Românul, iunie 1914 (Anul 44, nr. 31-60)
1914-06-11 / nr. 41
Ü ,r‘.~ Hl gCTiffiTEü EÜMERCliiLil H”"" - Fermele modeln ALE STATULUI .Sînt cîțiva ani de cînd la intervale destul de scurte se svonește bi public lucruri destul de utile în legătură cu administrația, mai cu seamă, a fermelor Laza jud.asini) și Studina (jud. Romanații șa de pildă, pe cînd aceste ferme erau conduse de aministratori au ajuta din străinătate cu contract, creea ce nu este prea de mult, se vorbia de hoții la aceste ferme i unul mare, așa bunăoară se afirma că la ferma Studima pe timpul administrației cehului Fischer, ar fi fost dosită o recoltă întreagă retprezentînd cîteva sute de mii de franci, mai acum câțiva ani un administrator, din nenorocire, român împușcat, fiindcă îi lipseau cîteva zeci de mii de franci; acum ne curând iarăși se svonește de o lelapidare de bani la una din a pestei două ferme, etc.,, etc. Am vizitat și eu pe vremuri a‘$este două ferme și am găsit că Wau bine înzestrate și prevăzute lui suficient capital de exploatare. Pentru ca fiind Mne și mai ales în mod cinstit administrate să nu Producă așa de mari deficite, după nm s’a afirmat și în scris că au strodus și mai produc încă. Bar privind chestiunea fermelor platului din punctul de vedere al Contribuției lor la progresul agriculturii, scop pentru care au fost înființate, nu ne-ar surprinde iniei deficitele, însă atunci se dovedește că ele nu au contribuit, înici o proporție la progresul agriculturii, în raport cu marile sacrificii făcute de stat, nu putem decît să blamăm autoritățile cari le prezidează. Antemergătoare alle unei culturi naționale și intensive nu au fost, c ăci s’au limitat tot numai la cultură de grîu și porumb, uneori și în dijmă cu țăranii. La producerea de semințe, dacă Țnn selecționate, cal puțin alese, pe pari să se răspîndeasunL în țară și mai cu seamă la țăraniiipnici chiar la cei dimprejurul moșiei, nu s’a redat. Creșterea rațională de animale se tinde să se răspândească tauri, armăsari, berbeci de prăsilă, păr siri de prăsilă etc. a lăsat-o în grija medicilor veterinari, și el a mulțumit să orbească pe vizitatori cu cîțiva armăsari de diferite rase, cumpărați cu bani scumpi din țările de origine. Cîmpuri în cari să se experimenteze cele mai noui sisteme de cultură, sau să se facă încercări asupra culturei de diferite varietăți de plante uzuale în țără, în scop de a putea recomanda agricultorilor pe cele mai productive, mai timpurii, etc., sau să se procedeze la selecționarea principalelor plante cari se cultivă în țară, etc., etc., nu s’a n întreprins sau și dacă s’au pornit unele încercări de acest gen, acestea s’au făcut numai de reclamă, — căci deși au trecut peste aceste ferme aproape două decenii, — nimeni nu a văzut nu o dare de seamă asupra mersului lor și asupra rezultatelor obținute, dar nici cea mai mică lucrare fie de interes practic, fie științific, nu a apărut din oficina acestor ferme. Se va zice poate că aceste ferme sa fi avut vre-o întrîurire sănătoasă asupra stagiarilor și practicanților de la școalele de agricultură, cari sunt obligati a face practică agricolă la aceste ferme, timp de un an și jumătate. Ei bine nici asupra viitorilor agricultori luminați ai cărei nu au avut nici o influentă, pentru motivul destul de simplu că aceste horopsite ferme nu au avut nici un mentor care să se ocupe de aproape cu elevii școalelor de agricultură. Aceștia au fost lăsați aproape de capul lor și distribuiți la diferite lucrări din fermă în modul cel mai incoherent. Am văzut foi personale de ale elevilor școalelor inferioare de agricultură, din care rezultă că unii erau ținuți cu lunile de zile de pildă, la grajduri, sau la vie, unii la moară; alții o companie întreagă numai la plugul cu abur; iarăși alții la magaziile de producte, etc., și pare că cum se zice „printre, picături“ îi aplicau cîteva zile la arat, semănat, treerat, etc. Nu am văzut nici odată un practicant sau stagiar repartizat la cancelarie pentru a lua cunoștință de ținerea contabilității, nici măcar în lunile de iarnă. De artcum fermele, pepinierele și tolate celelalte instituții