Romanulu, octombrie 1892 (Anul 36)
1892-10-14
ANUL 4L 36 LEA—Ediția Voesce și vei putea fi AIATA MOVITD ^ Pe an t^ra; £ ABONAMENTE. 60 lei „ „ streinătate AvnM fii nd.Pag Iv buia 20 banii pUI An LNNKIUul.i lea. Inserții și reclamentei Scrisorile nefrancate se refusa.—Articolele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesc la administrația farului. EEMFLAM 15 BARI «FDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 Fondat la 1857 de C. A RUSETTI APARE IN TOATE S>ILELE DE LUCRU ȘI DUlfiNICELE Director*, VIRILA C. A. «OSCU1 VINERI, 14 OCTOMB. (2 OCT. st.v.) 1892 Lumineza-te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nii Lorette, rue Caumartin 6 —Havas 8 place de la Bourse—Jones, 31 bis rue Paub. Montmartre Adam, Bd Raspail 105 bis N GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg ș Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt). LA (GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—-AUSTRIA la Dukes, I Wollzeile 6—8, Viena - ■» i: ______ Af l Abonamente se pot face la tote biurourile " t’AV poștale din țară și străinătate. BULETIN București, 1/13 Brumărel Un"confrate află că în monastirea Căldurășiani sunt peste 40 călugări bolnavi de friguri tifoide. Boia ar dura de șase săptămâni și până aici nu s’a văzut nici un medic. Se simte cu deosebire lipsă de medicamente. Scirea e forte seriosă. Dacă în totul e adevărată denunțarea confratelui nostru, apoi trebue se ne îngrijim. Stim că lipsa medicamentelor este constatată de mult. Noi am mai atins o altă dată, cerând intervențiunea d-lui ministru de interne pe lângă comitetele permanente spre a mări fondul local pentru sănătatea publică. Acum însă vine altă cestiune mult mai gravă. Nici medicii nu își fac dătoria cu consciință. Șase săptămâni să existe un spital întreg de bolnavi într’uă mănăstire și în acest curs nici un medic să nu se ducă să vădă ce se petrece acolo, este ceva care nu se pute admite într’un stat chiar barbar, mai cu sămă când medicul plășii este la câți-va pași de mănăstire! Stim că mlaștinile cari înconjor multe din mănăstirile nóstre, cum sunt Țigănescu, Paserea, Căldurășiani și Cernica, produc tot dăuna băle și în special friguri. Se pate dor să existe necontenit, bolnavi în aceste mănăstiri, chiar în număr mai mare, după lipsa de curățenie în care se găsesce mănăstirea. Și fiind că cele mai murdare sunt Cernica și Căldurășianu, desigur aci numărul bolnavilor este mai considerabil. Acesta este cunoscut de totă lumea care visiteză aceste locașuri sânte. Ne mirăm că numai autoritățile nóstre administrative și medicale nu se ia. Pate că medicul să fi aflat, dar neavând medicamente cu care să vie in ajutorul bolnavilor l’a impedicat să mărgă la fața locului. Acesta insă nu este născută. Medicul trebuia să se ducă acolo, să constate faptul și să facă un raport prin care să cără mijlocele trebuitore. N’a facut’o, este vinovat de neglijență și răspunzător de tote consecințele ce vor urma. D. ministru de interne și consiliul medical trebue să fie socoteli de acestă denunțare și să trimită u anchetă seriosă care să constate daca informările confratelui nostru sunt adevărate sau nu. Daca el a fost bine informat, autoritățile administrative și medicale cari au nesocotit sănătatea publică să fie inflerate; or dacă scirea a fost uă fantasie, să se dea un comunicat ca să se arate adevărul. Cu acesta ocasiune revenim din nou asupra cererei nóstre către d. ministru de interne pentru mărirea fondului privitor la medicamente. Nu numai călugării din Căldărușani suferă de lipsa medicamentelor, ci mai cu sumă populațiunea rurală aprope intrega. Ar fi un act de umanitate din partea guvernului, nu numai de dreptate. Monitorul oficial al Italiei publică a fi decretul regal de la 10 Oct., care portă disolvarea Camerei deputaților și care fixăză datele de 6 Noembre pentru alegerile generale, 13 Noembre pentru balotage. Parlamentul este convocat pentru 23 Noembre. Raportul consiliului de miniștrii, adresat Regelui pentru disolvarea insistă asupra