Romanulu, iunie 1892 (Anul 36)
1892-06-10
ANUL AL 36-LEA—EdițU ll-a Yoesce și vei putea. ABONAMENTE. 42 lei pe an în total ora; 60 lei „ „ streinătate. ANONCIURI: iaga&ag?sgn.~aaia~ Pag. IV linia 20 bani; P. III 1 leii. Inserții și reclame 2 lei. Scrisorile nefrâncate se refusă.—Articolele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesc la administrația farului. EXEMPLARUL 15 BANI REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director, VINTILA C. A. ROSETTI LLuminéza-tQ si vei fi: * IN STREINĂTATE anunciurl se primesc: LA PARIS, la d-niî Lorette, rae Caumartln 61 —Havas 8 place de la Bourse—Jones, SI bis rue Faub. Montmartre—Adam, Bd Raspail 105 bis IN GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg și Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt.) GENEVA, la Haasenstein și Vogler.-—AUSTRIA la Dukes, I Wolkeile 6—8, Viena lonamente se pot face la tete biutoniiie postale din țară și streinătate. BULETIN Bucuresei, 28/9 Florar împăratul tuturor Rasielor a sosit alaltă eri la Kiel împreună cu moștenitorul său. Aci el a fost intémpinat de Imperatul Germaniei, de d. Marschall secretarul de stat și de d. Suvaloff ambasadorul rusesc la Berlin. Primirea a fost din cele mai căldurose. Ovațiuni entusiaste s’au făcut celor două suverani de către populatiunea germană. Acesta lose nu este cea ce ne intereseza pe noi. Spiritul dinastic al germanilor si entusiasmeza totdeuna când ved pe suveranul lor visitat de șeful unui stat strein, mai cu semn când acel stat este Rusia. Pe noi ne preocupă urmările politice cari pot se nască din acesta Întâlnire: fiarele streine nu au dat nici uă importantă la început acestei întâlniri. Ele vedeau numai uă visită de etichetă a țarului spre a intorce visita făcută de Wilhelm II lui Alesandru III anul trecut. Acum Insă pare că ele și-au schimbat opiniunea. Venirea lui cu moștenitorul și aflarea staruministrului de esterne german cu d. Șuvaloff, a făcut pe mai multe foi streine se bănuiască că nu este numai uă visită de etichetă la Kiel, ci și că Întâlnire politică. Unele merg până a declara că logodna prințului moștenitor al României cu prințesa Maria de Edimburg ar fi contribuit mult la grăbirea acestei intâlniri și că cu acesta ocaziune se vor discuta și cestiuni însemnate politice cari privesc Europa. Chiar ziarul parisian Le Temps, care își făcea ilusiuni despre ura vecinică a Rusiei contra Germaniei și despre o apropiere constantă către Francia, a început și el se șovăască în credințele sale. In numărul său de la 5 Iunie, vorbind despre importanța căsătoriei principelui Ferdinand cu prințesa Maria, se exprimă astfel : «Ar fi uă ilusiune ca cineva se credea că acesta logodnă regală pot se modifice intr’un mod trainic raporturile guvernelor și ale poporelor In câmpul Închis al peninsulei balcanice. Dar ar fi uă greșală tot așa de gravă de a nu vedea că acest incident, de curte și de familie, atestă și aduce un apropiere în relațiunile orecăror dinastii din continentul nostru. Este probabil că acesta logodnă va forma una din tesele cele mai puțin compromițătore și mai ltsne de atins în repedea Întrevedere Intre Alexandru III și Wilhelm II la Kiel » Dupe faia franceză, dar, cel doul monarhi se vor ocupa în convorbirele lor, pe lângă celelalte cestiuni, și despre căsătoria moștenitorului dinastiei Hohenzolern In România. Cari vor fi Inse acele cestiuni despre care vor trata cei doui suverani Împreună cu miniștrii lor spre a apropia relațiunile dintre ei? Aresta nu se pate sei, dar se pate ghici Noi am spus-o adesia că Rusia lingușesce pe Francia. Ni face avansuri, sărbătoresce flota ei la Cronstadt pentru a putea la timpul oportun căpăta de la Germania mai multe concesiuni. Nici spiritul politic, nici tradițiunile nu pot permite Rusiei de a se alia cu Francia. A fost prin urmare numai un joc de