economice pendinte de ministerul domeniului nu numai că nu au o contabilitate purtată în partidă dublă,dar și controlul financiar care se face la aceste institute este mai mult decit imposibil, dată fiind mulțimea condicilor cari sunt impuse a se ține la fiecare instituție, din nari unele sunt chiar umoristice. Și cu toate acestea este foarte curios și foarte caraghios lucru, ca o asemenea stare de lucruri să mai tolerează în marea pagubă a bugetului statului și că pînă azi nu s’a găsit un ministru oare sau să le îmdrumeze, înlăturînd tot ce este șubred și putred în organizarea lor, sau să le arendeze pentru ca cel puțin ele să aducă un venit statului. Așteptăm cu nerăbdare darea de seamă asupra fermelor, care am auzit că se întocmește de ministerul de agricultură, pentru a dovedi... vom vedea cel inifiîm —prin fir telegrafic— Cursuri pe ziua de 9 iunie 4914 TRIEST Soc. Dacia România ......... 1.675 „ Naționala ................................. 1.110 „ Generala ................................. 1.185 BRUXELLES Tramwage București ...................... BERLIN Renta română 4 la sută 1910 .... ■—93 Banca Generală Română .............. LONDRA Bank of Roumanie ..........................8 jam. PARIS Renta, română 4 la sută, 1910 .... 96-60 fam. Bursa din București 9 Iunie 4914 Oferit» Casa term. Cerute Casa term. Scris. funC. rur. 97.00 — Scris. func. rur. 88 87/, Scris. urb. Buc. 96.70 96.50 Ban. Casei Rur. 9T.80 97.60 Lucuinți eftine &1/* 951 [4 Obl. Buzău-Neh. 91112 910bl. Băn. Agr. 92 92 C. Munt. dep. 97 96 Banca Națion... ’ 5470 C. Rur. nom......... 1050 — Banca Agric.......... 567 — Bank of Roum........ 235 — incendiul din str. Șelari LGAZINE DISTRCSSE rá >e J0 ... : 11. . • • declarat în centrul Capitalei, pe strada Șelari, la proprietatea d-lui Teodor Eliad, avocat. Casa incendiată e o clădire veche cu două etaje, situată la stradă, și înconjurată de toate părțile de magazine. În Incest corp de case se află magazinul de hăinărie „Centrala“ al d-lui Rncoviei et Companie, alături înspre cafeneaua „victoria“ se află magazinul de manufactură al d-lui idișu Landman și magazinul de corșete și umbrele al d-lui Steiner. ’ In etajul de sus se află hotelul f Victoria. Unde s'a declarat incendia La ora arătată mai sus, pe cînd Sergentul de poliție postat pe str. Ipeiari, trecea în revizia postului sâu, a fost atras de flăcările puternice cari se zăreauprin ferestrele magazinului de fiminărie al d-lui «ancovici. Polițistul a avizat imediat circumscripția respectivă și pe superiorii lui. In acest timp flăcările se propagau cu o repeziciune uimitoare și cum clădirea era o construcție verphe, deodată ea a fost cuprinsă din toate părțile. Trecătorii și lumea alarmată se retrînsese în jurul clădirei incendiat. Sosirea autoritiplor și a pompierilor După puțin timp de la declararea Sacului au sosit la foc d. George Scorbescu, prefectul poliției Capitalei, d. procuror Cerkez, inspectorul și comisarul de serviciu. Nu după mult timp a venit și fostul Central de pompieri, mai mite pichete de incendiu și janarmi pedeștri. S’au luat grabnice năsuri pentru izolarea magazinelor sei clădirilor alăturate. . Pasagerii de la hotel. „Victoria , Îtari au fost surprinși în somn au atut scăpa numai mulțumită inervenției autorităților. Toate ajutoarele date la timp de ti către pompieri au fost fără de nici uun folos, deoarece întreaga clădire a fost cu desăvîrșire distrusă. Incendiul a fost atît de puternic acît din cauza flăcărilor, geamuile de la magazinul „Trei Stele Albastre“ care se află peste drum, s-au part din cauza căldurei. Marfa din cate magazinele cari se aflau în rădirea incendiată a fost cu totulistrusă, așa că pagubele se evaluză la suma de peste 200.000 lei. Din ancheta făcută în cursul noptei, nu s’a putut afla nnmod precis la uza acestui puternic incendiu. S’a stabilit însă că focul a luat naștere în magazinul de hăinărie „Centrala“ al d-lui Iancovici. S’au luat declarațiunile proprietarilor magazinelor incendiate și a mai multor oameni din serviciul cafenelei și hotelul „Victoria“. Ancheta se va continua astăzi.Focul a fost complect