să convoce întrunirea. A vorbit apoi cu multă căldură pentru unirea tutor republicanilor. Acastă concentrare a forțelor nu este a se face pentru isbânda personală a cuiva, ci pentru triumful Republicei. Luptătorii încărunțiți vor lăsa cu drag locul de frunte tineretului. După ce a combătut orice alianță cu partida drâptă, el săise : Trebue să mergem înainte și să realizăm reformele democratice așteptate de atâta vreme. Pe acest teren trebue să se facă unirea sfîntă a republicanilor. Parlamentarismul și interesele de partid trebue să dispară dinaintea acțiunei comune. După ce enumără lucrările fostei majorități republicane, continuă . Un trădător a dus drapelul Republicei în tabăra opusă și dușmanii păcei se mäguleau câtva timp cu gândul că triumful va fi al lor. Agilel înse au devenit imposibil, sunt sdrobiți. Densul a terminat făcând un nou apel pentru unirea pe terenul unui program de reforme, care trebue ânsă studiat cu liniște, și picând : Să ne inspirăm de cuvintele rostite de d. Carnot: «Să ne unim pentru menținerea libertății politice și pentru a aduce la triumf dreptatea socială !» Discursul sau, rostit în fața a mii de alegători, a fost forte bine primit și diarele francese continuă a-1 comenta. MMtii Mnm --- -------------— Serbii și Bulgarii Foile oficiose și semioficiase continuă cu campania lor contra guvernului bulgar, căruia atribue intențiuni resboinice din causă că a comandat acum de curând 30,000 de arme Berdan și 10 milione de cartușe. Bulgarii respund că deja de mult a fost luată hotărîrea d’a se face acestă comandă, pentru a se umple golul lăsat de ultimul resbel al lor, și prin urmare că nu are nici un temeiu acusația ce li se aduce că vor se provoce acum un resbel. De altfel chiar foile oficiose bulgare nu respund celor șerbe decât atâta șerbii să nu amenințe cu invasia a 200 mii soldați șerbi în Bulgaria, ci să’și aducă aminte de cele ce au pățit în ultimul resbel când tot așa au amenințat și totuși au mâncat bătaiă zdravănă. I>’ale Cehilor Se scie că guvernul central a disolvat societatea de lectură a universitarilor cehi din Praga. Causa pentru care a făcut asta flice că este faptul, că tinerii studenți boemi au adresat un telegramă de felicitare studenților francezi cu of casia inaugurărei nouei Sorbonne. In fond însă se crede că nu pentru acesta s’a disolvat cercul studenților, ci pentru că el în întrunirile lor discutau și despre lucruri politice, și cum s’ar putea împiedica să nu facă asta, ceia ce nu a putut să placă guvernului austriac. Toți cehii sunt amărât greu pe guvern. Chiar foile bătrânilor cehi, cari se scie că sunt prietini al actualului guvern, scriu contra acestei măsuri ce lovesc în simțul lor de naționalism. Despre foile tinerilor cehi nici vorbă, acestea scriu cu înverșunare contra măsurei reacționare a guvernului. Constatăm și noi din parte-ne, că guvernul austriac a început și el să facă după cum fac ungurii, să lovescă în naționalități. Diferitele naționalități, credem, fiind mereu vedate în chipul acesta, nu ne-ar mira ca într’uă <fi să le vedem coalisate ș’apoi să dea de lucru atât guvernului austriac cât și mamelucilor d-lui Tisza. PAPA Cu tote scirile ce desmint că papa va părăsi Roma, Journal des Débats de eri dă chiar amănunte asupra mergerei papei în Ispania. Astfel numitul jlar zice că papa va trece prin Civila Vechiă și că un Vatican nu va remâne decât vicarul Parodii și încă câțiva cardinali. CONGRESUL INTERNAȚIONAL de GRANE SI FĂINURI > D. D. Millas, proprietar de mori din Brăila (Romania) a adresat d-lui președinte al secțiunei a 4, urmatorea scrisare: Domnule Președinte. In fata atacurilor continue de care reputațiunea grânelor nostre este obiectul, din partea vecinilor noștrii , atacuri, cari în acest din urmă timp, ați luat un caracter cu totul oficial, după cum vă veți putea convinge din actele anexate aci,—uâ declarațiune din partea congresului actual, declarațiune despre care sunt sigur, ca nu ne pute fi decât favorabilă, ar fi forte pretinsa pentru România pentru care am onórea s’o represint în acest congres. Având acesta în vedere, domnule Președinte, îmi permit a ve ruga si bine voiți, de a atrage într’un mod cu totul special, atențiunea membrilor, secțiunei ce d-v. presidați și a face, a se pronunța asupra grâului din România, din punctul de vedere al calitatei și al cantitatei. Adoptând cererea mea, nu numai ca veți face un mare serviciu României, sora mai mica a Franciei, dar încă veți face un act mare de dreptate. in acesta speranța, ve rog d-le Președinte se primiți asigurarea înaltei mele considera