Romanul, iunie 1899 (Anul 43, nr. 383-397)
1899-06-10 / nr. 389
ANUL AL 43-lea No. 389 VOEȘTE ȘI VEI PUTEA 5 «E3 Cu ooli Tn totă țara ABONAMENT* . IN ȚARA , pe an 20 lei cu suplim. 30 lei IN STREINATATE „ „ „ 40 lei REDACȚIA STRADA TEILOR No. 138 lföhtuiri în 181>7 de A. ROSE I’TI LUMINEAZA-TE SI VEI FI 5 Bazii în totă țara ANDNCI DRI : Pagina IV.....................linia 40 bani Inserții și reclame 2 lei linia ADMINISTRAȚIA : STRADA TEILOR No.- Blis. 77 . 041 . I Director VINITILA V. A. ROaETTI .— a. •. > * Consfătuirea liberalilor pri seară vr’o 50 de persoane s’au întrunit la d 0. Nacu, în scop d’a se înțelege asupra mijloacelor de luptă. in primul rând ca propaganda a ideilor liberale s’a considerat organisarea clubului și a să da concurs celor două chiare ale partidului. Au vorbit d nil C. Nacu, O. Stoicescu, Dr. Râmniceanu, V. Epurescu, Alexandru Radovici, Ștefan Ion etc. Toți oratorii au recunoscut meritele d-lui D. Sturdza și necesitatea d’-ai da tot sprijinul spre a conduce și de aci înainte partidul. D. Radovici a insistat asupra necesităței d’a să îmbrățișa cu mai mult foc gestiunile democratice arătând că partidul nu trebuie să fie numai un partid de guvernământ ca să alterneze la putere cu cel conservator, dar și un partid de progres. Printre cei presenți erau d-nii D. Gianni, N. Crătunescu, P. Orbescu, A Stolojan, Dr. Cantacuzino, E Carada, D. Protopopescu, A. și Em. Ouloglu, P. Christopolu, V. Antonescu, Ion și Vintilă Brătianu, H. Rosetti, Gr. Gianni, C. P. Robescu, G. Bursan, A. Carp, etc. O nouă întrunire se va ține dilele acestea. Răscoala din Olt Răscoala din Slatina a avut consecințe din cele mai dureroase, î.Numărul sătenilor împușcați pare fi mai mare decât 14, cât spuneau darele oficioase. Nu voim a profita de nenorociri ca cele din Olt, spre a ne face din ele o armă de partid, dar trebue să constatăm că mai deauna răscoalele sătenilor in tot sunt datorite faptului că se calcă de autorități drepturile lor s’au că nu li să dă cea ce li s’au făgăduit. In primul caz răspunderea cade numai asupra guvernelor, în al doilea, asupra partidelor politice, cari, în timpul alegerilor întrețin pe săteni cu făgăduiala că le vor da pământuri. Cauza revoltei actuale pare a aparține primei categorii, ea este provocată de ingerințele electorale făcute de administrație spre a opri pe d. Bogdan Pitescu să fie ales, după cum era dorința sătenilor. Ei s’au revoltat pentru că n’au fost lăsați să’și execute dreptul de alegători, pentru că au perdut speranța in dreptate, deoarece vedeau că anchetele anunțate se tot amânau. Aci e prima vină a guvernului. Acum nasce întrebarea, daca reprimarea prin forța armatei era indispensabilă, dacă autoritățile civile și militare au procedat cu tactul ce să impune in asemenea cazuri. Versiunile cele noi torii circulă și nu putem contradicsei exact cum s’au petrecut lucrurile. Unii acuză guvernul pentru că trenul din Craiova, care venea cu soldați s’a oprit chiar in gară, cea ce a dat foc la o învălmășala, soldații fiind siliți a înpinge pe sătenii, spre a se da jos din vagoane. Alții pretind că nu s’au făcut somațiunile legale înainte de a se trage focuri. ’7’Indépendance Roumaine, confirmă această versiune. Un fapt neexplicabil este cum au putut veni sătenii în număr atât de mare și armați, cum au putut ocupa gara, fără ca autoritățile să întrevie la timp și să încerce a convinge pe săteni că nu prin agresiune vor putea obține cea ce doresc. E de neînțeles cum Autoritățile nu au solut ce se petrece și sub ochii administrației sătenii din mai multe comune au putut a se aduna și veni în Slatina fara ca vre o încercare să se fi făcut de a-i face să renunțe la intenția lor, pe cînd mai era timp și s’ar fi putut Înlătura o vărsare de singe Aceasta este o dovadă mai mult de reaua stare în care se află administrația noastră. Cea ce Insă este