Românul, octombrie 1915 (Anul 46, nr. 540-565)
1915-11-26 / nr. 562
V V A VOIEȘTE ȘI VEI PUTEA ANUNCIÜE! Lini» tófpt pi p e&oanÄ ta pagina H. .SC bîSI Linia corp 7 pe o coloanet la pagina IV: .30 bmü Incerții reclame In pagina III linia. . 3 lei A re adresat In om Anta t ia Administrația «1 arului. L «t * la d-ni John F. Jenes & C-ls, Sî biî — ân Faubourg Montmartre. La I*-» Hu A vieuat la d-nii Badolf Mosse ft C-is La Geneva t la d-nii Haasensteln ft Vogler și la toata agențiile de publicitate. REDACIM: 8TB. IC&DEBIEI, Ro. 19 ICHIRISTRATU STRIDI 46IDEHIE1 Ro. 17 BUCUREȘTI 2S NOEMBRIE Neant înăuntru, Gallmatie In afară E vorba chiar de d. Ion E. Orădâișteanu, fericitul auto al articolului „îndrăzneală, înăuntru, lașitate în afară“, implicat în „Adevărul“ sau în „Epoca“ de c.rî. Faptul că d. Grădișteanu nu-și justifică titlul articolului, nu înseamnă că trebue să-l urmăm pe aceiaș cale. Din potrivă, noi vom lămuri pe deplin pe al nostru. Neant înăuntru. Da, d. lonaș *— după cum se știe — n’are un bagaj intelectual prea bogat; ba am putea afirma chiar, fără teamă de a fi desmințiți, că d-sa este în această privință de o sărăcie lucie. Dacă vom să înlocuiți însă neantul cu diferite m adipozități, liberi sînteți. Rămîne dar să justificăm galimazia din afară, sarcină nu prea grea și aceasta. Iată, în toată splendoarea ei, o frază, numai una „Acest om care un loc de politică a avut purtarea struțului care ’și ascunde capul în nisip și crede că a înlăturat primejdia pe care n’a văzut-o, după ce prin pasivitatea lui rușinoasă nu numai a necinstit demnitatea țarei dar îi a compromis chiar pe lingă aspirațiunile de viitor pînă și poziția actuală, cu cît situția noastră se îngreuiază din pricina păcatoșiei lui, cu otita sfidează mai mult țara întreagă, nevoind nici chiar acum cînd falimentul politicei lui se învederează din ce în ce mai mult, să-și dea seamă de faptele lui nici celor mai în drept să îi o ia“. Acest om care, a avut purtarea care, a înlăturat primejdia care, după ce nu numai dar i-a compromis chiar pînă și poziția cu cit, cu atît sfidează mai mult, nevoind nici chiar acum cînd etc. Galimatia e strălucitoare, chiar d. Miile trebue să fie gelos de ea! Intrucît privește pe omul măi în drept să ceară socoteală fruntașilor neamului pentru faptele lor, ați înțeles cine este : d. Ionaș Grădișteanu !!! După ce ne-am justificat pe deplin titlul, socotim că avem libertatea de a cerceta proza d-lui Grădișteanu, spre a vedea care îi sunt ideile, ce observații nouă conține, ce descoperiri de seamă a făcut. Continuind, d-sa ne vorbește de un fricos care ar fi reușit să se facă despot fără știrea lui D-zeu. Dacă înțeleptul I. Grădișteanu„ creștinul d. lonaș, socotește că se poate întîmpla ceva pe pămînt „fără știrea, și voința lui D-zeu“, atunci n’are decit să întrebe pe părintele Lucaci, prezidentul său dein „Liga“. Și, dacă tot nu se va lămuri, atunci îi vámîn două căi. Sau să nu mai întrebuimț de asemenea nefericite expresii. Scm să ne dea d-la adresa vreunui biurou de corespondență cu D-Zeu, spre a putea să înștiințăm pe Creator de toate faptele noastre. Credem chiar că d-lui Grădișteanu i-ar sta bine să înființeze d-sa un asemenea biurou, cu care ar face afaceri minunate. Sfîrșind, onor d. Ionaș Grădișteanu amenință cu violențele. Sîntem curioși să știm dacă o face cu sau fără știrea lui D-zeu. Sîntem însă siguri că o face fără știrea d-sale pentru că, atunci cînd scrie, fericitul prozator are, se vede alte preocupări politice decît orientarea neamului românesc. W. 4~ Limba noastră, Limbă diplomatică in Balcani — O INTERESANTA PERSPECTIVA A „ROMANULUI DIN ARAD“ — Desprindem aci o parte din tuturor manifestărilor neamurilor foarte frumos capitol al Românului“ din Arad, cu privire la preponderanța noastră culturală în Balcani : „Regatul român a fost în toată bună vremea, de secole, înainte mergător în cultură și civilizație. Domnii români au fost ocrotitorii artei, culturei bizantine, curțile lor