Satul Socialist, ianuarie 1970 (Anul 2, nr. 208-231)
1970-01-04 / nr. 208nr. 208
• Chimiştii de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg. Mureş înregistrează încă din primele zile ale acestui an ritmuri înalte de producţie. Fabricile de amoniac au realizat în zilele de 1 şi 2 ianuarie o producţie cu circa 3 la sută peste prevederile de plan. Ca urmare şi fabricile de azotat de amoniu şi-au depăşit indicatorii de producţie. Chimiştii de pe această modernă platformă industrială au realizat în primele zile ale noului an cu 50 tone peste capacitatea proiectată a instalaţiilor şi cu circa 3 la sută peste prevederi. O delegaţie a Oficiului Naţional de Turism, condusă de preşedintele Alexandru Sobaru, a plecat în R.F. a Germaniei. Membrii delegaţiei vor purta convorbiri cu personal EVENIMENTE litaţi şi reprezentanţi ai unor cercuri economice şi financiare din această ţară în legătură cu promovarea schimburilor turistice dintre cele două ţari. La Cluj a fost inaugurat noul complex hotelier „Napoca*. Amplasat pe malul Someşului, în apropierea parcului municipal, blocul turn al acestui important obiectiv de in Clujului o notă aparte. Complexul „Napoca* dispune de un hotel cu 300 locuri, restaurant, bar şi alte amenajări. teres turistic aduce în arhitectura . Ministrul francez al economiei şi finanţelor Valery Giscard d’Estaing, a primit pe ambasadorul României în Franţa, Constantin Firtan, în timpul convorbirii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, s-a făcut o trecere în revistă a problemelor ce urmează a fi discutate cu ocazia celei de-a 11 sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze de cooperare economică, tehnică şi ştiinţifică ale cărei lucrări se vor desfăşura între 8 şi 12 ianuarie la Bucureşti. SMUI MCIUISI . Cotidia1 ANUL II Nr. 208 DUMINICA 4 IANUARIE 1970 4 pagini — 30 bani C Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste cîteva minute încheiem un nou an, bogat în evenimente, fapte şi împliniri ale poporului român în construirea socialismului. Evenimentul cel mai remarcabil al acestui an, cu profunde consecinţe asupra viitorului patriei noastre, a fost Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, care a elaborat programul de perspectivă al dezvoltării ţării, de întărire continuă a bazei tehnicomateriale a noii orînduiri, de perfecţionare a relaţiilor de producţie şi a întregii organizări sociale , în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Anul 1969 a fost, totodată, anul împlinirii unui sfert de veac de la eliberarea ţârii, care a prilejuit trecerea în revistă a transformărilor radicale petrecute în structura societăţii româneşti, în modul de viaţă al poporului, în existenţa naţiunii noastre socialiste ; el a marcat jubileul perioadei in care poporul român, liber şi stăpîn pe destinele sale, a înălţat luminosul edificiu al socialismului. în acest an, munca entuziastă, minunata capacitate de creaţie a clasei noastre muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii şi-au găsit întruchiparea în noi realizări pe tărîmul producţiei de bunuri materiale şi spirituale, în îndeplinirea cu succes a prevederilor planului de stat, în creşterea avuţiei naţionale. Partidul şi guvernul au desfăşurat o intensă activitate pentru îmbunătăţirea organizării economiei şi sporirea eficienţei acesteia, pentru valorificarea tot mai largă a marilor resurse ale orînduirii noastre socialiste. S-au înălţat, pe întreg cuprinsul ţării, noi fabrici şi uzine, şcoli şi aşezăminte de sănătate, lăcaşuri de cultură şi locuinţe. Pe baza succeselor obţinute în dezvoltarea economiei, s-au putut asigura noi măsuri pentru creşterea nivelului de trai al poporului, între care un loc important l-a ocupat majorarea salariilor la principalele categorii de salariaţi. Pentru toate aceste succese de seamă, pentru munca eroică consacrată progresului patriei socialiste, vă adresez, dragi compatrioţi, cele mai calde felicitări. Ne îndreptăm acum cu toţii privirile spre anul 1970. în faţa noastră stă datoria de a pune în valoare la un nivel şi mai înalt potenţialul material şi uman al societăţii, de a munci şi mai intens pentru a duce mai departe opera de construcţie socialistă , în interesul creşterii bunăstării