îngrozitor, este goana ce s’a dat sătenilor urmărindu’i cavaleria pe o distanță de 8 kilometri. Răspunderea guvernului este mare și va plăti scump consecințele neprevederei sale,ale barbariei agenților săi. EDIȚIA DE BAR A Parlamentul din 1899 N. FILIPESCU Deputatul col. I din Brăila ECOURI Batalionul al 5-lea.le vînători a plecat din Sinaia și a fost dus la Bacău în Prahova, din cauza epidemiei de pojar. Prin oraș circula asără svonul despre demisia d-lui N. Fleva, ministrul domenilor. Voința Naționala înregistrează svonul despre retragerea dlui Disescu ministrul justiției. Mitropolitul Primat va continua săptămîna viitoare cu inspecțiunile pe la diferite mânăstiri din țară. Filoxera s-a ivit în unele vii din comuna Greci și în podgoriile de la Sarica, din Dobrogea. Toate viile din Dobrogea sunt amenințate. Lucrările portului Constanța, cari se execută acum în Regie, merg cu o mare repeziciune. Numai la digul despre largul Măre s’au făcut de la 20 Aprilie și pînă acum 100 de metri complect terminați. La digul despre sud, apărarea platformei, s’a făcut de la aceiași dată și pînă azi peste 200 de metri. Terasamentele merg de asemenea foarte repede, construinduse pe zi pînă la 1000 metri cubi. La universitatea din București se face în momentele de față prima abilitare a unui decent, în facultatea filosofică, după formele nouei legi a învâțămîntului superior. Luni s’a ținut un colloquim ; astăzi și poimîine la 3 ore se vor ține în sala No. IV secțiunile publice de probă. Candidat este d. C. Rădulescu Motru. Comisiunea examinatoare e prezidată de d. T. Maiorescu ; din ea fac parte și d-nii Leonardescu și Găvănescu, profesori la universitatea din Iași. Ofițerii, care au terminat cursurile școalei superioare de războiu, vor fi obligați în curînd de a’șî face stagiul într’o altă armă decît aceea pe care și-au ales o la început. Ei vor fi apoi supuși la un examen special spre a fi brevetați ofițeri de stat-major. Academia romînă invitată de a trimite un delegat la congresul orientaliștilor, care se va întruni la Roma a transmis această invitație ministrului de instrucțiune publică, care a desemnat pe d. Hulban, fost consul. O nouă comisiune de remontă va pleca zilele acestea în Rusia, pentru a cumpăra 300 cai necesari cavalerie. D medic șef al Capitalei a invitat pe toți medicii din București, ca îndată ce vor constata 11 vreunul din clienții lor, vreo boală epidemică să înștiințeze serviciul sanitar spre a lua măsuri în consecință Consiliul sanitar superior al armatei a luat disposițiunea de a se construi nouă pavilioane de boale de ochi la infirmeria de la Teiș. Exposiția de făinuri românești la Rotterdam a fost deschisă la 5 iunie de președintele camerei de comerț, unul din cei mai mari negustori din Olanda. Industriașii noștri au expus eșantilioane de făinuri și pesmeți conserați. Calitatea acestor lucruri au fost mult apreciate Exposiția a reușit pe deplin. Balotfigare colegiului I de Senat Covurlui.— Alegători înscriși 372; Votanți 269; Anulate 4; Ion Plesnilă, conservator 168 voturi ales; Dim. Laurian, junimist, 97 voturi. Prahova.—Votanți 379 Ștefan Greceanu, conservator, 247 voturi, ales. Dim. Sturdza, liberal, 128 voturi. Mehedinți.— Inscriși 279 ; Votanț 265. ’ ’ I Al. Farța, conservator, 116 voturi ales; D. Sturdza, liberal, 90 voturi, R.Sărat—înscriși 216; Votanți 147 Ghiță Lupescu, liberal, 152 voturi ales. N’a fost alt candidat. Bacău.