Romanulu, octombrie 1889 (Anul 33)
1889-10-10
ANUL AL XXXI-LE BUCURESCI, 9 BRUMAR Resultatul colegiului II din Prahova a fost, după cum s’a vedet, cu totul favorabil liberalilor independenți, cari au avut 310 voturi, pe când liberalii naționali au întrunit numai 207. La colegiul III disidenții au avut 381, liberalii naționali 59 și conservatorii 581. Deci prin alegerea colegiului I s’a dovedit, după cum am constatat, că liberalii nu pot fi aleși fără concursul disidenților, iar prin alegerea colegiului II și III, cetatea Ploescl arătă că sunt cazuri în care contingentul disidenților nu numai că nu pote fi desprețuit, dar el e mai însemnat decât al liberalilor-naționali, și disidenții pot fi chiar aleși fără concursul naționalilor-liberali, pe când aceștia nu pot isbuti, fără acel al disidenților. Nu voim, prin aceste constatări, să pretindem că disidenții sunt mai tari pretutindeni, decât celel’alte grupuri sau partide, dar, ocasiunea presintându-se, ținem să constatăm din nou că liberalii disidenți, sunt un factor important în luptele nostre politice și că, deci ceilalți liberali vor persista la îndărătnicia lor, vom vedea, în curând și în alte județe, petrecându-se fapte ca acele din Ploesci. Atrăgând atențiunea tutor liberalilor asupra acestui fapt, trimetem sincerile nóstre felicitări Ploescenilor, cari au luptat cu bărbăție, acum ca și in trecut, și cari prin purtarea lor au dovedit că partida guvernamentală este în minoritate și că lupta se póte încinge, în cetatea liberalismului, numai între grupuri liberale. Același lucru s’a dovedit și la Buzeu, unde conservatorii au fost învinși, același lucru reiese și din următorea telegramă ce o primim anii din Călărași: «Astăzi la colegiul I județean a triumfat cu mare majoritate lista Poenaru-Bordea, compusă din elemente liberale, contra listei guvernamentale». P. Enescu Trimitem felicitările nóstre celor cari au dovedit, prin lupta lor, că ideile conservatore nu pot prinde rădăcină în țara noistră. Guvernul a publicat In Monitorul oficial de ieri un Comunicat cu privire la cele petrecute la Ploesoi, pe care-l am pus deja în vederea cititorilor. Acest Comunicat, sau mai bine zis raportul primului procuror de pe lângă Tribunalul de Prahova, este unic în felul său, atât prin expunerea faptelor cât și prin argumentele și deducțiunile ce trage represintantele ministerului public. Să’l analizăm puțin, căci, mărturisim, un asemenea raport este un adevărat document, care póte servi ca model de concepțiune și de logică ! Ce Jice primul procuror în raportul său? Malanteiü, afirmă că s’au făcut bătăi la Ploesol și că au fost și răniri. Un punct stabilit.Cercetările sunt însă la începutul lor; cu tote acestea—jice primul procuror—din informațiunele ce am luat și din observațiunile ce am făcut, pot asigura că poliția n’a avut absolut nici un amestec.» Cum? Cercetările încă nu s’au ESEMPLARUL 1. BANI făcut și primul procuror, numai din informațiunile și observațiunile sale, póte asigura că poliția n’a avut absolut nici un amestec ? Dar dacă cercetările vor dovedi contrariul, cum rămâne cu acestă afirmațiune, pe cât de intenționată pe atât și de grăbită, a primului procuror ? Și apoi, permis este unul represintante al ministerului public și șef al unul parchet, care are să ancheteze uă afacere, să anticipeze asupra resultatului cercetărilor ce se vor face, rostindu-se în mod categoric și cu deplină siguranță pentru nevinovăția cutăror sau cutăror persane, în contra cărora s’au ridicat plângeri și s’au făcut denunțări ? Acesta nu pate să fie decât uă prevențiune, și nu credem că primul procuror de pe lângă Tribunalul de Prahova, Intelegându’și astfel datoria, pate să răspundă sarcinei ce are d a apăra legea, moralitatea și ordinea publică. Mirarea noistră este mare cum guvernul a putut să publice un asemenea Comunicat în Monitorul oficial și cum nu l’a înapoiat primului procuror cu observațiunile cuvenite, ba chiar