faptului că cea ce primeză în acest moment sunt chestiunile economice, a căror soluțiune va deschide calea regulării chestiunilor sociale, cari sunt mai ardătore. Pentru a regula situațiunea financiară este trebuință de mai mulți ani de pace pe care Italia din fericire pare să se baseze și de liniște internă pe care guvernul speră să o menită printr-un politică care să respecteze și să evite orice conflict, menținând cu energie siguranța cetățenilor. Raportul examineza cu deamănuntul resultatele exercițiior bugetare din 1891— 92, 1892—93, și 1893-94. Cheltuelile ordinare și extraordinare de resbel sunt fixate la 246 000,000 pe an ; aceste cheltueli au scăzut de la 1888—89 cu sume considerabile. Bugetul din 1892— 93 se va închide cu un excedent de 6 milione ; acela din 1893—94 se va termina în echilibru. Pentru a prepara reforma impositelor, guvernul va propune monopolul importului și vînzărei uleiurilor minerale pentru eclefagiu. Programul guvernului pate să se resume astfel: realizarea imediată și sigură a echilibrului bugetului fără imposite noi, fără agravarea impositelor actuale și chiar cu garanție pentru contribuabili că impositele nu vor fi agravate nici pe viitor ; reforma organică a serviciilor publice spre a le face mai simple, mai economice și mai eficace, prepararea cu liniște și tărie a reformei impositelor în favorea claselor sărace; în fine guvernul își propune de a se ocupa de chestiunile sociale,cele mai copte și mai urgente. Telegrame Stuttgart, 12 Octombre.—Buletinul publicat la Frederichshafen asupra stărei reginei văduve a Würtembergului, semnalază uă nópte neliniștitore, delir, dar fără agitație, uă slăbiciune extremă. Petersburg, 12 Octombre.—Novoeremia declară cu desăvârșire inexactă scirea în privința intențiunei guvernului rusesc de a încheia un împrumut în Germania. Atena, 12 Octombre. — Se asigură că nunta de argint a perechei regale se va serba fără pompă. Se așteptă sosirea moștenitorilor Rusiei și Danemarcei, a prințului de Galles sau a fiului său, prințul George. Mai multe state vor trimite corăbii de resbel. Oă nouă demonstrație a studenților a avut loc după amiazi; trupele au intervenit. Până acum 1500 de studenți s-au înscris la universitate; cursurile au început. Berlin, 12 Octombre. — National Zeitung anunță că d. Lother Bucher, fost consilier la ministerul afacerilor streine, a murit la Glion, lângă lacul Geneva. Paris, 12 Octombre.Scirile alarmante răspândite asupra sănătății Mareșalului de Mac-Mahon, sunt desmințite. Mareșalul se află actualminte în vilegiatură la castelul Laforét (Loiret). Budapesta, 12 Octombre.—Ministrul de resbel a combătut aprecierile defavorabile emise asupra ierbei de pușcă fără fum. Experiențele au demonstrat minunatele calități ale acestui produs, care în nici un caz nu este mai inferioră decât celelalte ierburi de pușcă similare, încercările chimice au demonstrat facultatea sa de conservare. Atacurile diarelor provin probabil din antagonismul în contra instituțiunilor militare. Comisiunea a luat act de acesta declarațiune. Comisiunea a adoptat în principiu sporirea propusă pentru efectivul armatei după esplicațiunile amănunțite ale ministrului. Bruxelles, 12 Octombre.Consiliul superior al industriei s’a rostit în contra orașului Bruxelles și favorabil Anvers-ului, pentru uă esposiție universală. Gheorghe Sion Un tristă scrie ne vine astă gii. Gheorghe Sion, cântătorul limbei române și al libertății, a încetat din viață agil dim vnață la 4 ore. Gheorghe Sion era din generațiunea acea de bronz care a luptat și a suferit pentru indipendența și mărirea patriei sale. Poestele sale ne-au desmierdat jumătate de secol, presarea ne-a arătat istoria timpilor de încercări. Naționalist înfocat, el a combătut pe inamicii țărei românesci. Când invasiunea ne amenința, el plângea nefericirele țărei, când armatele streine plecau din tora, el striga: Se strigăm cu toții ura ! Ura! rușii ne-au lăsat. E voio să chiar natura Că de denșii am scăpat! El este academician. Acesta a fot