Satul Socialist, ianuarie 1970 (Anul 2, nr. 208-231)

1970-01-04 / nr. 208nr. 208

• Chimiştii de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg. Mureş înregistrează încă din primele zile ale acestui an ritmuri înalte de producţie. Fabricile de amoniac au rea­lizat în zilele de 1 şi 2 ianuarie o producţie cu circa 3 la sută peste prevederile de plan. Ca urmare şi fabricile de azotat de amoniu şi-au depăşit indicatorii de producţie. Chimiştii de pe această modernă platformă industrială au realizat în primele zile ale noului an cu 50 tone peste ca­pacitatea proiectată a instalaţiilor şi cu circa 3 la sută peste prevederi.­­ O delegaţie a Oficiului Naţional de Turism, condusă de preşedintele Alexandru Sobaru, a plecat în R.F. a Ger­maniei. Membrii delegaţiei vor purta convorbiri cu personal­ EVENIMENTE litaţi şi reprezentanţi ai unor cercuri economice şi financiare din această ţară în legătură cu promovarea schimburilor tu­ristice dintre cele două ţari.­­ La Cluj a fost inaugurat noul complex hotelier „Napo­ca*. Amplasat pe malul Someşului, în apropierea parcului municipal, blocul turn al acestui important obiectiv de in­ Clujului o notă aparte. Complexul „Napoca* dispune de un hotel cu 300 locuri, restaurant, bar şi alte amenajări. teres turistic aduce în arhitectura . Ministrul francez al economiei şi finanţelor Valery Giscard d’Estaing, a primit pe ambasadorul României în Franţa, Constantin Firtan, în timpul convorbirii, care s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă cordială, s-a făcut o tre­cere în revistă a problemelor ce urmează a fi discutate cu ocazia celei de-a 11 sesiuni a Comisiei mixte guver­namentale româno-franceze de cooperare economică, teh­nică şi ştiinţifică ale cărei lucrări se vor desfăşura între 8 şi 12 ianuarie la Bucureşti. SMUI MCIUISI . Cotidi­a1 ANUL II Nr. 208 DUMINICA 4 IANUARIE 1970 4 pagini — 30 bani C Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste cîteva minute încheiem un nou an, bo­gat în evenimente, fapte şi împliniri ale po­porului român în construirea socialismului. Evenimentul cel mai remarcabil al acestui an, cu profunde conse­cinţe asupra viitorului patriei noastre, a fost Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, care a elaborat programul de perspectivă al dezvoltării ţării, de întărire continuă a bazei tehnico­­materiale a noii orînduiri, de per­fecţionare a relaţiilor de produc­ţie şi a întregii organizări sociale , în vederea făuririi societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate. Anul 1969 a fost, totodată, anul împlinirii unui sfert de veac de la eliberarea ţârii, care a prilejuit trecerea în revistă a transformă­rilor radicale petrecute în struc­tura societăţii româneşti, în mo­dul de viaţă al poporului, în exis­tenţa naţiunii noastre socialiste ; el a marcat jubileul perioadei in care poporul român, liber şi stă­­pîn pe destinele sale, a înălţat lu­minosul edificiu al socialismului. în acest an, munca entuziastă, minunata capacitate de creaţie a clasei noastre muncitoare, a ţără­nimii şi intelectualităţii şi-au gă­sit întruchiparea în noi realizări pe tărîmul producţiei de bunuri materiale şi spirituale, în îndepli­nirea cu succes a prevederilor pla­nului de stat, în creşterea avuţiei naţionale. Partidul şi guvernul au desfăşurat o intensă activitate pentru îmbunătăţirea organizării economiei şi sporirea eficienţei a­­cesteia, pentru valorificarea tot mai largă a marilor resurse ale orînduirii