Satul Socialist, februarie 1970 (Anul 2, nr. 232-255)
1970-02-01 / nr. 232
sunt SOCIALIST.cotidian.edita».de.. Ueiuttea ЩЦ...Ц.» Cooperativefor Ajrto.li.ttf Яг.»,*» • PREŞEDINTELE Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone, Marian Olewinski, preşedintele părţii poloneze la lucrările celei de-a Vlll-a sesiune a comisiei guvernamentale româno-polone de colaborare economică. • LA BUDAPESTA a avut loc vineri după-amiaza semnarea protocolului de lucru între radiodifuziunea şi televiziunea română şi radiodifuziunea şi televiziunea ungară privind colaborarea în domeniul televiziunii pe anul 1970. • CORNELIU MANESCU, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, a primit în audiență pe domnul EVENIMENTE Baziur Rahman Noore, în legătură cu apropiata prezentare a scrisorilor de acreditare ca ambasador al Republicii Islamice Pakistan în Republica Socialistă România • LA MOSCOVA s-au încheiat vineri lucrările Conferinţei teoretice internaţionale „Sistemul socialist mondial — întruchipare a ideilor leninismului”, consacrată centenarului naşterii lui V I. Lenin. Ultima şedinţă Plenară a Conferinţei a fost prezidată de conducătorul delegaţiei române, prof. dr. Roman Moldovan, membru corespondent al Academiei Române. PRINTR-UN decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Iosif Gheorghiu a fost numit în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Noua Zeelandă, cu reşedinţa la Tokio. A SOSIT în Capitală — în cadrul schimburilor culturale dintre Republica Socialistă România şi U.R.S.S., — o delegaţie a Ministerului învăţâmîntului din R.S.F.S. Rusă, condusă de Zabrodin Dimitri Mihailovich Cu IT A pe drumurile Vrancei ClND In autobuz, ClND PE JOS Judeţul Vrancea, a cărui suprafaţă este în mare parte acoperită de zona muntoasă, ridică poate mai mult decit alte regiuni ale ţării problema transportului în comun cu autobuzul. După cum ne-a informat ŞTEFAN DRAGOMIR — şeful autogării Focşani — zilnic au loc 131 de plecări pe cele 38 de trasee ale judeţului. O mare parte din autobuze deservesc comunele situate la o distanţă de cel mult 20 km de oraş. Interlocutorul nostru ne-a asigurat că transportul se desfăşoară pe aceste rute în condiţii normale. Luăm la întîmplare cursa Focşani—Răstoaca (14 km.). După cum reiese din statisticile autogării, numai într-o săptâmînă, 9—16 ianuarie, au fost pe acest traseu 4 întîrzieri cuprinse între 15—30 minute. Motivele: defecţiuni tehnice. Ţinînd seama că la Răstoaca circula pînă nu de mult din oră în oră un autobuz al I.G.C. Focşani, in timp ce în prezent nu mai sunt prevăzute decit 8 curse pe zi, înţelegem gravitatea acestor întîrzieri. Este un traseu nerentabil — se justifică tov. Dragomir. De ce este nerentabil ? Cercetăm orarul curselor. Dimineaţa între orele 5 şi 7, circulă 3 autobuze, în timp ce între 7,30 şi 12,00 nu se efectuează nici un transport de pasageri de la Focşani la Răstoaca. Discutînd cu cetăţenii din Răstoaca, am primit răspunsuri ca M. ŞTEFĂNESCU (Continuare în pag. a 2-a) In pag. a 4-a: rubrica noastra ANUL II Nr. 232 DUMINICA 1 FEBRUARIE 1970 4 pagini 30 bani PRODUCŢIA OBŢINUTĂ ŞI LIVRATĂ -SINGURA MĂSURĂ A EFICIENŢEI FOLOSIRII FURAJELORL Experienţa îşi aşteaptă şi plusul de nutreţuri Se spune că mergînd mai mulţi preşedinţi şi brigadieri într-un schimb de experienţă la cooperativa agricolă din Ianca, judeţul Brăila, unul din oaspeţi ar fi făcut remarca evident dezaprobatoare : „Voi hrăniţi în aşa fel vacile incii o să vă mănînce şi urechile". Ce observase preşedintele venit să înveţe ? Că în acea zi raţia unei vaci de lapte consta în 10 kg de siloz, 5 kg de coceni şi 2 de paie, 1 kg de lucernă, 10 de tăieţei de sfeclă, 2 de pleavă şi 1,5 kg de concentrate. Mai observase că toate aceste furaje fuseseră preparate şi administrate in amestec, in trei tainuri pe zi. Porcilor la îngrăşat li se administrau zilnic nu mai puţin de cinci tainuri de concentrate preparate, în amestec cu făină de carne, făină de peşte, carbonat de calciu. „Dar trebuie să vă coste o groază de bani „luxul acesta" — a remarcat poate, acelaşi oaspete sau poate altul, preşedinte sau brigadier. Deoarece la Ianca se ţine evidenţa consumurilor de nutreţuri pe specii, pe categorii şi chiar pe loturi de animale, am căutat să vedem acum, cind toate calculele sunt făcute, dacă furajarea costă chiar atît de mult, precum lăsau aparenţele să se întrevadă. R.