Romanulu, iunie 1893 (Anul 37, nr. 117-141)
1893-06-25 / nr. 137
ANUL AL 37-LEA —No. 137—EDIȚIA II REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianul, 12 DUMINICA și LUNI, 25, 26 IUNIE (13, U IUNIE st. v.) 1893 Voesce și vei putea. 10 lei pe trei luni în tot at^ra; ABONAMENTE 15 P« « îl> «treiăuuo 5 fiorini ,, „ în Transilvanii numărul literar ■ ma și Bucovina. Par. IV linia 20 bani; P. IV ANONCICHI:1 lefi. inserții și reclame ale Anunciurî mici, pe 1 colonă, cel mult 10 [rânduri, 5 bani rândul. Scrisorile nefrancate se refusa.—Articolele nepublicate se ard. Anunluri și abonamente se primesc de la administrația ziarului. EXEMPLARUL Io B ARSI Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE țULELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Proprietar,INTILĂ C. A. ROSETTI EXEMPLARUL Lummezate și vei fi. IN STRĂINĂTATE anunciur se primesc« LA PARIS, la d-nil Lorette, rue Caumartin 61 —Havas S place de la Bourse—Jones. 81 bis me Raub. Moutmartre—Adam, Bd Raspail 105 bis IN GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg si Berlin) și <L G. L. Daube ( rankfurt). ^AGKNEVA, la Haasensteln șl Voller.—AU8-Dukes, I Wollzeile 6—8, Viena bon jr —-ț^ente se pot face la tóté biuronriJe [,rî Ijr,j poștale din țară și străinătate. itavila_1 Abonați cari plecă la băi sunt rugați a ne face cunoscut localitatea unde merg spre a li se trimite diarul, «fără nici un adaos de preț» pentru port. Asemenea facem cunoscut că prețurile de abonamente pentru sesonul băilor e de 3 lei 50 pe lună în țară, și 5 lei în străinătate. BULETII Bucuresci 12 (24) Cireșar Se pare că In Grecia se prepară evenimente însemnate. Sciii de cea mai mare gravitate s’au răspândit prin piețele nóstre comerciale asupra situațiunei critice a suveranului grecesc. Aceste scrri pot să fie exagerate, pot să fie un joc de bursă, pot să fie premature, dar după faptele petrecute de câtăva vreme In Grecia ele sunt probabile. Se zice că regele George ar fi devenit așa de nepopular încăt pământul s’ar cutremura sub piciorele sale ca la Zante și corona s’ar clătina și ar fi în ajunul de a cădea, cum cad casele acolo unde sguduiturile de sub pământ sunt grasnice. Acesta situațiune e naturală. Regii sunt și ei ca omenii. Pate sé fi făcut oricât de mult bine, când es din calea datoriei, când își însușesc drepturi pe care nu le au, când fumul puterei este mal rea decât vinul de Cupru, atunci totul se uită și nu se vede decât zeul momentului. Miltiade a făcut uă sumă de servicii Greciei, a câștigat bătălia de la Marathon, dar numai pentru uă eșuare intr’un moment decisiv, a fost condamnat de atenieni la amendă care s’a transformat în Inchisore perpetuă, neavând cu ce plăti amenda. Themistocle a distrus flota persană la Salamina și a dus pe gdnă formidabila armată a lui Xeres, a fortificat Athena, și a asigurat teres spre preponderența. Dar pentru că se îngâmfase de isbâncfile séle, grecii, ca sâ’l smeréscá l’a fi gonit din patria lui și a fost silit sa mora pe pământ strein. Amorul nemărginit de libertate produsese neîncredre și cea mai mică tendință de guvernământ persane, de despotism era pedepsită cu eopilul sau cu morfea, chiară dacă acea tendință se vedea intr un înțelept sau un erou ? Regele Gheorghe, suveranul actual al grecilor, și-a pus de câtăva vreme in cap să se joce d’a dictatorul. Intr’o bună dimineț a trimes pe aghiotantul său se cară de misiunea d-lui Delyanis, președintele consiliului care avea majoritatea în parlament. Acesta evitând și voind se consulte pe partizanii săi, regele a numit el de la sine un minister din camarila sea, în care a băgăt chiar pe ofițerul său de ordonanță. Camera negreșit a protestat, dar ea a fost imediat disolvată. Noile alegeri au dat