noastre socialiste. S-au înălţat, pe întreg cuprinsul ţării, noi fabrici şi uzine, şcoli şi aşe­zăminte de sănătate, lăcaşuri de cultură şi locuinţe. Pe baza succe­selor obţinute în dezvoltarea eco­nomiei, s-au putut asigura noi măsuri pentru creşterea ni­velului de trai al poporului, între care un loc important l-a ocupat majorarea salariilor la principalele categorii de salariaţi. Pentru toate aceste succese de seamă, pentru munca eroică consacrată progresului patriei socialiste, vă adresez, dragi compatrioţi, cele mai calde feli­citări. Ne îndreptăm acum cu toţii privirile spre anul 1970. în faţa noastră stă datoria de a pune în valoare la un nivel şi mai înalt potenţia­lul material şi uman al societăţii, de a munci şi mai intens pentru a duce mai departe opera de construcţie socialistă , în interesul creş­terii bunăstării poporului, al înfloririi multila­terale a patriei. Mersul nostru înainte pe dru­mul progresului şi civilizaţiei cere eforturi mari din partea fiecărui cetăţean. Este însă mai presus de orice îndoială că eroica noas­tră clasă muncitoare, ţărănimea cooperatistă, intelectualitatea, toţi oamenii muncii fără deosebire de naţionalitate, animaţi de un profund patriotism, de devotament neţărmurit pentru cauza socialismului, vor cuceri noi vic­torii în măreaţa operă pe care o întreprind sub conducerea partidului, vor îndeplini şi de­păşi planul pe 1970 — ultimul an al cincina­lului— creînd astfel condiţiile pentru transpu­nerea în viaţă a programului trasat de Con­gresul al X-lea. în primele rînduri ale acestei clocotitoare activităţi, acolo unde este mai greu, unde se cere mai mult efort şi mai mul­tă răspundere, se vor afla, desigur, puternicul nostru activ de partid şi de stat, cei aproape două milioane de comunişti din patria noas­tră. Stimaţi tovarăşi, în acest an, partidul şi statul nostru au des­făşurat o intensă activitate internaţională, a­­ducîndu-şi contribuţia la efortul general pen­tru destindere şi pace. A sporit şi mai mult numărul prietenilor României socialiste pe toate meridianele globului, prestigiul ei pe a­­rena mondială, în viaţa internaţională a continuat să se dez­volte cursul pozitiv, spre înţelegere şi cola­borare ; realitatea a confirmat încă o dată jus­teţea politicii externe a ţării noastre îndrepta­tă spre crearea unui climat de încredere şi cooperare între popoare. In pofida încercări­lor cercurilor imperialiste de a opri procesul progresist al evoluţiei societăţii contemporane, popoarele îşi afirmă tot mai imperios voinţa de a se dezvolta libere şi stăpîne pe soarta lor, de a trăi în pace şi înţelegere, pe baza depli­nei egalităţi în drepturi ; opinia publică înain­tată se ridică tot mai hotărît împotriva poli­ticii de forţă şi dominaţie, a dictatului şi a­­gresiunii. Pe continentul nostru s-a accen­tuat curentul favorabil înfăptuirii securităţii europene ; masele populare, numeroşi oameni politici — inclusiv cercuri guver­nante — se pronunţă pentru o consfătuire consacrată realizării a­­cestui deziderat major al popoare­lor europene, de o însemnătate deosebită pentru înfăptuirea păcii generale. Desigur, în lumea actuală mai există încă puncte : de încordare ca, de pildă, războiul din Vietnam şi conflictul din Orientul Apropiat.­­ Aceasta impune fiecărei ţări — mari sau mici — datoria de a milita neobosit pentru stingerea tuturor focarelor de război, pen­tru instaurarea păcii pe toate cont­­inentele.