tata ref plata muncei sale. Mare însă regretat de toți cari l’au cetit și l’au cunoscut. Noi cari l’am admirat totdeauna, nu putem să nu manifestăm adânca noistră durere. Pacea armată Republica franceză a publicat dilele trecute un articol al d-lui Auguste Michel asupra păcii armate. Intre altele articolul conține aceste rînduri: „Contribuabilii din Europa centrală, și mai cu sema delegații austro-ungari, văd lucrurile prin celălalt capăt al ochianului și póte mai mulți dintre ei în jurul interiorului lor se întrabă dacă întrăit alianță, care se dice atât de pacinică, nu va servi mai bine causa ce ’i este scumpă dând e samplu, dacă nu de desarmare, cel puțin de un timp de oprire în cursul armamentului. Acesta ar prețui desicur mii de ori mai mult decât discursurile cele mai elocvente ale contelui Kalnoky. Spiritul de ură pasionată se vede în fiecare rînd al articolelor presei franceze. Dar aci lucrul întrece marginile cele mai rezonabile. Este cunoscut că agit tată lumea se înarmeza pentru a se conforma ghcătorea latine, preclătesce de resbel case și sicur de pace. Dintre tote statele însă, cele mai harnice înarmare sunt Francia și Rusia. Guvernul frances dispunând de mai multe miglilace, cheltuesce sume enorme. Guvernul rusesc se mai mărginesce, fiindcă nu prea are bani și împrumuturile nu merg neted. Totuși chiar armamentul acestei din urmă puteri nu este inferior de al Germaniei și Austro-Ungariei. Pentru că atunci fora franceză plînge numai pe contribuabilii Europei centrale cari plătesc dările lor către întreita alianță și nu vede greutățile ce apasă destul de tare, póte mult mai tare pe spinarea contribuabililor francezi și ruși ? Pentru ce nu dă aceleași consilii guvernelor din Paris și Petersburg pe care le dă celor din Berlin, Viena și Roma ca să desarmeze? Este pre cu putință ca unii să-și arunce armele și să rămâe cu mâinele gole și alții să și le conserve, păstrându-se cu tote acestea uă egalitate de puteri ? Natura omenescă este așa de curiosă încât cu greu se pute ințelege totdăuna. Morala crescină atât de mult lăudată nu place nici omului ignorant, nici celui inteligent când este in joc nn interes Pate să nu aprobăm ceea ce vedem la un altul, dar să facem același lucru când ne convine, când e in folosul nostru. Fota nazisiană vădend înaintea sea numai aspirațiunile poporului francez, ’și-a perdut simțământul dreptului și al adevărului. Voiesce să reducă pe poporul cel mai brav și mai cavaleresc la starea de soldați barbari cari implică pe omenii dezarmați. Acesta nu se pate, acesta nu primesce nici națiunea franceză. Ea voesce să luptă egală. Aici se află față în față mai multe state aliate și grupate în două puteri aprope egale. Din aceste state două au aspirațiuni de revendicări: Francia, Alsacia-Lorena și Rusia Bulgaria, cheia Constantinopolului. Celelalte nu caută decât,să împiedice aceste tendințe și să se apere. Prin urmare nu lor trebuie adresată imputarea de înarmare și risipa banilor ce dau contribuabilii statelor centrale, ci acelora cari le silesc pe ele de a sta la tot momentul cu mâna pe cocoșul pușcei. Dar ni se duce: avem drepturi asupra Alsaciei și Lorenei, pentru că ni s’au luat cu forța. De, tocmai adevărat nu este. Toți,stim cum a născut resbelul din 1870 și cine l’a provocat. Dăcă poporul frances nu e vinovat intru nimic de cea ce s’a petrecut, guvernul legal al Franciei are tota răspunderea. Germania a învins, ea a luat prada ce’i a convenit. Dăcă Francia invingea, nu lua órechinul și nu impunea condițiuni pete mai grele decât cele impuse de Germania? A fost consecința Învingerii și nimeni nu pute imputa celui l’alt nedreptate. Nu sacrifică cineva omeni și bani pentru ca să’și facă uă plăcere. Ai învins, trebuesc’și ei răsplata pagubilor. Când vom ajunge la încetarea resbelelor, atunci va fi altceva, nu vom mai avea să ne plîngem nici de anecare, nici de impuneri de miliarde. Poporele aspiră la acest idial, dar realizarea lui pare departe. Până să punem mâna pe el, fiecare popor trebue să -și