ministrul justiției să a I fi făcut un adevărată admenițiune. Se trecem șase înainte. Primul procuror, pe lângă informațiunile sale, ne mai dă și următorul argument pentru a asigura că poliția «n’a avut absolut nici un amestec»: «Dacă poliția a înscenat acești bătăuși, urma neapărat să fiă pregătită și se preîntâmpine neajunsurile ce a suferit, oră nu sĕ fie surprinsă fără forță publică și fără agenți polițienesci, de cari ar fi avut trebuință, ca se nu fie și polițaiul și comandantul înghesuiți și neputincioși cu cel cari îl apostrofau». Ciudat argument și ciudată logică mai are și primul procuror din Ploesci ! Ascultați: Dacä poliția ar fi înscenat — fiă și cumplice primul procuror — pe bătăuși, urma neapărat ca ea se fie pregătită și să preîntâmpine neajunsurile ce a suferit. Poliția să se pregătescă chiar în contra bătăușilor ei! Da, ne răspunde primul procuror, pentru că polițaiul și comandantul au fost înghesuiți și neputincioși cu cel cari îl apostrofau. Și cine erau acei cari înghesuiau pe comandant și pe polițam și îi facea neputincioși față cu apostrofările lor ? Aci primul procuror nu uită jucătorea, că «tăcerea este de aur». Dar fără să ne spuie nimic în acestă privință primul procuror, presupuind negreșit că a înțeles că acel carian apostrofat pe polițaist și comandant ar fi fost chiar bătăușii poliției, de unde a putut deduce d-sa curățena sa, mai bine <cis, spălarea poliției ? Ciudată opiniune își face primul procuror din Ploiescu de lucruri și de omeni, deci crede că poliția n’avea nici atâta bun simț ca să caute a’șî ascunde faptele, arătându-se cu totul străină de bătăuși și făcând chiar să i se arunce și apostrofări ! Unde primul procuror se trece cu gluma, este în partea a doua a raportului său. Aci tot raționamentul primului procuror se întemeiază pe presupuneri. Astfel ,z ice densul că, se pare ca bătăușii să fi fost al unui grup așa numit «independent». Deci—și acesta e culmea culmelor —primul procuror ajunge la conclusiunea «că tote acestea sunt simple probabilității întrebămi pe orice om de bun simț: Ce probabilitate pate să mai fiă acolo unde este vorba de uă presupunere ? Cu putință, este una,—și probabil, este alta. Astfel cu putință e ca primul procuror din Ploesol să fi crezut că, prin raportul său, a servit guvernul, dar nu e câtuși de puțin probabil să se găsăscă cineva care st jiră că dânsul și-a făcut în consciință datoria. Una din chestiile ce ar trebui să preocupe cu tot dinadinsul guvernul, este seceta care a bântuit anul acesta părți însemnate ale țârei și mai ales județele din partea de sus a Moldovei. După cum ni se scrie din acele localități, recolta e din cele mai slabe. Porumbul a închircit pe hlujean, ne având plac tocmai în timpul regatului; grâul semănat de timpuriu n’a dat mai nici un recolta, din aceiași cauză, rapița de asemenea recolteza însă cantitate ridicol de mică față cu anii cei mai mediocri; iarbă pentru vite nu s'a făcut mai de loc; uă specie de vermi, ce s’a ivit în unele localități, a făcut stricăciuni mari, nu numai păpușoiului, dar până și blujeanului; recolta orzeliei și mălaiului, forte mica, a mai fost împuținata și de niște cârduri de anume vrăbii care s’au ivit în numér forte mare ca de ordinar în anii de seceta , de asemenea șorecii de câmp — dupa cum ne asigură agricultorii din acele regiuni—adi e mari stricăciuni semănaturilor și mai ales porumbului pe care-l desprind de pe blujean, îl dobora la pământ și-l rod până la cel de pe urmă grăunte; într’un cuvânt, anul acesta a fost un an reu din cale afară și de abia recolta grâului semănat mai târziu a fost mediocra. Proprietarii perd sume însemnate. Ceia ce însă cu deosebire trebue sé ne Ingrijescá este că sătenii vor suferi pe feme. Ogórele lor au fost mai neglijente decât ale proprietarilor si mila te cuprinde când vezi că micul petec de pomânt, ars de sare, dogorit de călduri, nu produce nimic pentru hrana familiei ce l’a