optică care a întrebuințat Rusia până acum cu Francia. Vétlendrise că nu câștigă nimic prin acesta, căci a fost ințelesă de către cei interesați în cestiune, ea s’a întors ărăși la vechia și înteia ei dragoste. De câțiva ani se luptă se înfrângă cerbicii unui guvern forte neînsemnat ca al Bulgariei, și nici atâta nu a putut se facă cu sprijinul Franciei. De ce folos I mai pate fi el ? Prin urmare ,și-a întors privirile urăși către aceea care a lasat’o se facă cea ce a voit In Orient acum 15 ani. Ea speră că Germania, care este aprope conducatarea politicei celor doue puteri aliate, va putea se înduplece pe Austria se închiria ochii la unele împrejurări și se’l facă concesiuni mai importante. E pate convinsă chiar, că, la un pas de împotrivre, o va pune la locul ei cu sila, decá nu o va reduce la neputința de a mai exista ca putere mare, ca stat confederativ. Tóte acestea sunt naturale, căci Rusia nu se odihnesce nici un dea, ea lucreza necontenit pentru a ajunge la scopurile sale. Inté ce se va trata despre noi la Kiel ? Ce dispositiuni se va lua in privința nóstră ? Negreșit că au lucruri rele. Se ved pe tota diua, ce e drept, rudenii certându-se și desbrăcându-se unele pe altele, dar aci nu pate să fie astfel. Prea e nouă alianța, ca să nn dicem că încă nu e făcută. Prin urmare deca suveranii celor două imperii se vor ocupa de noi, vor pune bazele unei politice de maimută sigurantă pentru noi, căci unul va avea pe nepotul seu și altul pe nepota sea pe tronul României. Atâta totuși ar fi destul. Inse deca Imperatul tuturor Rusiilor voesce ca să capete influența ce a perdute în țerile române și ca poporul românesc sé primescá cu mare entusiasm pe nepoita sea, care va deveni în curând regina lui, ar face cel mai mare act politic și de dreptate înapoindu-ne întrega Basarabia. Acesta ar fi cel mai frumos dar de nuntă principesei Maria și pe Rusia nu ar costa-o nimic. De dar a venit, de dar să sedea. Se’și aducă aminte Majestatea sta că nu este singurul fapt de felul acesta. Mai avem exemplu. Când George I s’a urcat pe tronul Greciei, fiind rudă cu familia domnitore a Engliterei, Marea Britanie a oferit insulile Ionice ca dar pentru instalarea sa ca rege al elinilor. Cea ce a făcut Englifera, rivala sea in Asia, de ce să nu facă Rusia care are destul posesiuni, desti tule țări subjugate ? mare parte a reformelor și îmbunătățirilor ce se cer prin disul Memoriu ar fi măsuri de ordine generală care tind la ridicarea bunei stări morale și materiale a membrilor baroului, la strângerea relațiunilor dintre avocați, la strângerea solidaritatei între dânși, la reformarea instituțiunei baroului pe bazele unei asistențe generale, care se recheme la demnitatea profesiunei pe toți acei care — din diverse cause—își permit astăzi familiarități și contacturi cu samsarii tribunalelor. Samsarii avocaților In afacerea memoriului baroului avocaților din capitală aflăm că deja s’ar fi elaborat memoriul despre care am vorbit într’un număr trecut că el se află chiar sub tipar: că consiliul de disciplină se va însărcina cu cheltuelile de imprimare, că acest memoriu va fi în urmă împărțit tuturor advocațlor din tablou cu rugăciune de a’l studia și de a’l adnota, iar în urmă se va convoca corpul advocaților în ședință publică pentru a discuta măsurile ce se propun a se lua și a se elabora fie un regulament—dacă se va găsi că e suficientă calea reglementării — sau să se stăruiască pe tate căile pentru legiferarea acestor măsuri — de va fi nevoe de acesta formă. De asemenea aflăm că cea mai întrevedere a împăraților I — — Prin fir telegrafic— Kiel, 7 Iunie. Impăratul Wilhelm a pus pe Țară la suite din marina Germană. La prânzul de gală, Impăratul Wilhelm a ridicat un toast în sănătatea Țarului, amiral â la suite din flota germană. Țarul a răspins ridicând un toast în sănătatea