fiuni. (Isc.) Millas et fí,ü. In sprijinul acestei cereri, d. Millas, a anesat d-lul Vilgram urmatorele acte: Scrisarea adresata qliarului Times cu data de 27 Aprilie, prin care importatorii de grâu unguresc în Anglia, se plâng de faptul ca productorii români, își trimet grâul lor, sub eticheta grâului unguresc. Apoi i-a comunicat respunsul consulului general al României din Londra, cu data de 29 Maia, prin care se constata, ca producțiunele române, n’au nici un interes a face ca să treacă drept unguresc; ca și când grânele unguresci s’ar bucura de u reputatiune mai buna și superiora pe piețele comerciale din Europa. In adevér la congresul ce s’a ținut acuma 4 ani la Dresda, în scopul de a examina calitățile grânelor ungare, engleze, austriace, indiene, germane, australiene și românesci, morarii toți de acord au recunoscut că grâul acestei din urma rea (al României) produce mai multa făină decât grâul unguresc ; de asemenea și pitarii s’au pronunțat ca faina provenita din grâul românesc suporteza la panificațiune 20 la sută de apa mai mult decât faina provenita din grâul unguresc,ceea ce însemneza că dauă cantitate mai mare de pâne. Acesta scrisare a consulului român din Londra, a fost comunicata de consulul României din Anvers, președintelui camerei de comercia din acest oraș, adâugându-i și câteva cifre și date importante, asupra importațiunelor de grâu românesc în Belgia. C. președinte al camerei de comerciu din Anvers, a luat act de tote cele aretate de consulul Român, «sligendu-l ca tote aceste sunt inutile căci erau cunoscute de toți comercianții acestei piețe, ca aceștia știu forte bine singuri a face deosebire între grânele unguresci și acele românesei D. Millas a mai espus c-iar Amelia și Renaud, cari se bucura de ua reputațiune in acesta industrie, mai multe cehan îlone de grâu și lama de diferite carnati. Acești d-mi au constatat ca grâul românesc este de ua calitate superiora și conține mult gluten. Numiții domni au încurajat mult pe d nii Millas et fiu, și i-a sfătuit sa mărească producțiunea lor și acesta casa poseda și adi chiar un mora, care maria peste 1000 de chintale ghinic. De asemenea d-nii Millas et fia au mai pus la disposiția secției și alte acte doveditore, prin cari se constată ca cele înaintate de unguri pe câmplul grâului nostru au fost pure calomnii și invențiuni și ca grâul românesc e mult mai superior celui unguresc, atât în cantitate cât și în calitate. Cea ce și-a proclamat congresul internațional în ședința plenară, despre care am vorbit în unul din numerile trecute ale Ziarului nostru. SCIRI D’ALE PILEI Din sorginte positiva afla Lupta cu disolvarea consiliului comunal din cPloesd nu este decât un cestiune de scurt timp. Primul ministru ar fi avizat deja despre acesta pe d. Garoflid âncâ de acum câteva zile. * * * D. colonel Boranescu, care a fost însărcinat să cerceteze reclamatiunea contra d-lui maior Stamatopol în afacerea violului comis de prefectul Hulban din Dorohoiu, după cum afla Voința Națională, a făcut un raport prin care constata adevărul și care prin urmare e defavorabil nepotului d-lui Lascar Catargiu. * * * telegraphul român dă cea mai formală desmințire scriel cum ca ex-regina Natalia a Serbiei va sosi Joia viitore la Bucuresci. Ex-regina e bolnava și a amânat călătoria sca. D. Theodor Nica, comisar al guvernului pe lângă Banca Naționala, după cum a mai anunțat Lupta, va fi în curând înlocuit. * * * Novoie Vremja de la 24 August anunța plecarea in streinatate a generalului N. N. Obruteheff. Șeful marelui stat major rus se duce la Paris ca sa visiteze esposiția. * * * Comisiunea însărcinata de Ministerul Școlelor cu reforma învățământului rural terminându și lucrarea, va fi primită atci în audiența de d. Boerescu, căreia i-o va presenta. Lucrarea va fi mai ânteiu publicata in Monitorul oficial, iar apoi discutatâ în consiliul general de instrucțiune. * * * D. M. Sturdza, consulul nostru general din Stambul, a sosit la Sinaia împreuna cu ofițerii vaporului german «Loreley», și s’au presentat cu totul M. S. Regelui. * * * După cum aflam, tabloul grațierilor condamnaților militar, se va supune M. S. Regelui Miercurea viitare. * * * Inspectorul financiar Constandinescu în raportul care ’l face asupra creditului urban din Iași conchide după cum spune Lupta, la lichidarea creditului. D-sa ’și baseza acesta părere pe faptul că oricât ar veni guvernul în sprijinul creditului, nu i se va putea îmbunătăți situația, din causa evaluărilor enorme de exagerare ce s’au făcut tuturor mobilelor ipotecate. * * * Se zice că din cercetările