muncit cu sudori. E ca și sigur că femetea va bântui județele din partea de sus a Moldovei. Nenorociții țărani sunt destul de îngreuiati și de istoviți și fara acesta nouă calamitate. Noi atragem de pe acum atențiunea celor în drept și-l rugăm se avizeze la măsurile ce vor crede mai bune. UNIREA LIBERALILOR Domnule directore. Felurite împrejurări m’au silit sĕ fac uă întrerupere prea mare în seria articolelor ce m’am hotârit se scriu la prețiosul d-v. organ de publicitate relativ la unirea elementelor liberale. Ve cer scuze și d-v. și cititorilor d-v. pentru acesta întârziere și ve rog să-mi permiteți a continua seria articolelor mele, mai ales că sunt câteva chestiuni de lămurit și în tot cazul e mai bine mai terezia decât nici uo dată se spun în mod mai complect ce credem în acesta privința noi liberalii din Iași. Me măgulesc cu speranța ca pe cât lungimea unor simple scrisori mi-au putut permite — am lămurit îndeajuns cele doua chestii ce mi-am fost propus a trata in urma, arătând că unirea liberalilor e uă necesitate ce se impune și apoi purificarea de care se vorbește așa de mult și care se aduce ca un obstacol în contra unire! nu se pute abținea decât pe un cale cu totul rațională, timpul și împrejurările însârcinându-se s’o facă. Acuma voiu vorbi, de director, despre un alt obstacol ce se pune înainte de către cei cari areta de almintrelea un fel de buna-voințâ pentru unirea liberalilor, aprobând-o macar în principiu, — și acest JOI, 10 OCTOMBRE (28 SEPTEM- st. v.) 1889 nou obstacol este nedumerirea în care ei se găsesc când își pun întrebarea: cine va fi șeful partidului format din contopirea tuturor nuanțelor liberale ? Sunt, d-le director, lucruri forte simple care cu tóte aceste încurcărea pe unii și le dau mult de gândit, făcându-l sâ-și închipuiascâ greutăți și imposibilități acolo unde ele nu există. E de altmintrelea, nu scia cum, firesc ca mințile dedate a gândi într’un anumit chip se nu conceapă decât cu orecare greutate cugetări, dacă nu opuse, cel puțin nepotrivite cu convingerile, cu felul de a gândi și de a crede de mai ’nainte. In acest cas ne aflăm cu întrebarea: cine va fi șeful viitorului partid liberal ? Cel cari ved în acesta cestiune un obstacol în contra Unirei, se înșala: el își fac uâ ideie greșita de partide, de șefi și probabil și de alte ua suma de lucruri; el se vede că iau partidele, construite în sensul constituțional al cuvântului, drept nisce organisațiuni cum ar fi bari-era aceia a Statului, iar pe șefi drept nisce omeni cari de mai 'nainte sunt predestinați pentru acesta chemare, pentru acesta demnitate. Un așa concepțiune despre partide și despre șefi e tot ce pare să fie mai eronat. Ea dovedeșce că ne aflăm încă la începutul vieței constituționale, când grupările se fac nu atât în jurul unor idei ci a unor persone, care prin simpatii sau mai sciu cu prin ce anume însușiri și predisposițiuni fericite reușesc sa gasesca un numar precare de aderenți. Numai așa se pute explica pentru ce liberalii-naționali, când e vorba de unirea liberalilor, se intreba imediat decât. Ion C. Bratianu va fi sau nu șeful partidului liberal format din contopirea forțelor liberale , pentru ce liberalii disidenți admit unirea, dar numai cu prețul ca d. Dimitrie Bratianu să fie șeful; — într’un cuvânt pentru ce fiecare nuanță în parte are vanitatea ca șeful seu, și nu altul, să fie șeful viitorului partid liberal. Déca énse de la acesta concepție ero.nata despre partide și despre șefi, venim la concepția cea adevărată, vedem că greutatea pe care scepticii—și admit scepticii de bună credința— o Intreved la unirea liberalilor, este un greutate imprevisata, creata, care dispare imediat. In adevăr, ce sunt partidele politice și ce sunt șefii lor? Partidele sunt niște grupări care se fac în jurul unor principii și care luptă pentru realizarea lor; oi șefii partidelor sunt soldații cel mai valoroși in lupta pentru realizarea acelor