Romănul, ianuarie 1898 (Anul 42, nr. 2-22)

1898-01-24 / nr. 18

A ANUL AL 42-LEA No. 18 (Rom­­in­ul de Duminică Seria III No. 6) Ui­ EXEMPLAR 80 BAR­ SAMBATA și DUMINICA 24—25 IANUARIE (5—6 Februarie) 1898 VOESTE SI VEI PUTEA ; ABONAMENTE in totă țara 30 lei ,pe an —pe 6 luni 15 lei—7 lei 50 bani pe 3 luni. Pentru preoți și învățătorii sătesciî 20 lei pe an.— In streinătate 40 lei pe en. Amin/MIK­ I * pag. IV 50 bani linia nilM­­UlUi 1 . Pag nn 2 lei linia. Pag. II 3 lei linia­ crisorile­ nefigurite se ref­ia.— Articol­e íippv.hl'care se ard Mandatele și corespondențele privitoare la redacție se v­or a­­dresa personal d-lui Vintilă Rosetti LUMINEAZA-TE SI VEI PI IN STREINATA1 E anuneiurile se pri- M.f'sc la PARIS d nu Lorette rue Gaumartin i i.-Uavas 3 place de la Bourse. Ioues 31 bis 1 ue Faub Montmarte —Adam 37 rue de \a­nes IN GERMANIA lad-nu Rudolf Mosse. Lier­­.11, Munich, Liepzig-Steiner (Hamburg, Per­­■a, ai d-m: H. L. Double Fr auktort. ZÜRICH Rudolt Mosse. La GENEVA ; la Hasseosfein & Voelpi;. aJSTRIA: Viena, Rudolf Mosse •.eb -Dukes, WoUzeile43—8 Cickái. »fs|Íj^ "V Redacția și Administ irada Stavropoleos No. G Chitanțele emise în numele ziarului Rowămil, spre vor purta semnătura d-lui V. Rosetti. a notai­tu­ille * 24 ianuare La 5 ianuare, 1859, adu­narea deputaților din Mol­dova, alese în unanimitate de domn, pe colonelul A­­lexandru Ion Cuza. La 24 ianuare, acelaș an­, deputații din Muntenia, în­­trunindu-se, au­ ales și ei la 7 ore sera de domn al lor pe Alexandru Ion Cuza Urile, pasiunile, rivalită­țile, ambițiunile, au dispă­rut ca prin farmec în fața­­ intereselor națiunei și în u­­nanimitate, alegând aceeași personă, au realizat dorința tuturor românilor, exprima­tă în divanul Ad-h­oc, uni­rea celor două principate române. ~ Ciua de 24 ianuare, este pentru noi cea mai frumoasă pagină în istoria națiunei nóstre și de aceea o privim ca o adevărată serbare na­țională. Imediat după proclama­rea Domnului, ales o delegație, adunarea a compusă din d-nii Scarlat Krețulescu, Episcopul de Argeș, N. C­­pranu, C. A. Rosetti, A. Florescu și B. Slătineanu, cari să mergă la Iași să co­munice noului Domnitor a­­legerea sa. In ziua de 24 ianuare delegațiunea s’a presintat Domnitorului și dupe o cu­vântare a episcopului de Argeș, s’a citit actul de a­­legere, al cărui cuprins­­ dăm mai jos : ACT Prin care s’a notificat lui Alexandru Ion I alegerea sa. Prea înălțate Domne ! Adunarea electivă a principate­lor țârei româneșci, deschizându-se la 22 ale curentei luni și dupe verificarea mandatelor deputaților, constituindu-se eri. 24 ale acestei luni, în deplină legalitate, s a privit datoria a începe lucrările sale de la alegerea Domnului, care este întâia operație ce se prescrie de convenție. Aflându-se dar­eri, în număr de 64 deputați din șepte ,zeci și șepte, adecă peste trei părți cerut de lege, a procedat la alegere și numele Inălțimei Vostre a eșit din urnă cu umanitatea tuturor voturi­lor, în aclamațiile intrasiastice ale Camerei, a numerosului auditor ce asista în tribuna ce i se hotărise și a poporului care cuprinsese dea­lul și curtea mitropoliei. Acest vot, prea înălțate Domne, prin care toți deputații au­ sacrifi­cat pe altarul patriei or ce consi­derație de partidă, a reprodus a­­cele frumuse suvenire ale strămoși­lor noștri, cari cu tote desbinările lor, sciau­ însă să-și dea mâna cu inimă curată în tâmpii critici și sa facă, deși putini la numer, dar uniți, acele isbânzi eroice ce au susținut existența României Adunarea avend deplină con­­vincție că veți făce fericirea p­a­­triei, se socotesce norocită a aduce la cunoscința Inălțimei Vóstre, re­zultatul votărei sale și a se ruga cu respect să bine­voiți pînă la îndeplinirea tutor formelor, a lua disposițiuni pentru cârmuirea tre iilor Principatului, tai» lui C. I. i«tui Măria ta ! Suntem mândri și fericiți, că Adunarea electivă din Bucu­­resci, ne a onorat cu marea și frumósa misie de a depune co­rona lui Mihaiu în mâinile Mă­riei Telé, căruia frații noștri de aci au încredințat corona lui Ștefan.