stins la orele 3 noaptea. ÎNCERCAREA DE SINUCIDERE DE LA FABRICA «JIBEANU "* Astă noapte la orele 12.30 a încercat să se sinucidă la locuința sa din str. Doctor Obedenaru No. 14, lucrătoarea la fabrica de oțet Dr. Turbeanu, anume Florica Stănescu în vîrstă de 21 ani. Nefericita a aprins niște mangal în mijlocul casei» a astupat ușile și ferestrele, și în urmă s’a culcat. Din fericire au observat vecinii cari au anunțat comisariatul circumscripției 20. Ea a fost dusă la spitalul Golentina. Se crede că va scăpa cu viață. Cauza care a îndemnat-o să comită acest act disperat este dragostea. ESCROCHERIA DE LA ROSTA CENTRALA La serviciul mesageriilor de la poșta centrală s’a descoperit o însemnată fraudă comisă de niște păzitori. Ei luau mărcile de pe fracturi și le înlocuiau cu mărci vechi, pe cari le ștampila a doua oară. In această afacere au fost arestați și anchetați de siguranța Capitalei factorii Gh. Popescu, I. Poliescu și G. Dragu. Cercetările continuă. . A, CAPITALA rcS £#HasS3H*EE3SSBKSHBH3i Furtul de la Mitropolie y - --------- îndrăzneți făcători de rele s’au introdus în curtea mitropoliei, și fiu intrat pe fereastra de la etaj în afaăa unui călugăr căruia i-a furat iți banii ce i-a găsit acolo, un livret al casei de economie de 300 lei și haine. Inștiintîndu-se serviciul siguranței a fost însărcinat cu cerccările comisarul Hociung. Poliția este pe urma făptuitorii lui Ban. Scont. Buc... 619 ^ «— Marm. Bl. etCb....- 907 — B. de Credit......... 90g — B. Pop. din Fit........ — 230 B. Gen. Rom........ 2265 — B. Rom. purt.-... 776 < — B. Rom. Nomin..... 740 — Banca Ilfov 515 - —. Banca Com. Rom... t>25 . — „Dacia-Rom *gp8 ‘ — 3. sig. „Naț.“.......... 110Ö — 8. asig. „God.“........ 4175 •— Soc. tram, com........ 1875 Gara cerealelor in străinătate LONDRA Grâul ferm, neschimbat Grâu 77/7830/qc. str. predarea Iunie/Iulie st. n. 1980 frs. 0/o kgr. Grâu 78/7930/qc. str. predarea Iunie/ Iulie st. n. 19.95 frs. 0/g krg. Porumbul susținut. ^ Porumb Galfox pe 492 libre predarea Mai st. v. 14.30 frs. 0/0 kgr. Porumb Galfox pe 492 libre predarea Ionia st. n. 14.— frs. 0/0 kgr. Porumb Danube pe 480 libre predarea Iunie st. v. 13.90 frs. 0.0 kgr. Orzul ferm. Orz predarea Iulie st. n. 15.60 frs. 010 kgr. LIVERPOOL Grâu predarea Iulie st. n. 19.78 lei 0/Q kgr. Grâu predarea Octombrie st. n. 191. Guta cerealelor din Brăila 9 Iunie 1914 Grâu roșcat 79 kgr. la hi. 1 la sută c. s., 20,80 la sută kgr., 16,43 hi. Grâu galben 79 kgr. la hi. 1 la sută c. s. 20,70 la sută kgr., 16,35 hi. Grâu 78 kgr. la hi. 2 la sută c. s., 20,50 la sută kgr., 15,99 hl. Grâu 77 kgr. la hl. 3 la sută c. h. 20,30, la sută kgr., 15,63 hl. Grâu 78 kgr. la hl. 2 la sută C. S. 20,30 la sută kgr., 15,83 hl. Grâu bun curat roșii 80 kgr. la hl. 1 la sută c. s., 20,60 la sută kgr., 16,48 r. Grâu bun curat galben 80 kgr. la hl. la sută, 20,50 kgr., 16,40 hl. Grâu amestecat 75 kgr. la hl. 4 la sută c. s., 19,50 la sută kgr., 14,62 hl. Secară 1 calitate 74 kgr. la hl., 14,70 a sută kgr., 10,88 hl. Secară 11 calitate 72 kgr. la hl., 14,40 la sută kgr., 10,37 hl. Orz de toamnă 64 kgr. la hl., 13,65 la sută kgr., 8,73 hl. Orz de primăvară 60 kgr. la hl., 13,45 la sută kgr., 8,07 hl. Ovăz 45 kgr. la hl. 12,70 la sută kgr., 5,71 hl. Porumb gros galben 77 kgr. la hl., 12,25 la sută kgr., 9,43 hh Porumb cincuantin 80 kgr. la hl., 14,40 la sută kgr., 11,52 hl. 9 iunie 1914 Două încări de sinucidere Leon Swartz, de 22 ani, funcționar comercial din str. Spaniolă No. 11, s’a împușcat în urmărul drept. El a fost transportat la spitalul Brîncovenesc. Cauza, e dragostea. Margareta Molnár, de 17 ani, din str. inginer Eremia No. 34, ducîndu-se să scoată apă din str. Aurelian, de la un puț, a căzut înăuntru și s-a înecat. Societatea de salvare a dus-o la Spitalul Filantropia în stare gravă. Comisarul Popescu, de la circa 3 de periferie, bănuește că ar fi la mijloc o încercare de sinucidere. — C. furtul bla Na Eleonora Mihăilescu AUTORUL FURTULUI S’A ARUNCAT PE O FEREASTRA DE LA ETAGIUL iI FĂPTUITORUL sA fie autorul tAlhAriei din strada dragoș-vodA? Despre d-ra Eleonora Mihăilescu, simpatica