majoritate d-lui Trcopis. Acesta după întrunirea parlamentului a fost însărcinat cu formarea cabinetului. Regele iuse nu mai putea să sufere nici uă împotrivire la capriciiele sale de guvernământ personal a resturnat la rîndul seu pe d. Tricupis, numind ărăși un minister al palatului. Acestă disposițiune de guvern absolutist a regelui a îngrijat pe șefii celor două partide și l-a apropiat. S’a produs in Grecia același eveniment care s’a ve<ful la noi în 1863 după ce principele Cuza a făcut lovitura de stat și a luat dictatura. Consecința acestei stuațiuni prin urmare este o luptă disperată până când sau regele va ceda sau va cădea ca fostul domnitor român. Grecii de acil pare să nu aibă același virtuți ca cei după vremea lui Miltiade și Temistocle, dar sunt destul de hotârîți a-și apăra libertățile publice și interesele lor naționale. Déca au închis pe Miltiade și au gonit pe Themistocle, déci au resturnat pe Othoa care fusese primul rege după uă sclavie de mii de ani și făcuse Ceva pentru era lor, cu atât mai lesne vor da o secțiune actualului rege care nu a adus cel mai mic serviciu Greciei. De aceea am spus că situațiunea actuală a Greciei este seriosă și un eveniment grav e probabil, ca să nu picein sicur. TELEGEfAME Londra, 23 Iunie. — Cuirasatul englez „Victoria“ s’a scufundat în apropiere de Tripoli din Syria, în urma unei ciocniri cu cuirasatul „Camperdoron “ Amiralul Tryon, comandantul escadrei din Mediterana, care se află pe bordul „Victoriei“ a perit împreună cu 400 omeni. Ciocnirea între cuirasatele „Victoria“ și „Camperdocon“ s’a întâmplat după umezi în timpul unei manevrie. Victoria a fost isbită în flanc și s’a înecat în mai puțin de 15 minute până la o adâncime de 150 metri răsturnată. Belgrad, 23 Iunie.—Scupștina sa adoptat în unanimitate, în prima citire tractatul comercial austro-sârb. A doua citire se va face la 28 iunie. Ministrul comerțului a respins în obiecțiunile presintate de câțiva oratori progresiști și radicali. Madrid, 23 Iunie.Mai multe arestări de anarhiști au fost operate la Barcelona și la Corogna. Tulon, 23 Iunie. — Un deces prin dióizra s’a produs ieri în oraș și trei în împrejurimi. Lisabona, 23 Iunie.—Camera deputaților a adoptat bugetul cu 94 voturi contra 93. Breslau, 23. „Gazeta“ află din Ianer că după întrunirea conservatore de ieri care a fost forte zgomotosă, candidatul conservatorilor a fost maltratat pe stradă. Trupa a fost chemată. Camera comunelor a adoptat articolul 4 al bitului de Homerule. Urmarea discuțiunei a fost amânată la 28 al acestei luni. Sir Grey a declarat la cameră că întreaga istorie a documentelor importante furate de la ambasada engleză din Paris este cu totul lipsită de temelii. Acte citite la camera franceză sunt nisce falși fițiuni grosolane și evidente. Viena 23 Iunie. — Contele Kalnoky plecat la moșia sa din Moravia unde va a sta câtva timp. Luebek, 23 Iunie.— După publicarea resultatului balotagiului, un grup de tineri au comis excese dinaintea primăriei și a locuințelor șefilor liberali, spărgând gemurile. Poliția a restabilit imediat ordinea. Berlin, 23 Iunie. — Din 6 balotagii, care au avut loc astăzi sunt cunoscute 2 socialiști au fost aleși la Frankfurt-pe- Main și la Eberfeld și un național-liberal la Lipsea. Londra, 23 iunie.— D. William MacKinnon, fondatorul și președintele societății „British East Africa Company,“ a murit. Christiania, 23 Iunie.— Echipagiul corăbiei Wekinger, ce a fost oprit în New- York pentru motive necunoscute, a fost pus in libertate. Primarul a exprimat părerile sale de zoü pentru procedeurile poliției. Constantinopole, 23 Iunie. Carantina de 3 zile impusă proveniențelor din Marsilia a fost întinsă la cele din tot litoralul francez din marea Mediterană. Paris, 23 Iunie.