—înscriși 203; Votanți 137 Anulate 4. Leon S^chelari, liberal, 83, voturi, ales ; Toma Rafail, conservator 53 voturi, Piatra-Neamți—înscriși 119; Votanți 80; anulate 4. Const. V. Andrieș, 51 voturi ales. Nicu N. Albu, 25 voturi; Rom— înscriși 210; votanți 156 ; Anulate 1. Const. C. Gordescu, 85 voturi ales. Dim. Dobrescu 64 voturi Trecutul lui Pipa Judecătorul de instrucție caută să restabilească antecedentele asasinului Ion Pipa. La început Ion Pipa delarase că e din comuna Corbeasca, de lingă Tecuciu. In urma cercetărilor făcute,s’a dovedit că el s’a născut la 18 Februarie 1881, în comuna Secuești plasa Bistrița de sus, județul Bacau. El e fiul natural al femeei Elena Nicolai Gavrilă, și i se mai zice și Ciocârlie. In comuna lui natală, ucigașul are un unchiu, anume Nicolae Gavrilă și o mătușe anume Maria. In orașul Bacău el a săvârșit de asemenea o mulțime de spargeri și fiind prins în satul lui natal Lăcuești, a răușt să fugă. E interesant de știut chipul cum a fugit Pipa . El a fost dus în comuna Fontînelele, lîngă Lăcuești, fiind legat țeapăn cu mîinele la spate. El declară că primarul și notarul comunei l’au bătut foarte rău. El a fost pus apoi In camera no roul 10 (22) Vineri 11 (23 Iunie) 1899 tarului, unde se afla și șeful garnizoanei. Rimâind singuri, s’a rugat de șeful garnisonei să deslege, fiindcă’i dor brațele. Acesta l’a deslegat. Șeful de garnisona uitînduse pe fereastră. Ion Pipa a profitat de acest moment, a luat un revolver încărcat, ce se afla din întîmplare pe masă și l’a amenințat că’l împușcă, dacă va face vr’o mișcare. El a tras într’adevăr, dar revolverul n’a luat foc fiind stricat, apoi a fugit din odaie și s’a dus la Pășcani. De acolo a venit in postul Peștelui la București. Pipa a declarat că de multe ori se ducea pe la maidanul Duca, vis a vis de Cișmigiu, unde a jucat adeseori în jocul. Uite popa nu e popa !al care a pierdut o singură dată 8 lei și un ceasornic. El a mai jucat la jocul de noroc cu table, unde a pierdut 200 lei. Confruntat cu stăpinul jocului, acesta l-a recunoscut. Cu ocazia acestei confruntări, Popa a exclamat : Eștia sunt mai hoți decât mine, fiindcă aYi putut să me înșele și pe mine! A întrebat de ce făcea spargeri numai la cârciumari, și nu bancheri sau negustori bogați, el răspunse : La cârciumari eram sigur că o să găsesc totdauna în tejghea cel puțin 200 —300 lei pe când bancherii aîi mai mulți bani, dar casele lor de fer sunt greu de spart! Ieri p tichetul a primit din Iași următoarela telegramă : „Azi se judecă aci un proces în apel al lui Ion Popa împreună cu alți 4 complici». Eri, pe la orele 1 p m d. judecâtor de instrucție Al. Villamos, însoțit de d. procuror Ionescu și de d. grefier V. Dumitrescu, au fost la Văcărești, unde s’a urmat cu luarea interogatorului și l’au confruntat pe Pipa cu alți 2 martoriori, ale căror depoziții ucigașul le-a confirmat în totul Pipa a declarat ca el n’a fost în strada 11 Iunie la cârciumarul Christea Pagianopol, spunînd : Domnule judecător, dacă am declarat toate crimele ce am comis, de ce aș tăgădui acest fapt neînsemnat! Adevărul asupra mărturisirei crimelor comise de către Ion Pipa e următorul: Pe când criminalul se afla la poliție înaintea Judecatorului de instrucție D. Vilacros, care îi lua un interogator, a intrat in odaed. general Algiu, prefectul poliției care a strigat ucigașului: — Dacă nu vei mărturisi toate crimele tale, am să-ți sdrobesc 0- sele în bătse ! Ion Pipa a răspuns: — Faceți cu mine ce poftiți ! D. Algiu eșind din odae, d. Vilacros a luat pe ucigași cu vorbe blânde și numai astfel a reușit să-l facă a și mărturisi crimele, tot ce poftiți și dreptatea va fi cu el .7 deoarece posedă un certificat de la" Wureat al conservatorului de declamație și premiul I sau al II. - • Nu voesc să citez numele nici unui elev, temându-mă să nu fiu părtinitor ; cu toții fiind în acelaș ton, clasa d-nei Romanescu a fost mai binișor. Sunt câteva elemente bune, așa în special d-ra Lina Greceanu, care a jucat pe Ana din Radu de la Afumați, promite mult, mai ales dacă....ar mai alibi puțin. Celelate binișo\ La 6 Iunie a fost anul al III Cu toții ne așteptam la ceva mai bun, dar val! aproape, aproape să-I confundăm cu cel din anul I. Nu Înțeleg de ce se dă bieților elevi roluri atât de grele ca : Ruy Bias, Don Salust, Franz