societară a Teatrului National din București, nu s’a m ai vorbit de cînd cu nesocotitul interview prin care un fost director de teatru o insultase pe nedrept. Stagiunea s’a închis , iar drar Mihăilescu lipsește din Capitală. Cine ar fi crezut că vom avea prilejul să ne ocupăm de grațioasa noastră artistă ca victimă uni!lor. Cu toate acestea ocaz,unica a sosit. Iată împrejurările în care s'a petrecut ciudatul fapt, căci este cel puțin curios din partea unui spărgător să aleagă tocmai casa unui artist. Individul Niculescu, bine cunoscut poliției noastre și parchetulu , este autorul loviturei care de astă dată a dat greș,după cum veți vedea mai ia vale. El s’a suit la etajul al Il-lea al clădirei in str. Regală No. 21, unde locuește d-ra Mihăilescu, de unde a furat niște stofă, bibelouri, etc. Sergentul de oraș din post cu No. 787, observând că un individ suspect s’a strecurat în casă s’a luat după el. Gardistul la găsit tocmai pe cînd scotocea prin casă. La somațiunea sergentului să stea, Niculescu s’a aruncat pe o fereastră, căzînd în stradă. El s’a rănit foarte grav la cap cu acest prilej, rămînînd în nesimilare. A fost transportat la spitalul Colțea,dar nu mai poate vorbi. La percheziția ce i s’a făcut de către comisarul P. Albanopol, de la circ. 21, s’a găsit la el niște sírnna, chei, stofă furată dela d-ra M.hăilescu și un briceag. S’a vestit siguranța Capitalei care a început cercetările. După anumite observațiile rl-lui I. Rafail, inspectorul șef al siguranței Capitalei, se crede că Niculescu este avizul tâlhăriei din str. Dragoș Vodă, care a pus anul trecut întreaga Capitală în mișcare. Se știe că acolo a operat masrcat în casa mătușei d-lui Romulus Voinescu inspectorul general al polițiilor din țară. Deocamdată este numai o presupunere care de bună seamă se va adeveri. HOMÁÍCÜL CONFERINȚA interparlamentară INVITAȚIUNEA PENTRU A 19-A CONFERINȚA DE LA STOKHOLM Domnii membri ai Parlamentului care doresc a se înscrie în grupul roman interparlamentar pentru a participa la a XIX-a conferință interparlamentară ce se va ține la Stokholm în zilele de 6, 7 și 8 August a. c. sunt rugați a trimite adesiunile d-lor, împreună cu suma de 30 lei taxa de înscriere, pe adresa d-lui Scarlat Lahovaru, secretarul grupului, calea Dorobanților. D-nii membri ai Parlamentului sunt rugați a trimite această adestiune ci mai curînd și în tot cazul înainte de 16 Iunie, ultima zi cînd se pot primi înscrierile pentru conferința interparlamentară de la Stokholm (Suedia). Președinte. (s) C. G. Dissescu. î?); Secretarul grupului român (s) Se. Lahovary. ; Accidentul aviatorului si tai, MaciKino-Pașcanu ON BRISTOL“ DISTRUS DE FLĂCĂRI In ultimul moment ni se comunică că un grav accident de aviație s’a petrecut azi d. a., la Craiova. Sub locotenentță Cantacuzino Pașcanu» care plecase ieri dimhicală din București ,a sosit la ora 3 p. m. la Craiova și avoil să ateriseze pe cîmpia de la hipodromul din parcul Bibescu. La aterisare motorul aeroplanului a făcut explozie. Aeroplanul a fost cuprins de flăcări. Sub locotenentul Cantacuzino Pașcanu a putut sări la timp din aeroplan, astfel că a rămas neatins. v. a str. yarfdil Aeroplanul a fost complect distrus. ------------OXIO!-------------* FAȘCANI In ziua de 7 Iunie a. c. locuitorul seculai lord. Th. Covrig, din satul Sodomeni, comuna Pașcani, întorcîndu-se dela prășit, s’a sinucis prin strangulare, la locuința sa, din suszisul sat. Motivul este, că, numitul zăcea de multă vreme de pelagră. — Duminică 15 Iunie, ora 9 a. m. în grădina și salonul scoietaței de „Tir“ Pașcani va avea loc mare serbare de vară, sub patroonajul d-lui Sebastian Moruzi. exo-----------— In jurul MsforUsla Cult» Sinuciderea lui Glinii? Oscar Lăzărescu, secretarul liceului Sf. Sava, unul din autorii fraudelor de la ministerul instrucțiunei, a dispărut și nu poate fi găsit nicăeri cu toate că polițiaa căutat pretutindeni. Se crede că Lăzărescu se ascunde la vreunul din foștii săi tovarăși de chef care îl tine pitit în casă. Se știe că, de un răstimp, Ghenovici și Lăzărescu erau văzuți foarte des făcînd chefuri prin ochiurile