— Tóte ziarele fără discuțiune de opinie politică blamiză ușurința cu care se aduce în public niște acusațiuni atât de mari în contra oamenilor politici francezi. Presa maghiara Cetiii în Egyetértés de la 21 Iunie st. n. intr’un corespondență trimisă din Bucuresci, următorele rânduri: Ziarele române de aici nu meaită de a înjura în mod grozaic, din cauză că tribunalul din Satumare a condamnat pe Lucaciu din nou la oă inchisore de 13 luni, și că acesta Inchisore nu are voie să o petreacă în pușcăria statului din Segerin care mai e uș0ră, ci în pușcăria din Satu mare. Noi început nici sfârșit nu e cu barbaria asiatică, și cu tirania sălbatică a maghiarilor. In genere e obiceiu aici a scrie despre maghiari, ca de niște câini turbați, cari pericliteza siguranța publică din Europa. Si dar ce are să nu scrie astfel ziarele de aici, deci nu le supără nimic, când Tribuna din Sibiu pe care orice om o citește aici neconturburat în orice cafenea — obicinuește a scrie în acelaș chip, fără ca barbaria asiatică a maghiarilor atât de mult trâmbițată să o tragă la răspundere pentru acele înjurături sau să’i ceară oarecare altă satisfacție. Presa română de aici și liga fac totul, ca să’l presinte pe Lucaciu ca adevărat martir național. Carie cunosce bine stările de aici și cele de acolo, e natural că supără și ride de apucăturile viclene și in cele mai multe rînduri stupide, cu care incerca aici cu deosebire românii gazetarii veniți din Ungaria ca să facă reclamă lui Lucaciu și tovarășilor săi. Facerea reclamelor și exagerarea mincinosa prin astfel de mijloce pacotesc in tóte țările unde lumea care sole citi și seri își are numai puțină maturitate politică ar provoca râsul, dar aici in România acestea au efect mai mare. Burghezimea se V * * * midocsă de aici și care Îi place fortemult să facă politica, cu așa lucruri poți mai ales să o ajuți și să o amusezi. Apoi ilustrul corespondent al numitei gazete maghiare trece la desscrierea cunoscutei piese de ocasie scrisă cu prilegiul atacurilor turbate ale maghiarelor din Ungaria de anul trecut ce purta numirea lupta pentru naționalitate sau dr. Lucaciu in inchisore. Cu piesa acesta, zice sincerul și bine informatul corespondent a lui Egyetértés, fac reclamă „românii veniți din Ungaria“. Dupe povestirea conținutului numitei piese, corespondentul maghiar din București termină cu următorr cuvinte : «Cu astfel de mijloce stupide lucrezia contra nóstru entuziaștii fii ai României libere. D-vostra cel de acolo desigur veți zimbi de acestea pentru că nu cunoasceți naivitatea și ușurința de a crede a publicului din România. Aveți dreptate, că în alte țări întrebuințarea unor asemenea mijloce ar compromite și cea mai dreaptă causă. România însă e oă țară deosebită, pentru că aici cu astfel de mijloce poți să câștigi inimile chiar și pentru lucrurile ce nu fi le poți imagina. Apoi noi maghiarii aici așa suntem de calomniați, că despre noi deja tote se cred. Și acesta cui avem să o mulțumim ? Fraților noștri români emigrați din Ungaria, cari de aceea au venit aici, ca să câștige bucăți mai grase, decât acolo și aici zic că sunt exilații tiranismului maghiar.» Am văzut partea corespondenții, cu care reporterul de aici vrea să informeze publicul maghiar din era sa. Am văzut, că închisorea ordinară de 13 luni cu care societatea maghiară ospoteza din nou pe un bărbat de încredere al fraților noștri de peste munți, ilustrul corespondent o aprobă și se miră de semnele de protestare— voluntară și nu pusă la cale de cineva— ce se observă în mișcarea națională de aici și din Transilvania. Am văzut apoi, că acel reporter învinovățește pe frații noștre români de peste munți egrați aici, ca și când el ar agita și ar înscena