poporului, al înfloririi multilaterale a patriei. Mersul nostru înainte pe drumul progresului şi civilizaţiei cere eforturi mari din partea fiecărui cetăţean. Este însă mai presus de orice îndoială că eroica noastră clasă muncitoare, ţărănimea cooperatistă, intelectualitatea, toţi oamenii muncii fără deosebire de naţionalitate, animaţi de un profund patriotism, de devotament neţărmurit pentru cauza socialismului, vor cuceri noi victorii în măreaţa operă pe care o întreprind sub conducerea partidului, vor îndeplini şi depăşi planul pe 1970 — ultimul an al cincinalului— creînd astfel condiţiile pentru transpunerea în viaţă a programului trasat de Congresul al X-lea. în primele rînduri ale acestei clocotitoare activităţi, acolo unde este mai greu, unde se cere mai mult efort şi mai multă răspundere, se vor afla, desigur, puternicul nostru activ de partid şi de stat, cei aproape două milioane de comunişti din patria noastră. Stimaţi tovarăşi, în acest an, partidul şi statul nostru au desfăşurat o intensă activitate internaţională, aducîndu-şi contribuţia la efortul general pentru destindere şi pace. A sporit şi mai mult numărul prietenilor României socialiste pe toate meridianele globului, prestigiul ei pe arena mondială, în viaţa internaţională a continuat să se dezvolte cursul pozitiv, spre înţelegere şi colaborare ; realitatea a confirmat încă o dată justeţea politicii externe a ţării noastre îndreptată spre crearea unui climat de încredere şi cooperare între popoare. In pofida încercărilor cercurilor imperialiste de a opri procesul progresist al evoluţiei societăţii contemporane, popoarele îşi afirmă tot mai imperios voinţa de a se dezvolta libere şi stăpîne pe soarta lor, de a trăi în pace şi înţelegere, pe baza deplinei egalităţi în drepturi ; opinia publică înaintată se ridică tot mai hotărît împotriva politicii de forţă şi dominaţie, a dictatului şi agresiunii. Pe continentul nostru s-a accentuat curentul favorabil înfăptuirii securităţii europene ; masele populare, numeroşi oameni politici — inclusiv cercuri guvernante — se pronunţă pentru o consfătuire consacrată realizării acestui deziderat major al popoarelor europene, de o însemnătate deosebită pentru înfăptuirea păcii generale. Desigur, în lumea actuală mai există încă puncte : de încordare ca, de pildă, războiul din Vietnam şi conflictul din Orientul Apropiat. Aceasta impune fiecărei ţări — mari sau mici — datoria de a milita neobosit pentru stingerea tuturor focarelor de război, pentru instaurarea păcii pe toate continentele. Ca ţară socialistă, România va continua să pună în centrul politicii sale externe raporturile multilaterale cu celelalte state socialiste, va acţiona consecvent pentru unitatea sistemului socialist, a mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Ţara noastră va continua, totodată, să-şi amplifice legăturile cu toate statele, fără deosebire de orînduire social-politică, sporindu-şi participarea la schimbul internaţional de valori, la dezvoltarea colaborării şi cooperării mondiale, pe baza principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, a respectului faţă de dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Avem toate temeiurile să păşim cu încredere şi optimism în noul an. Poporului român îi sunt deschise măreţe perspective de muncă şi creaţie, de progres şi prosperitate. Ne exprimăm, de asemenea, convingerea că forţele progresului de pretutindeni, uriaşul front antiimperialist mondial vor dobîndi noi victorii în lupta grandioasă pentru realizarea aspiraţiilor înaintate ale omenirii, pentru împlinirea idealurilor de bunăstare şi pace ale popoarelor. Desfăşurarea evenimentelor creează premise ca anul 1970 să marcheze noi înfăptuiri pe calea destinderii, a securităţii în Europa şi în lume. în aceste clipe solemne ale tradiţionalei sărbători de Anul Nou, urez, din toată inima, în numele conducerii partidului şi statului, al meu personal, tuturor cetăţenilor patriei noastre — muncitori, ţărani, oameni de ştiinţă şi cultură, femei şi bărbaţi, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — viaţă lungă, sănătate şi fericire, împlinirea dorinţelor, cu mai multe satisfacţii personale, mari succese în munca închinată înfloririi