din centrul Capitalei, în tovărășia femeilor pierdute și a unor tineri stricați. Adesea eșau la ziuă de la locuiril ^.Monopol“ din str. Cîmpineanu. Anii dimineață s’a răspândit prin Capitală zvonul că Edgar Ghenovici, fost șef de birou la ordonanțarea ministerului instrucțiunei, ar fi fost arestat la Oltenița, unde a încercat să se sinucidă. Deși tânăr, Ghenovici era vechi funcțiion iar la culte în direcțiunea învățămîntului secundar și superior. El reușise pe vremuri să-și dobîmdească încrederea șefilor săi și adesea a fost însărcinat cu anchetele cele mai dificile, în care se cerea multă pricepere și cinste. Dînsul a descoperit atîtea fraude, prin aceste anchete, încât nimeni nu credea că va ajunge să facă el însuși fraude. Deși șchiop, Edgar Ghenovici era foarte afemeiat și probabil că orgiile pe care le făcea în ultimul timp, l’au nenorocit —Octet. -------------------0X0-------------------- 0 expozițiune școlară Odată cu sfîrșitul anului școlar, direcțiunea externatului gradul 1 de fete din strada Gloriei, a organiat o expozițiune în care se pot vedea produsele activitătei de un an de zile, ale elevelor acestei școli. Direcțiunea școalei conștientă că într’o adevărată educațiune trebue să se aibă în vedere și de semnul și lucrul manual, a inserat în programul său didactic aceste două elemente indispensabile și cu aceasta a dat privilegiul să se întrevadă progresul în cultura estetică și economică caznică. D-na A. E. Sfințescu,expune lucrări în ulei și pastel care pe lingă calitățile tehnice ale d-sale evidentiază o mare dragoste pentru peisaj. Are colorit bogat și puternic un suflet deosebit, care sta să aștearnă pe pînză, simțăminte izvorîte din eternul frumos menit la rîndul lor să se comunice și spectatorului. In aceeași sala, elevele d-sale expun lucrări în pastel, desemnuri, cari, patru noi, dau dovada unei rîvni conștiincioase și a unei note sufletești deosebite. Maestra elevelor nu poate fi decît mulțumită de lucrările elevelor sale, înzestrate cu foarte mult simt artistic. Meritul d-nei Sfințescu este îndoit că are lucrări frumoase și a dat îndrumări fericite. A. Intr’o altă sala a școalei s'a organizat o altă expozițiune de lucru manual, din care se desprinde mare însemnătate ce se dă acestei ramuri de activitate didactică. Fără a se interpreta ca o laudă, această expozițiune școlară ne-a dat prilejul să vedem lucruri cu adevărat frumoase, care sunt expresiunea unei tendințe spre frumos și a unei munci încordate. A. Sămiulescu --------------------0X0-------------— nffișcare în învățământ In învățămîntul primar s’a făcut următoarea mișcare : NUMIRI . Au fost numiți secretari la revigoratul școlar, d. T. St. Ilfov și d. Alfred. TRANSFERĂRI iau fost tramsferciți! D. P. C. A. Popescu,dela Butiman Lucianca la Ciocănești (Ilfov), D. Em. Mehedinți dela Asan Ciobănașu la Plopu Dărmănești (Ba I Jcău). D-na Eufrosina C. Popovici institutoare dela școala de băeți No. 9 din Galați la școala de băeți No. 5 din caleșa -oraș. D. Gh. Ionescu -dela școala de băeți No. 1 Giurgiu la școala de băeți No. 1 Brăila. D. Gr. C. Idriceanu -dela Jigadin Găgești (Fălciu) la Salcta (Fălciu). D. I. C. Popescu i dela Urleasca (Brăila) la Alcata (Dorohoi), --------------OXO,-------------- ii. NENOROCIRE Sergentul Gheorghe Petre, din serviciul școalei militare de artilerie, și geniu, a căzut de pe fereastră de la etaj și și-a fracturat piciorul drept. In stare desperată a fost transportat la spitalul militar. ULTIME INFORMATION! Calomnii bulgărești «MARINAMI ROMÂNI BĂTUȚI DE BULGARI. — Din sorgintea demnă de toată încrederea hi se comunică că marinarii români, cari fac serviciul pe vasele austriace, menit zilnic crunt bătuți de marinar bulgari cari sînt în mare număr pe vapor. ! .l Faptul e mai grav deoarece conducătorii vaselor nu iau nici o măsură de apărare a marinarilor români. ■ lih Bulgarii insultă Statul nostru cu cele mai triviale expresiuni. Zilelje trecute unui marinar care făcuse campana din anul trecut, bulgarii i-au smuls decorația „Aviatul Țării" bătîndu-i. Cu toate plingerile adresate conducătorilor vapoarelor austriace, aceștia