trapézatului Wilhelm și mulțumindu-i într’un mod cordial pentru primirea ce ’i s’a făcut. Din viața Țarului Acuma cu ocasiunea vizitei Țarului la Kiel, credem că e interesant a scie câte ceva din traiul Țarului Rusiei. E interesant de asemenea de a scie cu cara îngrijire se servesc bucatele la masa familiei imperiale a Rusiei. De frica vreunei Inveninari, s’a instituit un oficiu de control separat, care are datorința se vegheze asupra bucatelor începând din momentul, când acele es din mâna bucătarului, și pena când ajung în stomacul Țarului. Fiecare bucătar trebue mai întâiu se guste însuși din bucatele preparate de el; spre scopul acesta, comisarul de a fi, însărcinat cu acest lucru, ia ua părticica din bucate, ori un singura din supa preparata și ’i le da bucătarului, care necondiționat trebue să le înghită la prezența tuturor funcționarilor însărcinați cu acest control. Dupe bucătar urmeza însuși comisarul, care tot așa trebue se guste din bucate la presența tuturor. Cel ce duce mâncările, de la bucătăria până în ușa sufrageriei este însoțit de un inspector inferior. In ușa sufrageriei se află inspectorul superior care aciia din măcare blid de mâncări mai multe linguri ori bucaturi, pe cari le da celui ce aduce mâncările și inspectorului inferior ca se le mănânce in presența tuturor. Dupe ce ei le-au mâncat, bucatele, se pun pe masă in presența și supraveghiarea strictă a inspectorului superior, care din bucatele așezate pe masă ia câte-va linguri ori bucătari și le înghite înaintea tuturor; cu acestea apoi, depărtându-se de la masă, începe Țarul se mănânce. Cu un cuvânt, mai întâi, servitorii se îndópa bine și numai dupe aceea urmeza familia imperială. Informațiuni Pe liniile căilor ferate austriace se proiecteza urcarea taxelor de transport și călătorie. Acesta vă reclamă simațiunea critică, în care se află atât funcționarii, cari după 26 ani de serviciu abia pot înainta la un salar de 700 fl. la an, cât și numărul mic al vagonelor, starea desolată a gărilor etc. Prin urcarea taxelor, venitul se va spori cu 3 jum. milione fl. la an și astfel se vor putea acoperi măcar cele mai neîngiurate lipsuri. — x— Vaporul local, care făcea curse intre Galati și Vidin odată pe săptămână, de aici înainte nu va mai circula. —x — Ar fi vorba de a se înființa la tribunalul de Ilfov, un post de primgrefier, pe lângă grefierul actual. —x— Iată procesele care se vor judeca în prima sesiune a Curței cu jurați din Ilfov, care începe Luni 1 Iunie. La 1. Constituirea curței. La 2, N. Pătrașcu Fidot și alții, bătae la alegeri (afacerea d-lui Paladi). La 3, San-Cerbo—calomnie. La 4, Preotul M. Fortunescu, incendiu. La 5, Niță Florea, tâlhărie. La 6, Florea Oprea și alții, tâlhărie. La 8, Niculae Ilie și alții, omor. La 9, 1. D. Verescu, calomnie. 2. M. Goldstein, calomnie. —x— Procesul Adevărurilor. D. Toma Basilescu a făcut oposiție contra sentinței comerciale care ii respinsese acțiunea intentata ca nesusținută contra d-lor Beldiman și Gr. Luis, fixându-se termenul judecăței pentru ziua de 24 iunie a. c. —x— Procesul lui Toma Lerescu, dar in judecata că in calitatea sa de ajutor al comandantului acciselor comunale a comis mai multe escrocherii și mituiri in dauna sergenților accesari, a fost amânat din causa neîndeplinirii de procedură. [x] Societatea funcționarilor publici posedă actualmente o avere de mai bine de 500,000 lei.x — A apărut în Milano un elegant volum cartonat in alle Poezie di una Regina, Carmen Sylva, prima versione dal tedesco. (Poeziile unei Regine, Carmen Sylva, prima traducere din limba germană). Volumul cuprinde urmărele bucăți din uvragele Autorei : Repaosul meu, Mama și copilul, înțelepciunea lumei. Cântece de la Mare. Acest volum este tota artă și îngrijire în tipărit cu acât M. S. Regina a permis grai să-l orneze cu editorulul-tipoportretul Séu