patriei, făuririi măreţului ei viitor comunist ! La mulţi ani, tovarăşi şi prieteni ! Marginalii LIBERTATE -RĂSPUNDERE Am început anul sub semnul unui examen lucid şi exigent al economiei noastre naţionale, al principiilor care guvernează relaţiile dintre întreprinderi şi organele de conducere. Cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara partidului nostru, din 10—13 decembrie, va rămîne pentru multă vreme un adevărat ghid la care va trebui să ne întoarcem mereu, să păstrăm mereu prezenţe în conştiinţa noastră o seamă de principii care stau la baza progresului societăţii noastre. Iată, un exemplu, un singur citat : „Să dăm mai multă libertate de acţiune fiecărui tovarăş pus intr-o muncă dar să asigurăm şi creşterea spiritului de răspundere al acestuia pentru activitatea pe care o desfăşoară“. Aşadar, libertate înseamnă răspundere, înseamnă o acţiune în sensul intereselor generale, şi ce satisfacţie poate fi mai, mare decit aceea de a te şti investit NICOLAE JIANU (Continuare în pag. a 2-a) La cooperativa agricolă din Agigea, judeţul Constanţa, este aşteptată prima „şarjă“ de pui a anului ЗБ& asp] L Hotârîrea nestrămutata a tuturor oamenilor muncii din Patria noastra: MUNCĂ ENTUZIASTA PENTRU CA 1970 SA FIE UN AN DE MARI SUCCESE ÎN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE ! PENTRU SPORIREA RODNICIEI OGOARELOR • ACUMULĂM ! INVESTIM construia! Ion ruşinaru preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Agricole Cooperativele agricole au de Înfăptuit in anul 1970 un întreg ansamblu de măsuri adoptat de recenta plenară a Consiliului Uniunii Naţionale. Ne exprimăm convingerea că anul viitor va fi pentru agricultura cooperatistă, pentru ţăranii cooperatori, un an de mari succese. Aflaţi la cîteva zile de graniţa care a despărţit doi ani ne propunem o scurtă retrospectivă şi o succintă privire asupra a ceea ce va aduce 1970 în domeniul investiţiilor, domeniu care condiţionează în foarte mare măsură consolidarea economică continuă a cooperativelor agricole, sporirea producţiei şi a veniturilor acestor unităţi, creşterea contribuţiei lor la satisfacerea necesităţilor mereu crescînde de produse agricole ale întregii societăţi, înţelegînd importanţa pe care o au acumulările proprii în realizarea unei reproducţii lărgite, cooperativele agricole şi-au intensificat eforturile pentru executarea unor obiective de investiţii care să contribuie la sporirea producţiei-marfă vîndută statului, la creşterea veniturilor. Bucurîndu-se de sprijin masiv din partea statului, cooperativele şi-au extins suprafaţa amenajată pentru irigat de la 120 000 de hectare în 1966, la 430 000 la sfîrşitul anului 1969. In aceeaşi perioadă, ele au construit şi dat în funcţiune sere legumicole de tip industrial pe 226 de hectare, solarii pe circa 1 100 de hectare. Noile plantaţii de pomi şi viţă de vie se întind pe 33 000 şi, respectiv, 52 000 de hectare. Am trăit zilele trecute momentul noului an, moment mai puţin potrivit pentru observaţii critice. Totuşi, este bine, să punctăm cîteva din neajunsurile semnalate pînă acum in domeniul investiţiilor, intrucît concentrîndu-ne mai mult atenţia asupra lor vom putea să le înlăturăm în anul acesta. Mai întîi, cîteva cuvinte despre efortul propriu depus de diferite unităţi în vederea dezvoltării bazei tehnico-materiale, asigurării condiţiilor reproducţiei lărgite. Trebuie reţinut faptul că, alături de cooperative care au înţeles să repartizeze la fondul de acumulare mijloace băneşti şi materiale importante, se găsesc şi unităţi care nu au respectat întru totul prevederile statutare. Primele şi-au dezvoltat şi diversificat producţia, au sporit veniturile, iar aceasta le-a permis, în ultimă instanţă, să aloce sume importante la fondul de consum. Celelalte, care au repartizat mijloace insuficiente fondului de acumulare, au întîmpinat dificacuităţi serioase sub raportul dezvoltării producţiei, sporirii veniturrilor băneşti. La această stare de (Continuare în pag. a 3-a) ÎN PAGINA REALIZĂRI in 1969 Ą 2-¹ : DORINȚE pentru 1970 1 Reparaţii de calitate în ianuarie, funcţionare ireproşabilă a maşinilor în martie. Imagine de la I.M.A.Titu, judeţul Dîmboviţa. Actualitatea politică PRECIZĂRI ÎNCĂRCATE DE SENS în numărul