­­ Ca ţară socialistă, România va continua să pună în centrul po­liticii sale externe raporturile mul­tilaterale cu celelalte state socia­liste, va acţiona consecvent pen­tru unitatea sistemului socialist, a mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale, a tuturor forţelor anti­­imperialiste. Ţara noastră va con­­tinua, totodată, să-şi amplifice le­găturile cu toate statele, fără deo­sebire de orînduire social-politică, sporindu-şi participarea la schim­bul internaţional de valori, la dez­voltarea colaborării şi cooperării mondiale, pe baza principiilor su­veranităţii şi independenţei na­ţionale, egalităţii depline în drep­turi, neamestecului în treburile in­terne, avantajului reciproc, a res­pectului faţă de dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Avem toate temeiurile să păşim cu încredere şi optimism în noul an. Poporului român îi sunt des­chise măreţe perspective de mun­că şi creaţie, de progres şi pros­peritate. Ne exprimăm, de aseme­nea, convingerea că forţele pro­gresului de pretutindeni, uriaşul front an­­tiimperialist mondial vor dobîndi noi victorii în lupta grandioasă pentru realizarea aspira­ţiilor înaintate ale omenirii, pentru împlini­rea idealurilor de bunăstare şi pace ale popoa­relor. Desfăşurarea evenimentelor creează pre­mise ca anul 1970 să marcheze noi înfăptuiri pe calea destinderii, a securităţii în Europa şi în lume. în aceste clipe solemne ale tradiţionalei săr­bători de Anul Nou, urez, din toată inima, în numele conducerii partidului şi statului, al meu personal, tuturor cetăţenilor patriei noas­tre — muncitori, ţărani, oameni de ştiinţă şi cultură, femei şi bărbaţi, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţiona­lităţi — viaţă lungă, sănătate şi fericire, îm­plinirea dorinţelor, cu­ mai multe satisfac­ţii personale, mari succese în munca închinată înfloririi patriei, făuririi măreţului ei viitor comunist ! La mulţi ani, tovarăşi şi prieteni ! Marginalii LIBERTATE -RĂSPUNDERE Am început anul sub sem­nul unui examen lucid şi exi­gent al economiei noastre na­ţionale, al principiilor care gu­vernează relaţiile dintre între­prinderi şi organele de condu­cere. Cuvîntarea rostită de to­varăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara partidului nostru, din 10—13 decembrie, va rămîne pentru multă vreme un ade­vărat ghid la care va trebui să ne întoarcem mereu, să păs­trăm mereu prezenţe în con­ştiinţa noastră o seamă de principii care stau la baza progresului societăţii noastre. Iată, un exemplu, un singur citat : „Să dăm mai multă li­bertate de acţiune fiecărui to­varăş pus intr-o muncă dar să asigurăm şi creşterea spiri­tului de răspundere al aces­tuia pentru activitatea pe ca­re o desfăşoară“. Aşadar, li­bertate înseamnă răspunde­re, înseamnă o acţiune în sen­sul intereselor generale, şi ce satisfacţie poate fi mai, mare decit aceea de a te şti investit NICOLAE JIANU (Continuare în pag. a 2-a) La cooperativa agricolă din Agigea, judeţul Constanţa, este aşteptată prima „şarjă“ de pui a anului ЗБ& a­sp] L Hotârîrea nestră­mutata a tuturor oa­menilor muncii din Patria noastra: MUN­CĂ ENTUZIASTA PENTRU CA 1970 SA FIE UN AN DE MARI SUCCESE ÎN TOATE DOMENIILE DE ACTI­VITATE ! PENTRU SPORIREA RODNICIEI OGOARELOR • ACUMULĂM ! INVESTIM construia! Ion ruşinaru preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Agricole Cooperativele agricole au de În­făptuit in anul 1970 un întreg an­samblu de măsuri adoptat de re­centa plenară a Consiliului Uniu­nii Naţionale. Ne exprimăm con­vingerea că