principii. Daca lucrul e așa, e natural că șeful suprem al unui partid e însuși programul său, cuprinzător de o sumă de idei ce-l călăuzesc în activitatea sa, or șeful întrupat al partidului va fi fruntașul luptătorilor. Nu putem noi pretinde că sorta unui partid să fie legată de de sorta șefului, pentru că atunci, afară de aceia că totul ar fi lăsat la inspirațiile, bune soarele, ale unui singur om, dar apoi nici partidele n’ar trăi mai mult decât șefii lor, éi când aceste colonade pe care ele se sprijină ar dispărea, partidele s’ar prăbuși, s’ar risipi și nici praf de ele nu s’ar mai alege. Și apoi, pe lângă acesta, într’un partid —și mai cu sema Intr’un partid liberal — șeful nici nu se alege, nici nu se numește , el se impune, împrejurările îl desemneză ca atare. De aceia fără cuvânt e îngrijirea ce unii o au în acesta privință și întrebarea : Cine va fi șeful ? n’are nici un rațiune când e vorba de unirea liberalilor. Partidul liberal va trebui să aibă un Crez politic, mun program, acesta va fi șeful său suprem, acesta ’l va călăuzi în tote acțiunile sale , iar șeful întrupat al partidului va fi acela dintre luptători care va dovedi mai multă destoinicie, care va fi înzestrat cu calități mai superiore și care va inspira mai multă încredere celorlați tovarăși de luptă. A designa însă de mai înainte un șef, brevetat ca atare, este a face câ erezie politică, este a dată dovadă mai mult cum că in adevar luptele nostre au la baza lor ceva personal, ceva bolnav, ceva vicios. De altmintrelea cred că nici nu pute ț fi formulă mai impaciuitare decât acesta. A se lăsa fiecăruia dreptul și putința de a ocupa în partid locul ce i se cuvine potrivit cu valorea, energia, competența și buna sa credință, este, mi se pare, tot ce póte fi mai drept și mai echitabil. Pentru niște omeni cari se pun pe terenul cel drept și își fac concepțiile lor politice în modul cel adevărat, greutatea unirei liberalilor nu stă așa dar nici de cum aici; ea stă aiurea, stă anume în formularea unui program și în organizarea pe care partidul va trebui să -și o facă pentru a se da țârei uă garanție nedubitabilă despre oă sinceră aplicare a acelui program. Cu aceste chestii îmi veți da voe, d-le Director, să me ocup în scrisorile mele următore. Un liberal din Iași Alegerile de eri (Prin fir telegrafic) IALOMIȚA Iată resultatul alegerei colegiului I județean. Au fost aleși domnii: M. Ghețu, Al. Vineș, Al. Minculescu. Marin Ionescu. G. I. Periețeanu. C. Zipescu. G. C. Periețeanu. F. Murgeanu, cari au întrunit fiecare 98 voturi. Acesta listă era opoziționistă. Guvernamentalii au întrunit numai 81 de voturi. PRAHOVA Iată resultatul alegerei colegiului III județean din Prahova, înscriși . . * . . . 1052 Guvernamentalii . . 581 voturi, B liZEU (Colegiul 11 comună) înscriși........................957 Votanți........................484 Liberalii disidenți . . 381 » Naționalii-liberali . . 59 » Anulate........................ 31 » A izbutit lista guvernamentală. Au întrunit: Liberalii............................315 vot. Conservatorii cu junimi. 150 » SERVICIUL TELEGRAFIC A M. „ROMANULUI“ Lemberg, 7 Octombre. Apoi seminarul general greco-catolic a fost inaugurat de către mitropolitul Sembratovici în prezența d-lui Gauth, ministru al instrucțiunei publice, a episcopului greco-catolic din Stanislau și a unui cler numeros. Copenhaga, 7 Octombre. Se asigură, în cercurile competente, că principele de Walles nu va însoți decât pene la Port-Said pe fiul său care întreprinde oa calatorie în Indii. Rigsdagul s-a deschis. Cele doua camere au reales pe foștii lor președinți. Berlin, 7 Octombre Post, afirmă că comunicatul publicat la 2 Octombre trecut în Monitorul Imperiului la adresa Gazetei Cruce a provenit direct de la împaratul și că a fost publicat din ordinul espres al suveranului. Imperatesa Frederic care va merge la Atena la 19 Octombre, va trece prin Dresda, Viena și Veneția. S-a format proiectul de a da la operă uâ represintațiune de gală în onorea Țarului chiar în Ziua sosirei sale, împaratul Rusiei e așteptat Vinerea viitare, împaratul Wilhelm a plecat la Kiel pentru a saluta escadra englezesca care va sosi acolo mâine. Atena. 