precum și cu un scri sőre adresată traducatorel. —x — la darea de semn a Adevărului despre banchetul dat de d. Marinescu Bragadiru delegaților Ligel se face că D. Gr. Brătianu ar fi vorbit în testul său despre primirea neplăcută ce au avut-o Românii la Viena și despre scrierile Carmen Sylver. Adevărul publică adică desmințire în care se zice că nici d. Brătianu, nici altul dintre cel de față la banchet n’a rostit nici un toast de felul acesta, și n ci măcar alusiune nu s’a făcut la nici una din aceste două lucruri. VINERI, 10 IUNIE, (29 MAIU) 1892 ADUNAREA DEPUTAȚILOR (Ședința de la 27 Maiu 1892) Ședința se deschide la orele 1 și jum. sub președinția d-lui general Manu. Presenți 104 deputați. Se fac formalitățile obicinuite și se aprobă samariul ședinței precedente. D. Președinte comunică Camerei reapunsul Principesei Josephina, mama M. S. Regelui, la feliciturile adresate de Cameră cu ocasiunea logodnei Principelui moștenitor. La ordinea filei discuțiunea câtorva articole din legea servitorilor, discuțiunea amânată pe aefl. D. Boldescu, raportor da citire amendamentelor propuse la art. 19 din lege. Comitetul delegaților a respins amendamentul propus de d. Stoicescu la acest articol, și anume: Că poliția Unu póte pătrunde in casa cuiva decat diva și cu prealabila Invoire a autoritaței judecătoresc!. D. I. Aliclescu propune tot la acest articol amendamentul In sensul că poliția nu se póte introduce la domiciliul cuiva decăt cu învoirea stăpânului. Amendamentul d-lui Stoicescu e respins pri 70 bile albe contra 32 negre. Amendamentul d-lui Miclescu e respins prin sculare și ședere. La art. 20. denască uă discuție Înfierbântată la care participa d-nii L Miclescu și Dem. A. Sturdza cari susțin un amendament cerâ ud ca judecătorul de ocol și nu judecătorii comunali se judece divergințele dintre servitori și stăpân și d. Lascar Catargiu, Al. Catargiu și Boldur Epureanu cari mențin textul legel. D. M. Voinov susține asemenea ca judecătorul comunal se judece diferendele In cestiune. D. Take Ionescu aduce un amendament prin care se permite apelul de la judecătorul comunal la judecătorul de ocol insă cu condiție ca apelul se vu suspende execuția. Acest amendament se respinge. Se respinge și celelalte amendamente. Articolul 20 și celelu alte se primesc nemodificate. Guvernul declară ca primește proectul amendat de Cameră. Legea nn totul se pune la vot și se admite. Se procede la alegerea comisiunei de verificare a socotelilor statului. Se voteză in timpul despoiarei scrutinului, proectul de lege dupe care pensiile și legile functionarilor și militarilor nu se pot urmări decât până la o a treia parte pentru datoriile către stat și privilegiate și pănă la jumătate pentru plata dotei și pentru alimente datorite soției și copiilor. D. D.Kimarcu propune ca sa nu se dea diurne decât acelor membrii din comisuunea socotelilor statului cari ar lucra la adevăr și ar iscăliiilnic lucrările lor. D. Lazăr Kiculescu cere ca membrii cari verifica socotelile cesturei Camerei sa nu ia diurna. D. președinte spune ca după regulament nu ii se cuvine diurnă. Se votează legea după care inginerii statului să fie asimilați celor alți funcționari in ce privesce pensiile. Se alege trei membri In comisia de verificare a socotelilor statului, și se închide sesiunea. SILIVA-TUK Ședința de la 27 Marit 1892 Ședința se deschide la orele 2 sub președenția d-lui G. Cantacuzino. D. Urdăreanu anunța un interpelare In privința crimei din Hinova și cere a se numi un ancheta. D. Lahovari va comunica ministrului de justiție cererea d lui Urdăreanu. Se anunță mortei d-lui Leon Eraclide și se declară vacant colegiul al 2 lea de Roman. Se autoriza diverse Împrumuturi și se votéita în urmă legea servitorilor, astfel cum a fost modificata de Camera. La 5 ore se da citire mesagiului de închidere al sesiunei.