erau întîiele în strălucire și bogăție, principatele dunărene se bucuraseră de autonomia deplină și numai ele n’au furnizat copiî-ienicerî pentru Poartă. Mina domnilor români se întindea darnică peste Balcani, și abia rămînea așezămint cultural, biserici și mînăstiri cari să nu aibă danii dela scaunele Munteniei și Moldovei. Domnii români au făcut primele încercări cu arma de a scutura .jugul turcesc, a apăra creștinătatea amenințată de invazia stăpînilor Constantinopolului. Dar principatele dunărene au fost în Balci antervergatoare în consolidarea politică independentă. România fost modelul pentru Bulgari și a Sîrbi în organizarea internă. In relațiile de pînă aci Românii din regat au avut un rol fruntaș in toate evenimentele balcanice. Prin prudența conducătorilor de azi ai destinelor României acest rol se va putea menține și pe viitor. La deslegarea obestinei balcanice România este chemată să-și spună cuvîntul hotărâtor, ea una ce este direct interesată în afacerile balcanice și are o cunoștință mai «mult a ta» SEMPER balcanice. Iar dacă așa de strînse interese are regatul român cu vecinii de peste Dunăre și dacă el a fost arbitrul situației balcanice în atîtea rîndurî, de ce limba românească n’ar fi decretată limbă diplomatică în Balcani ? De ce luxul de a întrebuința limba unei puteri mari europene, ale cărei interese nu sunt așa de apropiate !“ Rolul României este», cu adevărat foarte bine arătat în acest articol din ziarul fraților de peste Carpați. Țara noastră a fost în vitregia vremurilor nu numai prima fortăreață creștină, care a apărat occidentul de năvala păgînilor, dar ea a fost în acelaș timp un far al culturei. Desigur vicisitudinile istorice nu au permis strămoșilor noștri să fie tot atît de înaintați în cultură ca cei din țările occidentale, dar fața de balcanici, superioritatea României a fost evidentă. Aci la noi, au existat ecouri ale artei bizantine, au existat cronicari ai vremurilor, unii Voevozi culți și luminați, pe cînd în statele din josul Dunărei nu era decit barbarie, vasalitate și confuzie polietnică. Iată de ce, în virtutea trecutului superior și a prezentului iarăș superior, Romînia poate să-și revendice fără emfază rolul de putere centrală în Balcani. -k- ■-K . EA * ' Fondator: C. A. ROSETT1 SITUAȚIA AGRICOLA a ROMÂNIEI — DUPĂ ultimele date oficiale — După ultimele științe oficiale primite de ministerul agriculturei și domeniilor, situația agricolă a țărei, pînă la 15 Noembrie ac., este următoarea: In toată Oltenia, în aproape jumătate din partea de vest a Munteniei și în părțile muntoase ale Moldovie, din cauza ploilor abundente și prea dese, pămîntul s’a înmuiat prea mult, iar în unele părți a devenit aproape noroios, așa că nu s’au putut termina lucrările agricole de toamnă, iar în Dobrogea și partea de nord a Moldovei, unde nu au căzut ploi aproape de loc, lucrările agricole nu s’au putut face din cauza uscăciunei pămîntului. In partea cantrală a Munteniei și într’o bună parte a Moldovei, timpul fiind mai priincios s’au putut executa cu succes toate lucrările agricole de toamnă. In părțile tărei unde ploile au fost mai abundente, s’au stricăciuni și porumburilor a cauzat căci neputîndu-se culege la timp acest porumb și fiind surprins de umezeală pe cîmp, în multe părți s’a stricat. In general se constată în țară o întîrziere a lucrărilor agricole de toamnă -ceea ce este dăunător pentru viitorul an agricol. Este adevărat că primiele zile ale lunei Noembrie, fiind senine și mai călduroase, au permis oarecum avansarea, pe alocuri da, a lucrărilor agricole de toamnă, rămase în întîrziere din cauza timpului neprielnic din a doua jumătate a lunei Octombrie, această ameliorare însă nu a fost de prea mare importantă. Cu toate condițiunile neprielnice, însă semănăturile de toamnă s’au terminat în toată țara, pînă la data de 15 Noembrie și în multia părți s’au început facerea ogoarelor și desfundările de terenuri, în vederea semănăturilor de primăvară. In ceea ce