Moor, și altele de aceeași categorie ? Pentru ce atâta măreție în alegerea rolurilor domnilor elevi? N’ar fi mai bine in roluri mai mici și bine decât în asemenea roluri și în asemenea condițiuni ? ! Cu toate acestea, sunt câțîva tineri care pot trece. Așa d. Corfescu care zice cu multă sensibilitate, și do ’este o deosebită inclinațiune spre tragedie. A jucat In Ruy-Blas scena cea mare. Tânărul Barbelian de asemenea are calitatea de a vorbi foarte clar Un singur cusur : prea se silește să imiteze pe d-nul Nottara, cusur care excelează printre toți elevii conservatorului. La comedie singur d-nul Decules ar face ceva dacă s’ar ocupa întreit de câte ocupă acum. Figura îl ajută foarte mult. Se observă, zic, foarte mult lipsa de școală serioasă Și în anul al III sexei cel slab a fost cel tare. D-na Georgescu AeliF, fosta d rauiescu, a avut mare succes în Adrienne Lecouvreur. Mult temperament dramatic, multă sensibilitate.... puțină lipsă însă de modulațiunea voce, și gesturi cam puțin expresive. O bună și fidelă elevă a artistei sale profesoare apoi d-na Elena Vasilescu in Uzeta din nebuniile amoroase Adevărată Litetă. Tinăra artistă erade un temperament potrivit pentru scena Vioiile, sprintenă, multă expansivitate de o nervositate orignală, adoratore, a tot ce e frumos în artă ! Ca fizic natura nu-i-a fost dușmana : un trup mlădios și plin de farmec, o figură rotundă, o privire duioasă, un picior drăguț, o voce ca un ciripit de păsări enfineile ne faisse pas ă desirer ! Sperăm ca la toamnă să o aplaudăm pe scena Teatrului Național. D-na Vasilescu a fost foarte mult aplaudată de auditor. Comisiunea examinatoare a premiat-o ca semn de distincțiune ne facem o datorie să o recomandăm în special direcției teatrului național. Din parte’mă felicit pe noua artistă, urându-i o carieră presărată cu flori. In general anul al III nu’l putem considera ca atare, de aceea am și citat câteva nume—restul nu valorează aceleași defecte ca și la cei din anul I. Nu înțeleg de ce se strâmbă atît de mult domnii elevi, când joacă roluri tragice. E oribil , te sperii, și în loc să asculți și să’l urmărești Iți vine să fugi , pește departe. Un incident regretabil s’a întîmplat la sfârșit. Câțiva elevi, numele nu voim să’l spunem— nemulțumiți de modul cum s’au distribuit premiile, au insultat pe bătrînul profesor d-nul Vellescu, amenințându’l că’l vor înpușca. E destul de trist pentru niște pretinși artiști să se poarte astfel cu un profesor Să’și aducă aminte de cazul simpaticului artist Pella, domnii elevi aceștia ne fiind mulțumiți cu clasare făcută, nu s’a prezentat la examen— și atâta tot de purtare onorabilă ! Cât a câștigat omul artist și artistul om. Credem că tinerii nemulțumiți se vor grăbi să’ i ceară scuze profesorului insultat, argumentând că erau sub impresia rolurilor jucate, ceea ce i-a făcut să creadă ca o continuare a scenei precedent . Atât. F. D. Examenele de la Ateneu La 5 și 6 Iunie s’au ținut examenele de declamație. In ziua de 5 s’au produs elevii anului I și al II lea. Nimic remarcabil, nimic care să’ți dea speranțe. .. Lipsă de dicțiune, de sentiment, de ținută, în fine lipsă de tot ce se cere unui elev la declamație. Și afară de domnii elevi cari fără să’șî simtă nici un dram de talent se apucă așa netamnesam de artă, mai sunt vinovați și domnii profesori care promovează pe asemenea elevi in loc să î păstreze câte 2 și 3 ani într’clasă, silindu-se cât mai mult să rafineze gusturile, să le civilizeze ținuta, gesturile, în fine să-i cioplească pe elevii cari poate au ceva stofă de artiști. Astfel, relansează pe arena vieței de artist, o sumă de artiști, cari având tot dreptul la pretenții de condiderațiune și de răsplată, și opinia publică nelăsîndu-se să fie înșe lată atât de ușor,se vor considera nedregățiți, victime, vor acuza publicul de lipsă de gust artistic, în fine