tote manifestările și protestările silnice. El bine, ziarul Românul, vechiul organ al democrației dă cea mai mare desmințire, acestor scrii. Nu e adevărat că maghiarii de aici ar fi calomniați de români, și mai puțin adevărat e că mișcarea națională din ora e susținută numai de românii transilvăneni. Am spus’o de atâtea ori, că mișcarea națională e desceptarea sentimentelor conșciente de frăție, dreptate și umanitate a locuitorilor din România liberă, ca ecou la țipetele durerose contra oprimărei nelegiuite a românilor de peste munți din partea uzurpătorilor maghiari de la putere, va avea loc distribuirea premiilor la elevii școalelor societăței pentru învățătura poporului român în localul palatului ateneului. Tot cu acesta ocasiune va fi și adunarea generală extraordinară a societății în care se va discuta cele două propuneri făcute în ședința adunării din 30 Maiti a c. * Citim în Voința Națională că o persona care ocupă u funcțiune în stat, îi comunică că peste treizeci de vagoane de clasa I a căilor noastre ferate au fost constatate ca pline cu insecte. Avis călătorilor. La 19 Iunie se va da, în otelul Continental fin Piatra, un bal în folosul ligei culturale.* In afacerea societăței de asigurare „Unirea," d. [judecător de instrucție Zamfirescu și d. procuror Rahhtivan au terminat ancheta. Se așteaptă resultatul cercetărilor d-lui inspector financiar Constantinescu spre a se vedea ce este în sarcina vechiului consiliu de administrație al acestei societăți. Pe la orele 5 și jum., p. m. la stăvilarul de la Cotroceni s’a înecat un soldat de la pirotehnia armatei, cadavrul a fost scos și transportat la spitalul militar. Pe la orele 4 p. m. femeia Elena Caracaș cu domiciliul necunoscut, dând oă soluțiune de acid fenic cu chibrituri spre a se sinucide, a fost găsită de sergentul Petru Ștefan ce era postat la bufet, anunțându-se secția 7-a, a transportat-o spitalului Filantropia, unde peste 20 minute a murit; la perchisiția făcută asupră’I s’a găsit o petiție adresată m. s. regelui prin care cerea ajutor, una cutiei cu chibrituri și una sticlă cu 20 grame acid fenic. S’a condus secției 17 băiatul Iancu Petre ca de 9 ani strada Țăranilor, găsit cu un ceas deșteptător, declarând că e l a furat din șoseaua Stefan cel mare, ce număr nu scse.* Concursurile scoalei de bele-arte din capitală terminându-se Marți 15 Iunie c., ele vor fi espuse spre vederea publicului chiar in localul scoalei palatul academiei, in filele de Marți 15 Iunie de la orele 2—6 p. m. și Mercuri 16 Iunie și până Duminică 20 Iunie consecutiv de la orele 8 a. m. și până la 6 p. m. * In primele file ale lunei Iulie d-nu Al. Marghiloman va pleca în concediu ci interimul ministerului justiției se va încredința d-lui Tache Ionescu. * Un consulat general român a fost creat de curând la Stetin. In această funcție a fost numit d-nu Schiatow. Consulatul onorariu de la Brindisi (Italia) a fost suprimat. * Tribunalul din Ploiești a condamnat in ședința sa de ieri la câte șase luni inchisore pe ziariștii Popescu și Brădeanu pentru insultă adusă regelui. Condamnații au făcut apel in contra acestei sentințe. Un tânăr scluptor român din Paris, bursier al statului, d. Atanasie Constantinescu, a lucrat intr’un mod splendid statuia lui Hamlet-Manolescu. Statuia va fi așezată in curând in faerul Teatrului Național. * Azi se efectuază la Gorj alegerea unui senator la colegiul I din acest județ. él vaîe ofile! P. S. S. Ghenadie, episcop al Râmnicului ,și-a luat concediu pe două luni spre a merge în străinătate pentru căutarea sănătăței. In timpul absenței P. S. S. a fost însărcinat a gera afacerile episcopiei s. s. păr. Al. Mironescu profesor la facultatea de teologie. * In ziua de 27 Iunie curent, ora 9 a. m.