privește recolta de porumb a cărui culegere s’a terminat în toată țara, deși această recoltă nu se prezintă în condițiuni perfecte totuși este destul de mulțumitoare. In unele părți ale țării, din cauza ploilor prea multe, o parte dintre porumburi au fost alterate, în altra părți însă, unde a fost secetă și zile călduroase, coacerea porumbului s’a făcut în bune conditiuni și a permis ,culegeri ela acestui produs in deplina lui maturitate. In ceea ce privește viile culesul s’a terminat în toate părțile, iar recolta a fost cît se poate de satisfăcătoare, atît în ce privește cantitatea cît și calitatea. In special în pártii, unde în timpul coacerei și culesului zilele au fost secetoase și călduroase, vinul produs este de o calitate superioară, descurcatul, tăiatul și îngropatul vitelor, această operațiune fiind complect terminată pînă la 13 Noémimé a. c. * * * Sfecla de zahăr, fără de a avea o recoltă TM~a abundentă, totuși a fost destul de mulțumitoare. Desgropatul sfeclelor s’a terminat în toate părțile fărei și au fost trimese la fabrici. De asemenea a fost desgropate și sfeclele de nutreț cari au fost depositate în magnați pentru iarbă. Rep. Situația strategică din balcani Roma, 23 Noembrie. — Ziarul Esercito" ocupi aduse de situația ce s’a ivit pe frontul balcanic de pe urma sforțărilor germane, observă că toate rezultatele atît de trîmbițate ale acestei acțiuni, nu sunt statornice, în afară de rezultatul — dureros ce e drept prin sine însuși, însă fără urmări pentru războiu europeană [UNK] [UNK] care a alcătuit de zdrobirea Serbiei. In adevăr, ocuparea ținuturilor din cuprinsul Serbiei nu cere mai puține trupe decît acele cari erau trebuitoare pentru conducerea războiului împotriva oștirei sîrbești; iar, pe lingă aceasta, austro-germanii sunt siliți să trimeată trupe în Bulgaria, atît în unele puncte de-a lungul graniței bulgare, ca mijloc de întindere față de unii eventuali noui dușmani ai Bulgariei, cît și în alte localități din teritoriul bulgar, spre a preîntîmpina orice amenințare din partea Rusiei. Pe de altă parte faptul că Bulgaria a primit pe teritoriul său trupe turcești, arată cum țarul Ferdinand,și guvernul său nu prea sunt siguri de atitudinea ce ostașii bulgari ar putea s'o aibă față de foștii mîntuitori ai țarei lor. Și astfel — închee ,,L'Esercito' — am ajuns la această absurditate morală; de a vedea cum bulgarii apelează la împilatorii lor de veacuri, turcii, ca să se împotrivească acelor, ruși, cari cu prețul sîngelui lor, iau scăpat de jugul otoman. (A. T. I.) Intre Statele Unite ȘI GERMANIA — o — Roma, 23 Noembrie. ~~ Se telegrafiază din Washington că guvernul nord-american a cerut guvernului din Berlin rechemarea atît a căpitanului von Papen, atașat ■militar german cît și a căpitanului Boy-Ed atașat naval, ca unii cari s-au compromis în pregătirea atentatelor puse la cale în timpurile din urmă de supușii germani din Statele Unite împotriva libertăței comerțului și a industriei nord-americane. (A. T. I.) JOI 26 NOEMBRIE 1915 LUMINERZA-TE ȘI VEI FII ABONAMENT» In țarit , • un an 18 lei . , , șease luni 9 le in străinătate . Un an 38 lei . , sease luni 18 1« Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni A se adresata pantafa: la Administrația statului și la oficiii poștale. la Paris , la «Agence Internationale de journal Qorbaty», La Viena , la d-nul I, Betinhaugen, Staatsbahnhe La Génévé t Heinrich Masseln. TELEFON No. 57/20 și 22/39 E lucru cunoscut chiar din desbaterile urmate în Camera franceză, că organizația ministerului de războiu în Franța nu corespundea nevoilor urgente create de starea de războiu, și că de multe ori birocrația a întîrziat unele măsuri urgente. Noul ministru de războiu al Franței, generalul Galbeni a luat măsuri ca această stare de lucruri să înceteze. Intr’o circulară pe care a trimis-o tuturor serviciilor, generalul Galbeni arată că repeziciunea hotărîrei singură e compatibilă cu starea de războiu. ,Țara e un vast rezervoriu, zice