său din 1 ianuarie, ziarul The Yorhiuri Shimbun din Tokio, ziar ce apare într-un tiraj de 5,5 milioane exemplare, precum şi ziarul japonez în limba engleză The Daily Yomiuri, au publicat interviul acordat primei din cele două publicaţii de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu. Interviul, apărut şi în Scînteia de sîmbătă 3 ianuarie, îmbrăţişează o arie largă de fenomene întrebările adresate de The Yomiuri Shimbun decurgînd din dorinţa ziarului de a înfăţişa cititorilor săi opiniile preşedintelui Nicolae Ceauşescu asupra principalelor probleme ale actualităţii internaţionale. Intr-o redare rezumativă, ele se referă la evoluţia viitoare a vieţii internaţionale, la căile de soluţionare a conflictului din Vietnam, la divergenţele dintre U.R.S.S. şi R.P. Chineză, la rolul contactelor şi schimburilor de păreri între conducătorii de state ca aspecte esenţiale ale diplomaţiei actuale consacrate păcii şi destinderii, la relaţiile diplomatice şi legăturile economice şi culturale prezente şi în devenire, dintre România şi Japonia. Prin limpezimea, prin claritatea lor, răspunsurile preşedintelui Consiliului de Stat al României pun în lumină punctele de vedere ale ţării noastre în problemele aduse în atenţia cititorului japonez şi evidenţiază, o dată mai mult, caracterul constructiv, creator, al politicii externe româneşti. Este un adevăr de necontestat că în evoluţia vieţii internaţionale îşi face, în vremea din urmă, loc şi se afirmă tot mai mult ca un important factor motor, voinţa popoarelor de a trăi în pace, de a se constitui bazele unui climat trainic de securitate. Este un curs pozitiv în atmosfera internaţională, iar aceasta în pofida faptului că cercurile imperialiste caută să promoveze în continuare o politică îndreptată nu spre înţelegere, ci spre învrăjbire, politică de dominaţie, tinzînd la menţinerea plăgilor dureroase ale colonialismului şi neocolonialismului. Arătînd că procesul la care asistăm şi din care omenirea speră să se plămădească o lume bazată pe echitate, cere tuturor statelor — mari sau mici — să-şi aducă contribuţia, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preciza că la baza cooperării și conlucrării trebuie să stea principiile larg recunoscute de pe N. POPESCU-BOGDANESTI (Continuare în pag. a 4-a) POVETE CU STRÎMBA-LEMNE Ce credeţi că a făcut Strîmbălemne in primele clipe ale acestui an ? A închinat paharul pentru noi succese în toate domeniile de activitate, pentru fericirea tuturor. Da, dar după aceasta ? A vizionat în continuare programul la televizor ? Nu. Nu că nu merita programul (asta s-o spună alţii), ci pentru că avea un lucru mai important de rezolvat: întocmirea calendarului şi fixarea numărului de zile pentru anul pe care l-am început. Bine, bine, dar există un calendar, iar numărul de zile îl cunoaştem de cînd îi lumea. Da, există. Oamenii cunosc calendarul (e publicat şi în almanahul ziarului „Satul socialist"), ştiu cite zile are anul şi — cei mai mulţi dintre ei — s-au angajat să preţuiască zilele şi să nu irosească nici o clipă în zadar. Dar, nu pentru aceştia a întocmit Strîmbă-lemne calendarul său. Analizînd o seamă de exemple întîlnite în anul precedent, Strîmbălemne s-a gîndit că pentru unii e nevoie de un calendar special. Şi anume, zice el: Pentru cei care în 1969 n-au realizat nici minimul de zile-muncă, le-am stabilit în calendar u un an cu 634■ de zile. Asta pentru ca în 1970 să câştige zilele pierdute în 1969. Pentru preşedinţii de cooperative am stabilit un calendar simplu (ei nu prea au vreme să rupă mereu cite o filă), cu o singură zi, care a început la Anul Nou, în care ne aflam, şi se va sfîrşi la 31 decembrie. Şi in această zi ei au o singură obligaţie: să se ocupe in tot cursul ei de bunul mers al treburilor în unitatea pe care o conduc. A întocmit eroul nostru şi alte calendare. A tăiat din toate, zilele pierdute în anul precedent cu şedinţe formale, cu alergături zadarnice, cu amînări şi alte chestii din astea, despre care a tot scris in cursul anului trecut. Aşadar, cite zile are anul din calendarul lui Strîmbă-lemne ? La această întrebare, răspundeţi dv., stimaţi cititori. Prin fapte şi... zile pline. La mulţi ani ! D. TARNAUCEANU CITE ZILE ARE ANUL 1970?