nu au luat nic o măsură pentru împedicarea sălbăticiilor marinarilor bulgari, cari încurajați de aceasta continuă agresiunile. Cerem o anchetă severă pentru constatarea adevărului și pedepsirea aspră a vinovaților, în cazul cînd vor adeveri cele spuse mai sus. Orele de serviciu în direcția generală a poștelor s’au fixat de la 8—12 a. m. și 4—6 p. m. "■* In ziua de 17 Iunie a. c., la orele 11 dimineața se va ține la direcțiunea generală a poștelor licitație publică ,pentru confecționarea uniformelor de postav pentru factori și oameni de serviciu.Condițiunile acestei licitații sunt publcate în „Monitorul Oficial“, din 31 Mai, iar pentru informațiuni concurenții se vor adresa la divizia de economat, palatul poștelor. * De la 1 Februarie a. c. apare în Capitală o interesantă revistă „Les Archives de sociologie et de criminologie“, sub direcțiunea d-lui dhr. Gh. Marinescu, membru al Academiei române, și C. Rădulescu, fost subdirector general al închisorilor. Numărul 4 din această revistă, care a apărut zilele trecute, conține numeroase articole dintre cele mai interesante. Cu astfel de lucrare scrisă în franțuzește, putem să ne mîndrim. * Astăzi, Marți 10 Iunie, este aniversarea nașterei A. S. R. Principelui Eduard, Albert, principe al Galilor, născut în anul 1894. * D. Petre Gheorghievici a fost înaintat la gradul de farmacist locotement, însumîndu-se la spitalul militar al corpului I. * Cunoscuta revistă economică din Viena „Der Oesterreichische Volksurist“, publică în ultimul ei număr un articol privitor la „reforma agrară în România“ de d. I. Răducanu. Articolul arată necesitatea și importanța reformelor în sens de înfăptuire, ci critică atitudinea protivnică lor a reacționarilor noștri. * In ședința sa din Mai a. o. Societatea română de Geografie -prezidată de Majestatea Sa Regrele, a ales ca membru activ pe d. general Saegiu -comandantul brigăzei XIII infanterie. * i Minnisterul instrutețiuneii publice a dispus înființarea unei școale elementare de comerț, în orașul Barorani. Ministerul a intervenit la comiună și județ pentru igăsiirea Ideatrului în care va funcționa școala. *D-nele Onorina Pitailea își Elena Hespites, au fost numite profesoare titulare, în învățămîintul iprofesionial. * Di-na Sofia Vassiliu a fost numită maestră titulară la catedra de țesut pînză și covoare, la școala profesională din Drăgășanii. * Ministerul instrucțiunii a dispus ținerea unui examen, pentru ocuparea postului de maestru tinichigiu, la școala superioară de arte și meserii din București. Comisia examinatoare se compune diin d-nii ingineri Stratilescu, Panaitescu și I. Sterian și din d-nii I maeștrii Rășcanu și Necula. La acest examen au fost admiși d-nii: Voicu B. Ion, Ernest Teodoru, Rugescu M., Stancov G„ Lazis G„ Drăgan G., Ionescu M. Anton, Pătun. Anastase. Examenul se va ține la școala de meserii din București. * D-na Adina Em. Costinescu, a primit pentru flota națională listele cu No. 9511, 9586, 9490, 9994, încredințate băncilor populare și cooperativelor sătești din jud. Constanța cu suma de lei 355 și 40 bani. Ziarele Bulgărești „Campomt“ .( „Dnevnac” publică, de cîtva timp o serie de articole, prin cari armate română care a trecut prin Plevna, este acuzată de acte de vandalism. Se spune că soldații noștri au profanat monumentele ruse din acel oraș, monumente cari comemorează victoriile din 1877. Ziarele bulgărești insinuează că soldații noștri au furat icoane și lucruri prețioase, și prin bisericile din Plevna. Cum aceste învinuiri aduse armattei noastre sunt pure născociri vom pune în vederea pomisiunei ruse, cire va vizita peste cîtva timp teatrul răsboiului din 1877, articolele ziarelor bulgare, pentru complecta stabilire a adevărului, demostrînd înc dată reaua credință a unei grițu& prese bulgarei * FLA GARA care a apărut Șina bătă 7 Iunie are un sumar exceptțional de bogat. In acest număr sa publică bucăți în versuri și proză de Barbu Delavrancea, Mihai Sadoveanu, M. Codreanu, Cronicarul Dîmboviții, C. Sp. Hasnaș, P. Loicusteanu, V. Militarii, Al. Serban etc, --------------OXO------------— 1 BEST NECUVIINCIOS IN