el, din care se alimentează fără încetare armatele cu oameni, muniții, alimente, material și aprovizionări de tot felul. Pentru ca să fie eficace, trebue ca această reînoire să poată fi făcută cît mai repede cu putință, nu să fie întîrziată de metodele învechite și încete din vreme de pace. ICine zice războiu, zice acțiune și mișcare. Acest rezultat, zice generalii Galbeni, nu poate fi ajuns deci , prin reducerea la minimum a organelor însărcinate cu studiul și pregătirea afacerilor. * A •. In primul rînd Galbeni se ridică împotriva centralizărei excesive și hotărăște că pe viitor toate chestiunile cari nu pun orrre ; in joc răspunderea ministerială sau pe cari legea nu le impune expres să fie supuse semnatarei ministrului, să fie regulate fără intervenția sa. Cum se vede, e vorba de o descentralizare largă, lăsîndu-se șefilor de servicii o inițiativă dar și o răspundere pe care pînă aciuna nu o aveau. * „Cea mai mare inițiativă fiind lăsată fiecăruia, zice generalii Galbeni, nu trebue să se mențină în serviciu decît cei cari sînt destoinici s’o exercite. Se vor înlătura fără slăbiciune dar și fără pornire, ofițerii sau funcționarii cari prin lipsa lor de activitate, de zel și de mijloace, vor continua obicinuința de a nu face sforțări. Ei nu vor putea fi tolerați în această perioadă de războiu, când trebue să se ceară deja toți maximumul de energie și de productivitate. Apoi generalul Gallieni spune că va începe anchete și inspecții neanunțate, spre a se convinge că prescripțiile sale nu vor rămine literă moartă... In ceea ce privește execuția materială a serviciului in birouri, e urgent, zice el, să se modernizeze în cea mai largă măsură mijloacele de cari dispun om cari lucrează. In special recomandă întrebuințarea telefonului și a ordinelor telefonate, cari aduc economie de vreme. Mergînd mai departe, pe această cale, după exemplul industriei și comerțului particular,, ministrul de războiu al Franței ordonă să se înlocuiască bărbații copiști cu un personal femeiesc de dactilografe, în genere mai apt pentru acest serviciu, decit bărbații. Acest personal femeiesc va trebui ales de preferință dintre soțiile, mamele, fetele sau surorile militarilor, uciși sau răniți în războiu. Cunoscînd însă moravurile administrative, ministrul găsește ca e nevoie să precizeze că întrebuințarea femeilor trebue sa corespundă cu o reducere a personalului bărbătesc. Executarea acestei hotărîri comportînd însă cheltueli, va fi subordonată autorizației ministreim. * * * rn‘. ?. r în definitiv circulara aceasta a generalului Galbeni este îndreptată mai ales contra rutinei hidrocratice, care a adus, se pare, multe neajunsuri Franței în războiul actual. "Va putea o simplă circulară să revoluționeze moravuri administrative înrădăcinate de decenii . Va putea să schimbe mentalitatea biurocratică a funcționarilor ofițeri, superiori și inferiori ! Aceasta o va arăta viitorul. Deocamdată se pun mari speranțe pe energia și acțiunea noului ministru francez de războiu, iar rutina biurocratică se vede grav amenințată... Mir. REFORME pe AirmEA SIMPLIFICAREA ADMINISTRAȚIEI - Generalul Gallieni, noul ministru de războiu al Franței a simplificat formalitățile birocratice în administrația războiului — U* pluton de cavaleriști beldeni servindtx*»» «u9b«i«*tArl# mobilă Comisiile consultative ale serviciului special al muniitnilor „Monitorul Oficial“ de azi publică următoarele numiri de membrii în comisiunile consultative de pe lângă „direcțiunea generală a munțiunilor“: 1) In comisiunea materialului de războiu D-nii: general de divizie Coandă C., contraamiral Bălescui C. general de brigadă Panaitescu ,, colonel Mihail Ștefan, colonel Anastasiu Gh., locotenent-colonel Papana I., maior Negrei G., maior Petrescu Gh., inginer Cioca, precum și cei patru directori de servicii din „Direcțiunea generală a munițiilor“ și directorii stabilimentelor de artilerie (arsenal pirotehnie, pulberărie); 2) In comisiunea de chimiști D-nii: colonel Albu Iosef, dr. Atanasiu T., dr. S. Bogdan, inginer Constantinescu Mihai, profesor dr. Istrate C., căpitan Lupașcu Em., profesor Mrazec L., maior Pascal Tr., profesor dr. Pfeiffer Gr., inginer Tănăsescu I. 3) In comisiunea tehnică D-nii. Brătianu Vintilă, inginer Bușilă C., inginer Cioc M., inginer-șef Ioachimescu Andrei, inginer-șef Ionescu. Ion, inginer-șef Tănăsescu I., inginer-șef Teodor D. Ion, inspectorul general Stratilescu Gr., inginer-șef Zahariade A., precum și directorii stabilimentelor de artilerie (arsenal, pirotehmie, pulberărie). 