Rondul, iulie 1996 (Anul 4, nr. 977-998)

1996-07-02 / nr. 977

pag. 2 RONDUL Utile Diverse IULIE L­M­M JVSD 3 4 5 6 10 11 12 13 14 7 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 1­8 9 C­alendar religios Ortodox: Aduc. veșm. Născ. de Dumnezeu: Binecredincio­­sul Ștefan cel Mare și Sfânt. Greco-catolic: Repunerea prețiosului veșmânt al Preacu­ratei Fecioare Maria, în capela din Blaherne (Constantino­­pol), în 458. Romano-catolic: Sf. Otto, ep.; Sf. Blandina, m. Evanghelic: Altrud, Ottokar. asupra veridicității articolelor aparține îni­­ exclusivitate autorilor. ................i) ZIAR EDITAT DE SOCIETATEA NOBLESSE­' s.r.l. Í ADRESA: Sibiu str. Nicolae Bălcescu nr. 12 Tel. 069/210464­069/218133 Fax. 069/210102 [ Publicitate: 069/21.81.60 ] Redactor șef: DORIN TEODORESCU Publicist comentator: RADU SCUTEA Secretar general de redacție: DANA PETROVICI Șef secție eveniment: RADU ANDRONE. Reporteri: DANA ARMEAN, CLAUDIA FĂGĂRAȘ, MANUELA GEABOC, MARIUS GHEORGHIU, ADINA IRIMESCU, MIRELA PUI, OPRIAN SAVA. Secretariat de redacție: IOAN RODEAN, CECILIA VASILE. Fotoreporteri: DORU TOLCIU și SEBASTIAN DAVID. Sef subredactie București: MARIANA STĂNESCU. Corespondent zona Mediaș: ION GÎRNOD. Corectură: BARBARA BARTOI și DORINA ARMIE. Calculatoare: A. MUNTEAN, C. STATE, A. POPOVICI și C. HULEA. Responsabil număr:­­CLAUDIA FĂGĂRAȘ_______­­Tehnoredactare computerizată și tiparul executate de: A. A Noblesse­s« marți, 2 iulie 1996 PRIMIM LA REDACȚIE­­ “Toate-s vechi și nouă toate...” Datorită unor obligații care nu­­au ținut mai mult “pe drumuri”, răspund cu o întârziere de câteva zile provocării lansate în editorialul “Lucian Blaga”, mairele “ absent al seminarului din săptămâna trecută”, apărut în RONDUL, 25 iunie a.c., sub semnătura d-lui Dorin Teodorescu, îmi exprim o dublă mulțumire. Remarc, în primul rând, că prezența sau absența Universității “Lucian Blaga” este nu numai sesizată, ci și resimțită în momentele de relevanță spirituală, chiar dacă acest lucru este semnalat, în general, doar de același ziarist înzestrat, în aceeași merituoasă publicație; în al doilea rând, editorialul îmi oferă posibilitatea unei replici explica­tive, care, altminteri, sub forma unei anodice constatări personale, ar fi putut fi ușor interpretată drept o manifestare de orgoliu, deranjant pentru concitadini. Faptul că un eveniment precum Seminarul internațional, desfășurat sub genericul “Cultura română în universitățile lumii”, a avut loc la Sibiu, este onorant și important. Nefiind defetist, ci doar un opti­mist lucid, voi afirma, deci, că seminarul a avut atât valoare, cât și motivație. Această constatare își păstrează valabilitatea, chiar dacă numai un singur locuitor al cetății (sau un grup restrâns) ar fi beneficiat de această mare șansă, chiar dacă el ar fi oferit doar o benefică oportunitate unor persona­lități de marcă, din diaspora româ­nească și din țară, de a se întâlni într-un cadru plăcut și de a-și uni eforturile de promovare a culturii românești în universitățile lumii. Și îndrăznesc să afirm că evenimen­tul rămâne important, chiar și numai pentru eventualitatea în care unii locuitori ai cetății vor ajunge la constatarea “cea de pa­ urmă”, că ar fi fost bine să participe la un atare regal, pe care, în viitor, nu vor avea voie să-l rateze. Dar motivarea absenței Universi­tății “Lucian Blaga” poate fi și o “învățătură d­e minte”. Am primit o invitație personală, din