­ Ceea­ ce însă realță mi­sia nostră și face să trăsasce de fericire inima Măriei Telé este că Românii munteni au coronat în Măria Ta, nu un individ, ci marele principiu de viață al na­­ționalităței nóstre. Românii din Moldova, avură fericirea de a proclama cei d­e în­­tâi unirea acestor două triun­chiuri ale aceluiași trup. Acla­mată apoi în unanimitate de cinci milione de Români și de amândouă Adunările ad hoc, s’au mai găsit omeni cari au mai dis, chiar în conferințele din urmă, că acele, Adunări n’au fost exprimat adevărata dorință a nației, și cererea nostru cea mai esențială, fără împlinirea căreia ne este prin neputință a trăi, fu din nou amînată. Cu inimele sdrobite de du­rere ne supuserăm cu tote a­­cestea voinței minoritatei pute­rilor chezașe, și procedarăm la alegere­a Domnului. In momentul însă în care A­­dunarea electivă din Bucuresci, voi să începă a proceda la ale­gerea Domnului său,­­fatala pră­­pastie în care ne arunca despăr­țirea puterilor administrative s’arătă înainte-ne în totă adîn­­cimea ei, și în acel moment mandatarii nației stingînd cu lă­­crămile lor focul de ură și de diviziune ce nenorocirile trecute aprinsese între clase și partide, se luară unii pe al­ții în brațe și săriră cu toții fatala prăpastie, strigînd­­ să traesca Alexandru Ion I. Toți cei cari, streini sau Ro­­mîni, au fost față în acel mo­ment solemn și unic pate. în a­­nalele istoriei omenirei, au dis că secoli­ de durere și umilință ce au tescuit nația Romînă, în loc de a o ucide n’au făcut de cît a comprima a ei putere, spre a o face astă­zi, printr’o singură săltare a s’arăta d’o dată îna­intea Europei, tot acea nație jună și puternică, pe care ea a fost cunoscut-o, cînd era bule­vardul de apărare al civilisăreî contra burbonismului. Măria Ta ! In acest minut, cînd putem în sfirșit și noi a ne ridica frunțile fără rușine și a ne uita cu recunoscință, dar fără umilire, în fața Europei, în acel minut cînd stînd pe tă­­rmiul Moldovei, simțim toți că stăm la sînul aceleași mume, fi­­e­ ne­iertat a atrage privirea Mă­riei Télé și a Europei întregi, asupra unor fapte din cele mai mari.Numele Domnului ales de Moldova, în minutul ce fu pro­clamat în mijlocul Adunărei e­­lective din Bucuresci, avu, cum diferăm, magicul efect a înfrăți și a întruni tóte acele clase a cărora desbinare—și de ce să n’o dicem—a cărora ură și com­batere au fost condus de mai multe ori nația Română la peire. Acest singur fapt mai mare chiar de­cât acela din memora­bila di de la 4 August din a­­nalele istoriei Franciei, acesta minune ce nici o putere omenes­­că n’ar fi putut’o îndeplini, este d’ajuns spre a arăta pipăit, că cei cari vor mai îndrăsni a re­fuza unirea Principatelor, voesc a le șterge îndată din sânul națiilor celor vii. Tot d o dată acesta alegere este consfințirea unuia din cele mai mari princi­pii ale secolului nostru. Gea ce sabia celor mai viteji eroi, Ștefan și Mihaiu a a putut face, unirea tronului Principatelor, numele Mării Tale ca represin­­tant al acestei idei vitale, a fă­­cut-o în o domnie de 19 zile Fondat în 1857 de C.A. ROSE IT­I Director • VIF10­­1 ROM Astă­zi fiind aniversarea fondărei Lițtei Culturale dăm po­­tretul primului președinte și fondator al Ligei, mult regreta­­­tul G­rigore lîrii­ i.ian Vodă acum cei cari cred că națiile, se câștigă prin sabie că adevăratele conchiste nu se mai fac de­cât printr’o idee mare și adevărată, și înțelegă în sfârșit neamicii noștri, că pe cei cari Dumnedeu i-a întrunit nici o mână omenescă nu­î va mai putea despărți Primescu deci ales al României pe lângă corona principatului de peste Milcov, ce suntem !’Ur mișî ați