făcute asupra depozitului de acțiuni ale creditului urban din Iași, la Banca Naționala, rezulta dovedi de culpabilitatea d-lui Sandu Dudescu. * * * Constituționalul, afla câ d. judecător de instrucție Taușanu a deschis un acțiune în contra mai multor greviști cari au amenințat și au spart mașinele mai multor liboratori de croitorie, cari voiau sa se duca la lucru. * * * Dupé prevederile ce sunt la bursa, renta de 4 la suta are multa tendința de urcare, îndata ce subscripția se va deschide pentru noul împrumut de 50 milione. * * * Casa Grusewerk din Magdeburg la care se găsește comandat materialul pentru fortificații, a cerut de a i se acorda un noue prelungire de temei penau predarea materialului. Lupta afla ca ministrul de resbel i a acordat deja un prelungire de teren pentru predarea acestui material și acesta e a doua cerere pe care o face. » * * A. S. R. Prin apele moștenitor locotenent în regimentul 3 de infanterie, a declarat spune Naționalul camaradilor săi din regiment, ca in curând se va stabili pentru câtva timp ia Iași, unde și va face și serviciul armatei. ** * * * In urma demisiunei irevocabile a d-lui V. Pogor din funcțiunea de primar al Iașului, lumea este curiosa se afle cine va fi ales în locul său și când se va întâmpla acesta. Unii cred case că postul va remânea fără titular péné la o o nouă alegere pentru comună, deorece, după dânșii, guvernul tot n’ar fi părăsit încă ideia disolvarei acestui Consiliu. * * * Numiri nuol. — D. G. Florian licențiat în drept, e numit procuror pe lângă tribunalul din Ialomița. — D. Romanescu, administratorul creditului agricol din Gorj, e transferat In aceiași calitate la Ilfov. — I. Cârceanu înlocuește pe d. Romanescu la Gorj și — D. Gheorghiu e numit administrator al creditului din Tecuciu. * * * Aflam că Comitetul Esposiției române din Paris, vCitind marele număr de cereri ce a primit, a hotârît de a mai trimite ânca 10 profesioniști români la Esposiția din Paris. * * lit Reamintim publicului că Duminecă 20 August se face a 16 tragere la sorți a obligațiunilor de Stat 5 la sută (căi ferate) în localul casei de depuneri. * *■ * Pe ziua de 30 August ministrul de resbel va umple golurile de guarzi de artilerie și de geniu ce esista în arma artileriei și în stabilimentele militare. Vor fi înaintați la gradul de sub-locotenențt în aceste arme, următorii subofițeri cari au trecut cu succes esamenul: Antonie V. Minculescu, Dimitrescu T., Bratescu, Economu, Plavalescu, Aburel, Vasilescu, Haralambie, Vasilescu P., Conache, Ionescu T., Vasiliu I., Manoliu I., Manoliu N., Popovici S. Gârleanu, Dimitrescu, Nicolau, Fântâneanu și Mora. * ♦ * D. Calmar, șeful divisiei comerciale a direcției C. F. R., va fi trimis în străinătate spre a lua u înțelegere cu diferite direcții în privința modificărilor tarifelor de transporturi. Corespondentul iașan al Adevărului scrie ca d. Iancu Ventura, prefectul județului Iași, s’a dus iilele acestea la Bivolari spre a se încredința în persona de efectele dezastrose ale incendiului de acolo. D-sea a împărțit un mie de lei din partea județului nenorociților rămași pe drumuri și 1,200 chile pâine. Prefectura a și deschis liste de subscripție pentru ajutorul incendiaților. * * K= D. G. I. Ghica, ministrul terei la Berlin, va pleca fidele acestea înapoi la postul seu. In urma va sosi în orad. D. I. Ghica, primul secretar al legațiunei române din acest oraș. * * * Lupta crede că înaintarea la gradul de căpitan a Principelui Ferdinand de Hohenzolern este definitiv hotărită pe tirua de 30 August. * ♦ * D. Moruzi consulul României la Rusciuk obținând un concediu, a sosit în capitală. * * * Cetim în Constituționalul că preotul I. Alexandrescu, din Rușii-de-Vede a intentat un proces de calomnie ziarului Voința Națională. * * * Consiliul comunal al orașului Iași este convocat deja de multe zile și cu tote acestea nu lucreza nimic, fiindca membrii cei compun nu se pot complecta în numărul reglementar. * * * D. Hitrovo, ministrul Rusiei, va părăsi în curând capitala spre a merge in Rusia, în virtutea unui concediu. * * * Ministrul domeniilor, d. Paucescu, a hotărât în mod definitiv de a prezenta Camerei un proect de lege pentru modificarea actualei legi a încuragiarii industrii nationale. Comitetul permanent de pe lângă ministerul domeniilor va fi însărcinat de a se pronunța asupra principalelor modificări de introdus în acesta lege. ♦ * * Ministerul acordând suma de 5000 lei pentru reparațiunile necesare localului universitatei din Iași, acetea au început deja de vre-un ile pe zile și se fac aprope radical. * * o