7 Octombre. Se zice că împaratul Wilhelm va sta vr’uo opt zile la Creta și că va renunța a face uă călâtorie în Peloponez. Regele a dat ordin sǎ se iurascâ pregătirile pentru primirea auguștilor selespeți. Aceste pregătiri au fost întârziate din causa bulei mareșalului palatului. St.-Sebastian, 7 Octombre Familia regală a plecat la Madrid, Berlin, 8 Octombre împaratul și imperatesa Germaniei vor pleca în Italia la 20 Octombre. Imperatul se va intorce Jos de la Kiel, Lemberg, 8 Octombre. fiarele anunță apropiata retragere a Monsg. Andrievici mitropolit greco-oriental din Bucovina. Agenția Română Havas. Rușii la hotarele României Standard primesce soli din Constantinopol despre nisce întruniri de armate ce face Rusia la hotarele României. In luna Septembre, i se scrie numitului Ziar, armata rusă de la frontieră dinspre România și Bucovina, s’a sporit aprope cu jumătate din numărul cât era mai înainte. țarul și principelei de Walles In cercurile politice se atribue forte multă importanță faptului că țarul n’a plecat din Copenhaga penă ce nu a sosit acolo principele de Walles, cu care a avut oă lungă întrevedere. Se crede mult că In acesta întrevedere s’au resolvat unele cestiuni care astă vară și anul trecut au făcut ca relațiunele dintre curtea de la Londra și cea de la Petersburg să nu fiă tocmai prea amicale. Causa pentru care Rusia era cam supărată pe Englitera a fost că se răspândise scirea că și lordul Salisbury a consimțit se-și angajeze țara în tripla alianță, ceia ce de altmintrel atât în Francia cât și în Rusia a pricinuit multă neliniște. Se zice acum, că țarul va ruga pe principele moștenitor al Enghierei ca acesta se asigure, In numele țarului pe regina Victoria despre sentimentele pacinice de care se conduce Rusia. RECUNOSCEREA De DOMN aL BULGARIEI A PRINCIPELUI FERDINAND DE COBURG Cestia ridicată de Fremdenblatt. In unire cu diplomații turci, a cestiune recunoscerea de domn legal al Bulgariei a principelui Ferdinand de Coburg, continuă a preocupa pe foile din apusul Europei. Chiar Nord, organ oficios al cancelariatului rusesc, se ocupă de acesta afacere, și polemizând cu Fremdenblatt zice că dând foia austriacă sfat Turciei ca principele Ferdinand să fiă recunoscut de domn legal, apoi prin acesta departe de a resolva cestiunea bulgară, ea o face mult mai acută. Când i se dă Turciei sfatul se rupă cu cele hotărîte în congresul de la Berlin, apoi prin acesta nu se face altceva, de cât Turcia se Indemna ca se scuta din spute castanele pentru altă putere. Freisinnige Zeitung ocupânduse și ea de acesta cestiune zice că desigur In politica externă a Germaniei, în ceia ce privescecestia Bulgariei, apoi s’a făcut uă mare schimbare. Acestei afirmațiuni respunde apoi Kölnische Zeitung care cu multă supărare desminte pe susnumita faia oposițională germană. zicând că până acum Parta n’a întreprins încă nici un pas pentru a determina pe celelalte state se recunoscá legală domnia principelui Ferdinand de Coburg, și prin urmare Germania se află în același relațiuni de mai nainte cu tote puterile europene. Părerile d-lui Bismarck, Zice K. Z., In ceia ce privesce pe Bulgaria sunt îndestul de bine cunoscute. El chiar acum de curend a accentuat îndestul de clar că Germania în cestia bulgară nu are uă politică a sea propriă, ci se bazeza pe tractatul de la Berlin, și nici are de gând sé parasec cu acesta cale. Iar că acum de curând principele Bismarck ar fi întreprins ceva contra hotărîrilor congresului de la Berlin, nu s’a dovedit prin nimic. Din contră, Zice fóia oficiósa, suntem In posițiă sé afirmăm, că atunci când s’ar da ocastă, principele ar face să se observe cu tota rigorea cele ce s’au stabilit In tratatul din 1878.