aduce și inimile a do­uă milióne și jumătate de ro­mâni, cari ne au însărcinat a’ți le închina cu amor­ și respect, și a te asigura că pe cât vei ține cu tărie stindardul Ustirei, al naționalităței, al dreptăței și al libertăței, Rumânii de peste Milcov, ca și cei de aci, te vor urma cu un singur om și stri­gând ca un singur viers : Trăiască România ! Trăiască Domnul Alexandru Ion I­. Cuvântarea lui S­tandru Iii I In numele actului națio­nal și măreț prin care A­­dunarea electivă din Bucu­resci, a întrunit coronele țerei­ Românesci și a Mol­dovei, declar că pe cât sunt mândru de-a mă găsi înălțat pe tronul Moldovei, pe a­­tât sunt asemenea mândru de-a vedea numele meu în­­scris în rândul Domnilor Țerei Românesci. sIn ochii mei actul ce l’atî desevârșit, domnilor De­­putați de peste Milcov, este triumful unui principal mân­tuitor ce viază cu tărie în inimele românilor, principiul frăției românesci ! El ne-a scăpat de perdere în trecut, el ne renvie în tira­de față, el ne va duce la bi­e și la mântuire în viitor. Să trăiască dar frăția ro­­­­­nească ! Să trăiască Principa­tele Unite ! Din viața lui Cuza Prințul Alexandru Cuza a fost unul dintre cei cari la 1848 au ridicat stindardul­ autonomiei și al libertăței Principatelor și unul dintre cei cari au suferit de arbitrariul guvernului de a­­tu­ci. Sub guvernul lui Vogoride, administrator fiind la Galați, a fost unul dintre cei care au susținut cu tărie drepturile na­ției.In urma evenimentelor de la 29 Marte 1848, Alexandru Cuza împreună cu alți 12 moldoveni, fu destinat a fi exilat din țară și dat pe mâna turcilor. Barca ce trebuia să-î transpor­te de la Galați la Macin fu is­­bill ,de furtună, pe malurile zilei. Atunc, dintre baionete, șapte dintre tinerii patrioți, prin­tre cari A. Cuza, scăpară sub p­rotecțiunea agentului englez, carele apoi le înlesni mijlocele de a emigra în libertate. Alecu Cuza a fost președinte al tribunalului din Galați, di­rectorul departamentului din năuntru, pârcălab la Galați și în timpul Căimăcămiei, locote­­nent de cap al oștirei. O poesie din 1859 Publicăm următorea poe­sie, făcută după alegerea lui Cuza de H. Winterhalder și publicată sub pseudonimul Iernescu. Națiunei române * » Doua­ ramuri pe un arbor, P’o tulpină dou­i flori, Au o viață d’o potrivă, Unei mume sunt surori; Grea le par o despărțire Si doresc a lor unire. Moldovenii și Muntenii In nimic se osebesc, AU o patrie comună Și români toți si numesc, Simt că nu e fericire, De cât numai în unire. Ce și face ’n Adunare, Spune fi­are deputat! Poporul în curte afară N­ile­trei a așteptat. — Vrem a țereî mântuire Și lucrăm pentru unire. Ce strigăm­ de bucurie ! Fraților am­ isbutit, Să trăiască România! Sorta ei sa împlinit. Nu mai este despărțire; Dumnezeu ne a dat unire. Iliescu­ ------­ 3------­ Telegran lu­l Posetti Unul din membrii delega­­țiunei Camerei din Bucu­resci, însărcinată să presinte lui Cuza actul alegerei sale, a fost și C. A. Rosetti. El, imediat ce a avut o întrevedere cu noul Domni­tor, a telegrafiat impresia sa lui Ion Brătianu, expri­mând entusiasmul tau. Acea telegramă a fost mult timp explorată de o­­posiție din causa expresiei: domnul este sublim. O repre­­sucem adi căci conține ,u fapt care este în onorea lui Cuza, care a puterilor că se retra­­ mtificat dacă se dă un prinț strein. Iată telegrama : lași 29 ianuare, 18b9 2 ore p. m. D-lui Ion Brătianu. Primire splendidă, eșind de la Domn introducere în Adunare cu cea mai româ­­nescă majestate, cuvinte din ambe părți la tribună. Eri. Adunarea a votat în unanimitate adresă și depu­tăție către Adunarea Mun­­teană. Domnul notificând puterilor alegerea a dis, că numirea sa este realizarea ideei mărețe de unire și că este gata a depune carenele de vor voi să dea Prințul strein. Domnul este întru tote sublim. El plecă Luni. Pregătiți primirea. C. A. Foseti,i.