BISERICA Astăzi,eîtind Biserica noastră -areștină, zece prim atîtea frământăriisociale © i cfilind -hoți oamenii -de -bing se sstrăduesc să -cimenteize ilegăturâlî morale dintre ploipor și biserică, ori ce atingere -sau piedică adusă acestei -străduiruțe,devin idee gravitate excepționale. Cu -atît mai mult devin vinovați acei, «aici prin vorbdk sau faptele lor, izbesc dodisiene din inilstituțiunlle noastre bisericești.Din nefericire, nu toții din capul instituțiunilor noastre religioase 5, pot da seama de aceasta. Mulți canotă sprijii gesturi, ide celle mai muilte ori necuviiincioase, a’-și afirma neînsemmata tori pe bstamialitate. Astfel, următorul fapt, la care am fost mator, arată cu prisosință această urâtă înclinare a unora. ISiîinit mai bine de 20 ide -ani ide -cîrii frecventez biserica Dotminița Băiașai pentru care,ca -duni creștin, am căli deosebit. In aceasttă biserică vin anulți, t<neri șî bătrîni de anibe sexe. lulici aceștia sînt și mulți -statornici buni, aredinicioi și carii-și dau seama de îs» semnatul moO, ce-ți are biserica ipontrolânt-restilnisrea hiretdiintei noastre ortodoxe.De cîtăva vrelme însă, tocmai în momentele înăuțătoare ale serviciului idivin canic sufletul ,se înalță intiu întruparea iuviinluilui Idumunevaese ât Isus Bristoss, liniștea este turburată Direcția Epitropiei Așezăimiintelor Bisineo-vernești a găsit cu cale ca i printr’o dispioziție să sequestreze și din straniele ibăniciidin dreanta sfîntului locaș izolîndu-le ide rostul ibiaaricei printr’un potrdom -grop în vesliit cu ipiru șiilăsindurile goale. Bătrînii- credincioși cari la vîrstî lor, cu puterile alăbite, nu mai -plă sta pironiți aproape timp ide -d-pui ore cît durează -servieă-uil -Sf. Litunghii,sînt binevoiții să se tortureze , chiar să renumite,cu dunăre, idei .mai sta să ai SouIlte sfinta slujbă. Eri,Duminică 8 Iunie, cînid sfintru -locas era tixif de -crOdincioiși și, calm pe la miijiocul slujbei, un domn Totireaeu .fumctionar la Camera ideputaților, obosit, a îndrăznit de la intra sub coridom își a douipa un loc dintr’una din străinile goale. Bietul creștin, se vedel, sleitide, -putari, îi venise amețeală și,căutase să se sprijine de acea strană, dar nu a avut noroie -căci -a fost scosi -afară de premiioul celor 14 locuri -goale din ordinul -d-lui Greci anniu, director all Așezăminteilor Brin adveniesti. Gestul acesta brutal, meanvilnriin, chiar fată de iimprejurările din cari s’a comis, a avut darul de a izbi di, mâhnirea -cea mai dârină întreaga a s •sistoriță. Dispoziția bizară -și paraghioasă de ciprire a celor 14 tocuri își spire idusia si efectul. D. Toți rasei cunoscut ca bun- român și bun -creatin, n’a făcut nici o împotrivire aututui brutal, nmimai i de a se mânturi Uinistea în biserică. In schimb sfigirri la sfîrșituil. -s-erviciului divin, dhisonantul s’a manifestat de toți predincioșii cari eșând din biserică, au ari tipat măsura arbitrară și n exsia cotit. Din*. St. Ia. i 1 Muncitorii L= USATn fi Afini A || Satele . fi/leseriașii |— Vin | rU «3? » ru SUM — Funcționarii Doi se lerează H'BBtt É IucrătOr Am spus în numărul trecut că în legea meseriilor din 1993, se prevedea dispozițiunea după care, un ucenic nu putea dobândi atestarea calității de calfă decît în urma unui examen, ce trebuia să-l depue în fața corporațiunii. Insă această dispozițiune nu se referea decît la ucenicii de prin micile ateliere și de pe la meșteri, cei din fabrici fiind scoși de sub prevederile legei, de altfel, ca și lucrătorii, cari nu erau obligați a face parte din corporațiune, atît timp cît lucrau în fabrici. Deși destul de bună, această măsură, dădea totuși roade incomiplecte, deoarece cel mai mare număr de ucenici, cari își făceau pregătirea în fabrici nu erau supuși nici unei examinări, din care să se poată constata că ei s’au pregătit suficient, pentru a merita titlul de lucrător, ci obțineau această stare, în urma unui testimoniu (certificat) din partea fabricii, prim care se dovedea ca ucenicul și-a făcut stagiul de ucenicie, și care, de multe ori, nu pomenea nimic despre chipul în care și-a făcut pregătirea, despre aptitudinile și purtarea lui în timpul acestui stagiu, certificat ce nu avea altă sancțiune, decit iscălitura patronului sau a meșterului (șefului de atelier).