4) In comisiunea industrială D-nii: inginer Balș G., Brătianu Vintilă, inginer Bușilă C., inginer Cioc M., inginer Emilian D., inginer-șef Ioachimescu A., inginer-șef Ionescu I., inginer-șef Tănăsescu L, inginer-șef Zahariade A. Aceste comisiuni vor putea fi complectate la nevoie cu persoane ce vor fi numite prin deciziune ministerială, după propunerea d-lui director general al munițiilor. In ceea ce privește felul de a lucra al acestor comisiuni, „Monitorul Oficial“, dă următoarele lămuriri: Comisiunile consultative vor lucra sub președinția directorului general al munițiilor sau a unuia din membrii comisiunei respective, delegat de către directorul general. Comisiunile consultative se vor întruni în complectul lor sau în delegațiuni speciale, după convocările ce li se vor face de către directorul general al munițiilor. Delegațiuni în comisiuni reduse și delegațiuni individuale, pentru anumite chestiuni, vor fi date în special pentru comisiunea de chimiști și acea tehnică. In afară de membrii comisiunior consultative de mai sus, directorul general al munițiilor, este autorizat a delega pe orice specialist, de a studia sau urmări o anumită ehastiune, fie în mod izolat, fi# în. comitim #pi scial#.. Funcțiunea de secretar al comisiunilor consultative, lucrând în complectul lor, va fi îndeplinită de d. căpitan Ștefan Drăgănescu, secretarul direcțiunei generale a munițiilor. Tot odată comisiunea tehnicăindustrială înfințată pe lingă direcțiunea VIII armament, prin deciziunea ministerială No. 128. 6 Aprilie 1915, se desființează pe ziua de 19 Noembrie. Atribuțiunile ce le avea „Comisiunea tehnică industrială“ asupra „Direcțiunei generale tree a munițiilor“. -oooo- Dismințirea unei știri — Grecia a a cerut Germaniei garanție că trupele austro-germane nu vor intra In Salonic — Colonia 23 Noembrie.— Koelnische Zeitung află din Atena cu data de 5(12) că știrile publicate de cîteva ziare că Grecia ar fi cerut de la Germania garanție că trupele germane ori austro-ungare nu vor intra pe teritoriul grec, nici chiar dacă Salonicul ar fi făcut un punct de sprijin pronunțat de englezi și francezi, sunt declarate de locul competente ca o născocire: o atare garanție nu a fost nici dată nici cerută de Grecia. (Corr. Bureau). 000- in jurul situației din Balcani Roma, 23 Noembrie. — După criticul militar al ziarului „Preparazione” conferința anglo-franceză de la Calais a avut drept obiectivul de căpetenie cercetarea situațiunei din Balcani. Se asigură că în aceste întrevederi s’a hotărît a se spori numărul trupelor debarcate la Salonic. Ar fi vorba printre altele de a se lua măsuri speciale pentru ca să fie întrebuințate cu folos trupele sîrbești cari se află în Albania. In această privință, ziaru „Temps” scrie că situația generală din Balcani e destul de gravă pentru ca ea să continue să dăinuiască așa pentru aliați, căci ea conține prea multe elemente de îndoală și dema siguranță. Se impune — închee acest ziar — acțiune energică și lămurită din partea aliaților spre a modifica situația de astăzi atît de încurcată. După „Journal des Debats“ nu e cu putință a se face nici o prevedere în jurul atitudinei definitive a guvernului elin. Am aflat însă cu satisfacție — urmează numitul ziar — că Quadruplicea a restabilit măsurile restrictive privitoare la comerțul maritim grec la care se renunțase îndată după primul răspuns al guvernului elin către Quadruplicea. (A. T. I.) — o —