­ ­v.rWJWV V DIAVOLUL In interesanta revistă din Londra Review of reviews a apărut un important articol intitulat: Lumea nevadată a diavolului în care se vorbesce despre marele oraș. Ne­w- York. Iată ce scrie D. W. I. Stead despre acest diavol: Lumea lui Satan n’are nimic extra­ordinar și, ca să-l exploreze cine­va e de ajuns să străbată oceanul și să calce pe pământ liber al Americii. Lumea lui Satan este New-Yorkul și cele o mie și una de turp­tu­­dini ce le cuprinde ; iar Satan ca o mie de capete, care domnesce acolo singur și netulburat, nu e de­cât o asociație misterosă, a cărei putere se întecește după fie­care asalt, și care se numesce Tammany-Hall. După tradiție, Tammany ar fi fost numele unui In­dian al căruia trib locuia odinioră pe teritoriile cari constituesc astăzi noul Jer­sey și Pensylvania. Acest Tammany, botezându-se a avut primejdioasa cinste de a susține o luptă contra satanei și gloria de a eși învingătot ceea ce­­ l-a făcut să fie canonist. El a fost pentru toți Sfîntul Tamman. Cât despre societatea pe care el a botezat-o, nu gă­sim nici o mențiune înainte de începutul veacului de față Pe atunci, un ebenist de origină irlandeză, numit William Mooney, i-a impri­mat adevăratul ei caracter politic și Tammany se ins­tră pe la 1811 într’un imo­bil care­­ aparține" De la început, disciplina­­ era severă, organisația și ne­număratele ei ramificări ’i-au dat o superioritate asupra celor­l­ alte partide. Tamma­ny-Hall era, și este încă, adevăratul centru de agita­ție d­­ [UNK]mocrată în New-York. .neț’:narii, a căror alege­re era asigurată de nefistă redutabilă asociație, îi apar­­țineu­ cu corp și suflet. Fi­rele ei punea­ în mișcare, de la un capăt la cel l’alt al marelui oraș, o adevăra­tă armată de omeni asupra cărora putea să conteze, cum și el la rândul lor con­­tau­ pe dânsa. In capul ei se afla un fel de dictator de stăpân absolut Boss-ul. William Tweed unul din șefi care debutase ca sim­­plu muncitor, a fost un a­­devărat tiran al New-Yor­­kului timp de mai mulți ani și muri în închisore. Numit comisar la serviciul căilor de comunicație, emi­sese, în primul an al magis­­traturaturei sale, titluri fal­se pentru 750.000 de do­lari. Evenimentul acesta n’a avut de­cât o slabă înrâu­rire asupra destinelor lui Tammany-Hall Succesorii lui au continuat aceste ră­tăciri și au terorisat orașul până în ziua când, în 1874 alegătorii au­ isbutit să scu­ture acest jug. Asociația a!!! bătută în chip rușinos în persona candidaților săi la cele mai importante funcții municipale și o anchetă fu deschisă de invingători a­­supra manoperilor celor în­vinși. „Tammany-Hall, era stă­pân pe legislatura Statului, poliție pe funcționarii de ori­ce treaptă. O mare parte a presei era la absoluta lui discreție. In timp de trei ani, s-a plătit la un­spre­­dece­diare suma de 2.329.482 dolari sub pretext de pu­blicitate sau de anunțuri cari n’au apărut nici­odată. Deo­sebit de aceasta, milione de dolari au­ fost furate de a­­cești conspiratori cu pavaje, reparații, etc. Comitetul a luat din tesaurul public o sumă de peste 37 jum. mi­lione ca să mobileze și să repare noul palat de justiție. S’a fi cumpărat tapete pentru 3 milione, de­și nu se gă­sesc atâtea tapete în palat. Conrupția, putresiunea po­litică, s’au abătut peste New­ York și ar trebui sa se re­curgă la ferul roșu ca fie vre-o speranță de îndrep­tă­rare. Din nenorocire, nu sunt sefectate numai indivibil­­e corpul social întreg, fiind­că după asemenea revelațiuni,­ după înfierarea publică a tuturor vinovaților, demonstrația relațiilor după lor cu Tammany-Hall, tot can­didatul formidabilei asocia­­țiuni a triumfat la alegerile ale New-York-ului. Cine e mântuitorul care va, strivi hidra, cine e Her­­euL care va curăți grajdu­l lui Augias? D. Stead ’ merge până a prevedea ven­irea unui divitator.

Next