^ Numim să zicem, pre aceasta, că meșterul n’ar fi fost destul de competinte, și deci destul de îndrept să recunoască dacă ucenicul său merită sau nu titlul de calfă, ceea ce voim să relevăm e criteriul după care se făcea această recunoaștere, care nu privea de loc meritele și știința ucenicului într’ale meseriei, ci constata numai, în mod foarte simplist, că acesta și-a făcut un stagiu oarecare, în urma căruia era proclamat calfă, indiferent dacă el a căpătat sau nu în acest timp cunoștințele necesare pentru exercitarea unei meserii. Totuși, cel puțin în parte, vechea lege a meseriilor, exercita, după cum se vede, um control, în privința proclamării unui ucenic ca lucrător, prin faptul că i se impunea acestui atunci cînd nu lucra într’o fabrică, depunerea unui examen,i actuala lege a meseriilor, să, nu se prevede nici un control sau examinare a nomicului, ci numai (la art. 16) că fiecare lucrător sau calfă trebue să aibă o carte de legitimație. Tot la acest articol se mai specifică că această carte „se dă, în mod obligator, de comitetul breslei respective: 1) Aceluia care are dovada de călfiță; 2) aceluia care are un act recunoscut de Casset Centrală ca fiind de d potrivă cu dovada de călfiță. ca să zică, Urî Ucenic, fie că întrunește condițiunile de învățături trebuitoare, uimitmerător, fie, că și-a făcut sau nu stagiul, prin simplul fapt că posedă „o dovadă de căluță“ i se poate acorda titlul de lucrător. Cu alte cuvinte, nu se dă nici o atenție capacității acestuia în ce privește știința meseriei, și nici nu se exercită vre um control prin care să se stabilească că „dovada de călfță“, provine dintr’o sursă autorizată sau recunoscută destul de competente pentru a putea decerne, asemenea dovezi. Din această pricină se petrec lucruri, pe cari meseriașii le detestă și contra cărora ei s’au plîns în nenumărate rînduri: anume se acordă titlul de lucrător la foarte mulți cari nu numai că sunt nepricepuți în exercitarea meseriei, dar chiar nici nu au făcut vre-un stagiu oarecare de pregătire, ci numai în urma unei simple dovezi, iscălită de un meșter binevoitor— a cărui bunăvoință, de altminteri, se poate căpăta foarte ușor prin mijloace cari, pentru prestigiul acestora, nu le credem demne, să le enumărăm aci. In lege se specifică obligațiunea pentru comitetele de breaslă de a acorda în virtutea acestor „dovezi“ carnete de lucrător și de calfă, tuturor celora cari le solicită ca să zică, în urma acestei obligațiuni comitetele de breaslă, chiar dacă ar avea putința și ar voi să exercite, vream control, sunt datoare totuși sa se execute, numai în fața unor simple dovezi. _ Din acest punct de vedere, comitetele de breaslă sunt reduse la niște simple birori de eliberat carnete, cea ce, după cum am arătat cu alt prilej, nu e menirea lor și nici intențiunea legei, care în paragraful 7, unde se ocupă de organizarea și funcționarea breslei lor, le atribue acestora îndatoriri cari nici pe, departe, nu se îndeplinesc. Ceva mai mult, liberarea cărților. de lucrător, nu se face absolut de către comitetul breslei, ci mai mult de către fiindomarii corporaționilor, cari în multe cazuri —pentru că d. președinte al breslei, care de regulă e un patron, sl nu se deplaseze,—se duc cu cărțile de legitimație acasă la dînșii și le iscălească, de multe ori fără, ca ele să fie ale cuiva, în alb. E inutil să mai adăugăm, că în acest caz, funcționarii corporațiunilor pot să acorde oricui și oricînd vrea. Carnete de lucrător. Ceea ce însă e grav și trebue cu orice pre) luat în considerare de cei în drept, e faptul că aceștia speculează cu liberarea acestor cărți, luînd sumi de bani, de multe ori de la cei cari au tot dreptul de a li se iubem carnete, fără a libera vre-o chitanță și fără a avea vre’un drept s’o facă. De altminteri aceste nereguli s’au relevat cu prisosință în recentul congres al meseriașilor și nădăjduim, că măsuri de îndreptare se vor lua de cătr direcția Cassei Centrale. W. M. P. •« V