întărescă forțele sale și să aștepte cu pușca în mână pericolul ori de unde ar veni. Când este însă vorba de desarmare nu ne împotrivim, noi o dorim cei dintâiü, pentru că este în principiile nóstre, este în programul nostru. Dar să o încăpă mai intâiu acei cari au tendințe de răsbunări. Se desarmeze Franța și Rusia și suntem șiruri că tote puterile vor imita exemplul lor, pentru că tote sunt înecate în cheltueli, abia mai pot resufla. Altfel este peste putință. Nici una nu va pune pușca jos, nevoind să rămân fără apărare în fața celor înarmați până in dințî. Acesta e și drept și logic. Greva din Carmaux Conform hotărârii pr efectoriale, niște detașamente de cavalerie au impedicat în timpul dimineței pe greviști de a circula împrejurul puțurilor minelor. Mai mulți greviști au fost arestați. D. Baudin, deputat, a protestat. Greviștii arestați au fost puși în libertate, după ce s’a constatat contravenția prin proces-verbal. Agil s’a dresat un proces-verbal și în contra deputatului Baudin, pentru că a refuzat de a circula. Spiritele sunt mai ațâțate decât Zilele precedente. X-9&lea zilei Societatea de asistență publică (sauverage) din Viena, a recomandat d-lui dr. Felix pe membrul său d. dr. in medicină Bamberger, originar din Galați, pentru organisarea serviciului de transport al bolnavilor de holeră. D. dr. Felix a angajat pe d. Bamberger pentru organisarea in Galați, unde primejdia este mai mare, a serviciului de transport in cas de holeră. * Ziarele oficiase anunță că punerea in aplicare a legei administrative a fost întârziată cu uă lună. Ea nu se va pune in aplicare decât la 1 Noembre.^ In intervalul acesta se vor face tote numirile, se va complecta numărul localurilor pentru subprefecturi și se vor delimita într’un mod definitiv mai multe circumscripții încă in litigiu. Din acestă causă s’a și amânat aplicarea legei. * D. Sillcon, membru la curtea de Casație, a fost pus in retragere din oficiu. * Negreșit, că fie cine a putut observa că e ua greșală de tipar numărul 3000 ce s a scris in Ziarul nostru despre bolnavii de tiphos din Iași; acestă cifră in textul manuscrisului n’a fost decât 30. * Luni a fost un incendiu la Brăila. A ars prăvălia d-lui C. Lăzărescu. Pagubele se ridică la suma de 12.000 lei. * Adevĕrul dă ca pozitivă scrrea, că în curând consiliul comunal al Capitalei va fi disolvat, însuși Regele Carol stărue ca consiliul actual să fie disolvat și D. Pake Protopopescu să fie din nou chemat în capul primăriei. Regele Carol a zis săptămâna trecută, la un prânz în fața mai multora, următorele cuvinte : Miniștrii pot găsi fórte ușor, dar primar pentru Bucuresci este numai unul singur, anume, Pake-Protopopescu. * Regele a priimit din partea, împăratului Germaniei, uă scrisore prin care ’i notifică, că soția sea, Imperatesa, a dat nastere unei Principese. D. de Bulow, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Germaniei, a remis Regelui, ia Castelul Peleș, scrisorea de notificare. * Monitorul de azi publică decretul prin care consiliul județului Ilfov este autorizat ca, în actuala sesiune extraordinară în care se află convocat, se se ocupe și cu votarea unui credit eventual în cașul mnrei de epidemie. * Se deschide asupra budgetului casei de depuneri,consemnațiuni și economie un credit extraordinar de lei 138.000, pentru a se plăti primăriei Capitalei locul cumpărat de acea casă la licitația de la 28 Maiu 1892, și achitarea taxelor de înregistrare și alte cheltueli, care credit se va acoperi din excedentul casei pe 1891—92. * S’a condus secției 30 Nae David din str. Emancipată No. 31, că a voit să se stranguleze. Raportul poliției pe Ziua de azi comunică că s’a condus la poliție un orecare Popovici de fel din Buzău, că fiind ca perceptor, a delapidat mai multe sume de bani, dispărând. * Anunțăm aparițiunea Cursului de patologie experimentală (bacteriologie) al d-lui prof. V. Babeș, estras de d. Beldiman. D-nii medici cari doresc a-și procura acestă carte sunt rugați a se adresa institutului de bacteriologie.