anul viitor va fi pen­tru agricultura cooperatistă, pen­tru ţăranii cooperatori, un an de mari succese. Aflaţi la cîteva zile de graniţa care a despărţit doi ani ne pro­punem o scurtă retrospectivă şi o succintă privire asupra a ceea ce va aduce 1970 în domeniul investi­ţiilor, domeniu care condiţionează în foarte mare măsură consolida­rea economică continuă a coopera­tivelor agricole, sporirea producţiei şi a veniturilor acestor unităţi, creşterea contribuţiei lor la satis­facerea necesităţilor mereu cres­­cînde de produse agricole ale în­tregii societăţi, înţelegînd impor­tanţa pe care o au acumulările proprii în realizarea unei re­producţii lărgite, cooperativele a­­gricole şi-au intensificat eforturile pentru executarea unor obiective de investiţii care să contribuie la sporirea producţiei-marfă vîndu­­tă statului, la creşterea veniturilor. Bucurîndu-se de sprijin masiv din partea statului, cooperativele şi-au extins suprafaţa amenajată pentru irigat de la 120 000 de hec­tare în 1966, la 430 000 la sfîrşitul anului 1969. In aceeaşi perioadă, ele au construit şi dat în funcţiune se­re legumicole de tip industrial pe 226 de hectare, solarii pe circa 1 100 de hectare. Noile plantaţii de pomi şi viţă de vie se întind pe 33 000 şi, respectiv, 52 000 de hec­tare. Am trăit zilele trecute momen­tul noului an, moment mai pu­ţin potrivit pentru observaţii cri­tice. Totuşi, este bine, să punctăm cîteva din neajunsurile semnalate pînă acum in domeniul investiţii­lor, intrucît concentrîndu-ne mai mult atenţia asupra lor vom putea să le înlăturăm în anul acesta. Mai întîi, cîteva cuvinte despre e­­fortul propriu depus de diferite u­­nităţi în vederea dezvoltării bazei tehnico-materiale, asigurării con­diţiilor reproducţiei lărgite. Tre­buie reţinut faptul că, alături de cooperative care au înţeles să re­partizeze la fondul de acumulare mijloace băneşti şi materiale im­portante, se găsesc şi unităţi care nu au respectat întru totul pre­vederile statutare. Primele şi-au dezvoltat şi diversificat producţia, au sporit veniturile, iar aceasta le-a permis, în ultimă instanţă, să aloce sume importante la fondul de consum. Celelalte, care au reparti­zat mijloace insuficiente fondului de acumulare, au întîmpinat dific­acuităţi serioase sub raportul dez­voltării producţiei, sporirii venitur­­­rilor băneşti. La această stare de (Continuare în pag. a 3-a) ÎN PAGINA REALIZĂRI in 1969 Ą 2-¹ : DORINȚE pentru 1970 1 Reparaţii de calitate în ianua­rie, funcţionare ireproşabilă a maşinilor în martie. Imagine de la I.M.A.­Titu, judeţul Dîmboviţa. Actualitatea politică PRECIZĂRI ÎNCĂRCATE DE SENS în numărul său din 1 ianuarie, ziarul The Yorhiuri Shimbun din Tokio, ziar ce apare într-un tiraj de 5,5 milioane exemplare, precum şi ziarul japonez în limba engleză The Daily Yomiuri, au publicat in­terviul acordat primei din cele două publicaţii de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceau­şescu. Interviul, apărut şi în Scînteia de sîmbătă 3 ianuarie, îmbrăţişează o arie largă de fenomene între­bările adresate de The Yomiuri Shimbun decurgînd din dorinţa zia­rului de a înfăţişa cititorilor săi opiniile preşedintelui Nicolae Ceau­şescu asupra principalelor proble­me ale actualităţii internaţionale. Intr-o redare rezumativă, ele se referă la evoluţia viitoare a vieţii internaţionale, la căile de soluţio­nare a conflictului din Vietnam, la divergenţele dintre U.R.S.S. şi R.P. Chineză, la rolul contactelor şi schimburilor