partea Fundației Culturale Române, de a participa la seminarul amintit. Dar ea a sosit la Rectorat pe când mă aflam în Statele Unite. Mi se solicita un răspuns de participare, până la 20 mai a.c. Reîntoarcearea mea în țară, deși a avut loc mai devreme decât fusese planificată, a fost ulterioară acelei date. Angajat în activități “programate din timp” și la care nu puteam renunța, nu am mai reușit să particip nici măcar ca “simplu spectator”, la seminarul organizat de Fundația Culturală Română, prezența mea fiind reclamată la Brașov și la București. Nu critic, nu reproșez, nu con­damn, îndemn doar la un simplu exercițiu de reflecție. Pentru Fundația Culturală Română, nu era un secret insurmontabil că, în Sibiu, există Univiersitatea­ “Luddami Blaga” și nici faptul că, între universitățile din România, ea ocupă un loc unic, în ceea ce privește deschiderea și recunoașterea internațională, având, în această privință, un sta­tut la care privesc “constructiv” chiar și universitățile “vechi”. Dar dacă meritul acesta a putut fi cunoscut mai mult celor din afara țării, deci unei părți din cei peste o sută de invitați, el ar fi putut fi constatat chiar și de către cei de la Fundație sau colaboratorii lor sibieni, deoarece nu pot crede că alegerea Sibiului ca loc de desfășurare a seminarului a fost întâmplătoare. Mă număr printre cei care apre­ciază ca deosebit de merituoasă activitatea Cercului Militar. Totuși, o colaborare a doi amfitrioni - Universitatea “Lucian Blaga” și Academia Trupelor de Uscat (inclu­siv Cercul Militar) - ar fi fost mai congruentă cu o atare manifestare: întâlnirea ar fi câștigat considera­bil, dacă ar fi existat o conlucrare între Fundația Culturală Română și Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, întrucât în Universitate există destule cadre didactice care au o contribuție notabilă la promo­varea culturii românești în univer­sitățile lumii. Dacă am fi fost anunțați, conform uzanțelor agreate de orice instituție care respectă și care se respectă, am fi putut contribui substanțial și la preluarea obligațiilor de organizare, ne-am fi oferit toate disponibilitățile care ar fi suscitat interes și, în mod cert, am fi insistat asupra unei alte programări, având în vedere că luna iunie coincide cu sesiunea de examene, iar studenții s-ar fi cuvenit să participe la un asemenea eveniment. Dacă se avea în vedere sezonul estival, manifestarea ar fi trebuit să vizeze o altă perioadă, conve­nabilă nu numai invitaților străini. Dar, deși nou, seminarul dovedit, sub aspect intenționat și a participativ, că mai avem cu toții nevoie de “înnoire”, nu doar în ceea ce privește renunțarea la “sarmale, mititei” și “noi suntem români”, cum declara președintele Fundației. De fapt, personal, nu văd nici un rău în consumul sarmalelor și mititeilor, dacă ni le putem permite și dacă nu le exagerăm rolul și cantitatea inge­­rabilă. Nu văd nici de ce am evita să recunoaștem câ “noi suntem români”, mai ales atunci când alții vor să ne confunde cu oricine și, îndeosebi, cu orice. Doar să nu o facem cu ostentație, privind de la înălțimea unei superiorități imaginare și, mai ales, să nu declarăm cu justificative bătăi de pumni în piept că “suntem români”, atunci când comitem fapte greu de calificat, îm limitele­ exprimăriii decente, de Eu cred, mai degrabă, că e vorba schimbarea unei mentalități sintetizate în “judecăți” populare românești de mare durabilitate­­ precum “lasă, că-i bine și așa”, “hai s-o facem și pe asta!” sau “fa­­c, să te scapi!” (avertizez asupra interpretărilor semantice nedorite). Mai poate fi vorba și de o veche tendință românească de extaziere în fața “realizărilor înde­părtate” și de respingere incredulă a meritelor celor din imediata apro­piere. Atributul nu este în exclusi­vitate al românilor, dar un studiu istoric obiectiv ar releva poziția noastră fruntașă în clasamentul acestui adevăr. Ani îndelungați de seisme valorice, străvechiul truism “nimeni nu-i profet în țara lui” și nici chiar proverbiala flexibilitate emoțională, de sorginte latină, nu justifică, însă, în ultimă instanță, această filozofie existențială grijii excesive pentru capra veci­a­nului! Oricâte ar fi, însă, motivele de nemulțumire, refuz să nu mai cred în posibilitățile noastre evolutive, chiar dacă, pentru un mare număr de conaționali, dorința de schimbare în bine se manifestă, încă, doar la nivelul educativ. Cultura românească autentică își va găsi, cu siguranță, promotori autentici mai mult decât înainte, într-o lume ce se redefinește în totalitate. Nu-i reproșez nimic domnului Augustin Buzura, autorul unei opere nesubstituibile în literatura română. Vreau să cred, însă, că organizatorii propriu-ziși, câți și cine vor fi fost ei (precum și “consilierii” lor locali), vor gândi mai realist în viitor și vor confirma, prin fapte pe măsură, bunele lor intenții. Altminteri, bunele intenții, oricât de amplu mediatizate, vor servi doar la marcarea eternului drum dantesc, spre iadul neîmpli­­nirilor. Dumitru Ciocoi-Pop, rectorul Universității “Lucian Blaga” Sibiu PL.: Nu ca un reproș, ci ca o simplă constatare: în pleiada de nume ale unor participanți străini la seminar, am revăzut, cu am­bivalență nostalgie, numele unor persoane care ne vizitau în ocazii similare, cu mult înainte de ’89. Foarte bine, avem continuitate istorică. Dar alți oameni de seamă străini, care să adere la cauza culturii românești nu s-au mai găsit? Totuși, a trecut mult... vilîffîfal­­i 2 iulie 1996 1504 - A murit domnul Moldovei, Ștefan cel Mare. 1566 - A murit Mio­­nostradamus, astrolog și medic francez, autorul cărții “Secolele”, ce conține 966 predicții (n. 14.XII.1503). 1714 - S-a născut­ K. Wilibald Gluck, compo­zitor german (m. 1787). 1838 - A apărut, la Brașov, “F?^? Pe ntr\1 minte­ inimă și literatură”, sub conducerea lui George Barițiu 1860 - A fost fondat orașul Vladivostok (Rusia). 1914 - A murit Emil Gârleanu, prozator, pu­blicist și fondator al traducător, Societății Scriitorilor Români. 1926- S-a născut scriitorul Octavian Paler. 1961 A murit scriitorul american Ernest Heming­way, laureat al Pre­miului Nobel pentru litera­tură pentru anul 1954 (n. 21.VILI 899). 1976 - Proclamarea Repu­blicii Socialiste Viet­nam. dantelul zilei Au decedat: Palade Elena - 83 Bârlea Virgil - 66 ani Stanciu Maria - 63 ani Avrigean Maria - 54 ani Drăghici Gheorghe - 43 ani BINGO BULEVARD Anunță seria tichetelor câștigătoare la jocul din 28.06.1996: linie 4665 dublă 1262 bingo 1548 Pentru jocul următor, din 15.07.1996, transmis de RTS, ora 23:50, s-au pus în vânz­are tichete la prețul de 2.000 lei. Premiile vor fi 65 la sută din încasări: linie 1.008.000 lei dublă 2.016.000 lei bingo 5.880.000 lei bingo neterminat 2.016.000 lei Premiile vor fi împărțite, în mod egal, între câștigători. IMPRIMATE TIPIZATE Produse ale renumitelor firme germane:

Next