de păreri între con­ducătorii de state ca aspecte esen­ţiale ale diplomaţiei actuale con­sacrate păcii şi destinderii, la re­laţiile diplomatice şi legăturile eco­nomice şi culturale prezente şi în devenire, dintre România şi Japo­nia. Prin limpezimea, prin claritatea lor, răspunsurile preşedintelui Con­siliului de Stat al României pun în lumină punctele de vedere ale ţă­rii noastre în problemele aduse în atenţia cititorului japonez şi evi­denţiază, o dată mai mult, carac­terul constructiv, creator, al poli­ticii externe româneşti. Este un adevăr de necontestat că în evoluţia vieţii internaţionale îşi face, în vremea din urmă, loc şi se afirmă tot mai mult ca un important factor motor, voinţa po­poarelor de a trăi­ în pace, de a se constitui bazele unui climat trai­nic de securitate. Este un curs po­zitiv în atmosfera internaţională, iar aceasta în pofida faptului că cercurile imperialiste caută să pro­moveze în continuare o politică în­dreptată nu spre înţelegere, ci spre învrăjbire, politică de dominaţie, tinzînd la menţinerea plăgilor du­reroase ale colonialismului şi neo­­colonialismului. Arătînd că proce­sul la care asistăm şi din care ome­nirea speră să se plămădească o lume bazată pe echitate, cere tu­turor statelor —­ mari sau mici — să-şi aducă contribuţia, preşedin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, pre­ciza că la baza cooperării și conlucrării trebuie să stea prin­cipiile larg recunoscute de pe­ N. POPESCU-BOGDANESTI (Continuare în pag. a 4-a) POVETE CU ST­RÎMBA-LEMNE Ce credeţi că a făcut Strîmbă­­lemne in primele clipe ale acestui an ? A închinat paharul pentru noi succese în toate domeniile de acti­vitate, pentru fericirea tuturor. Da, dar după aceasta ? A vizionat în continuare programul la televizor ? Nu. Nu că nu merita programul (asta s-o spună alţii), ci pentru că avea un lucru mai important de rezolvat: întocmirea calendarului şi fixarea numărului de zile pentru anul pe care l-am început. B­ine, bine, dar există un calen­­dar, iar numărul de zile îl cunoaş­tem de cînd îi lumea. Da, există. Oamenii cunosc calendarul (e pu­blicat şi în almanahul ziarului „Satul socialist"), ştiu cite zile are anul şi — cei mai mulţi dintre ei — s-au angajat să preţuiască zilele şi să nu irosească nici o clipă în zadar. Dar, nu pentru aceştia a în­tocmit Strîmbă-lemne calendarul său. Analizînd o seamă de exemple întîlnite în anul precedent, Strîmbă­­lemne s-a gîndit că pentru unii e nevoie de un calendar special. Şi anume, zice el: Pentru cei care în 1969 n-au realizat nici mi­nimul de zile-muncă, le-am stabi­lit în calendar u un an cu 634■ de zile. Asta pentru ca în 1970 să câş­tige zilele pierdute în 1969. Pen­tru preşedinţii de cooperative am stabilit un calendar simplu (ei nu prea au vreme să rupă mereu cite o filă), cu o singură zi, care a în­ceput la Anul Nou, în care ne aflam, şi se va sfîrşi la 31 de­cembrie. Şi in această zi ei au o singură obligaţie: să se ocupe in tot cursul ei de bunul mers al tre­burilor în unitatea pe care o con­duc. A întocmit eroul nostru şi alte calendare. A tăiat din toate, zilele pierdute în anul precedent cu şe­dinţe formale, cu alergături zadar­nice, cu amînări şi alte chestii din astea, despre care a tot scris in cursul anului trecut. Aşadar, cite zile are anul din calendarul lui Strîmbă-lemne ? La această întrebare, răspundeţi dv., stimaţi cititori. Prin fapte şi... zile pline. La mulţi ani ! D. TARNAUCEANU CITE ZILE ARE ANUL 1970?

Next