- TUDOR MANTA (Continuare in pag. a 3-a) Mecanicul Pop Dezideriu de la I.M.A. Tîrgu Mureş lucrează la verificarea pompelor de injecţie a tractoarelor aflate în reparaţie la aceasta întreprindere Foto : N. RUSU Autocamioanele româneşti şi-au cucerit o binemeritată faimă. Fotografia vă prezintă un aspect de la hala de montaj general a Uzinei de autocamioane din Braşov — Aud că ţi-ai chemat oierii de pe la stîne, faci sfat cu ei, că angajaţi intr-o călătorie documentară. Cum să înţeleg gestul tău, Luca Foni ? Universul păcurăresc e mort la vreme de iarnă. Firesc ar fi fost să faci o asemenea treabă primăvara, la ora migrării şi păşunatului, cind urcă în munţi zvon de tălăngi, încep a trăi stînile, iarba alpină dă colţ şi frenezia turmelor umple vîlcele, plaiuri şi colnice. — Alt gind ne bate pe noi acum; documentarea pe care o facem e de tip special. Ne ducem să vedem cu ochii noştri cea de oi - melană a treia generaţie de oi-melană pe care o inaugurează în aceste zile industria Săvineştilor. E de-a dreptul fantastică această industrie, „zootehnie1 industrială, care are loc în cetatea chimică de pe Trotuş. N-a trecut decit un deceniu şi acest nucleu al industriei chimice şi-a sporit în chip impresionant zestrea produptivă, s-a înconjurat cu un întreg, popor de fabrici, fiecare de altă factură fi întrebuinţare. După ştiutele vrăjitorii chimice din care s-au născut relonul firolanul, i-a venit rindul melanei, această lină de argint care face furori. In acest început de an au fost date în funcţiune ultimele instalaţii ale acelei fabrici care va asigura cea de a treia generaţie POP SIMION (Continuare in pag. a 2-a) / Г A X-a ediţie a IUI CÂRTII IA SATE" Anual fiecărui locuitor al ţării îi sunt adresate, în medie, patru cărţi (ceea ce nu se întimplă nici în unele ţări de veche tradiţie culturală ca Franţa şi Italia de pildă), iar din acestea multe pot fi regăsite în «numeroasele biblioteci săteşti, obşteşti sau individuale. Dintr-un proces spontan, restrîns, difuzarea cărţii la sate s-a transformat în ultimul pătrar de veac într-un act de cultură. Ei îşi află locul în contextul operei îndrumate şi sprijinite de partid şi guvern pentru ridicarea continuă a nivelului cultural al ţărănimii. Organizarea „Lunii cărţii la sate", aflată anul acesta la cea de-a X-a ediţie, este doar una din manifestările de amploare ale acestui proces de importanţă naţională. Satele noastre cunosc în această lună o sporită efervescenţă, gravitînd în jurul mesagerului de frumos şi înţelepciune care este cartea. „Luna cărţii la sate" va prilejui numeroase manifestări culturale, şcolile, bibliotecile, căminele culturale, întreprinderile şi instituţiile din mediul rural intensificîndu-şi activitatea. Vor fi folosite modalităţi variate pentru a informa cititorii despre cărţile apărute, problemele majore ale creaţiei literare actuale, ale cercetării ştiinţifice, valorificării moştenirii culturale etc. Vor fi organizate seri literare, expuneri pe diverse teme ştiinţifice, simpozioane etc. O atenţie deosebită se acordă concursului „Cine ştie foloseşte", eficient mijloc de a stimula interesul pentru carte al tuturor categoriilor de cititori. Scriitorii ale căror opere se bucură de o largă audienţă se vor intîlni cu cititorii care, în unele cazuri, se identifică cu înşişi eroii acestor cărţi. Redactori ai editurilor vor participa la 50 de consfătuiri. O importanţă corespunzătoare se va acorda contactului cu elevii şcolilor din mediul rural, înfăţişîndu-le ultimele apariţii în colecţiile „Biblioteca şcolarului", „Lyceum" sau prezentîndu-le alte opere recomandate de programa analitică ; acestora li se oferă, in acelaşi timp, posibilitatea să-şi spună părerea asupra modului cum sunt selectate textele şi redactat aparatul critic. La realizarea acestui ansamblu de acţiuni colaborează toate ministerele, organizaţiile obşteşti, instituţiile cu caracter cultural, comitetele de cultură judeţene, care contribuie la publicarea şi difuzarea cărţii sau participă la CONSTANTIN MĂCIUCĂ director general adjunct la Centrala editurilor şi difuzării cărţii "Continuare în pag. a 2-a) generalizarea obligă la economii în acestă iarnă, in numeroase unităţi cooperatiste din judeţele Harghita şi Mureş există furaje suficiente. Dar plusul de nutreţuri nu dă dreptul la risipă. El presupune, dimpotrivă — ca şi in cazul deficitului de furaje — stăvilirea oricăror pierderi folosirea raţională a concentratelor, funuriier şi suculentelor pentru a se putea realiza producţii bune de lapte şi carne în această privinţă o mare importanţă prezintă prepararea nutreţurilor înainte de administrare, măsură care asigură creşterea valorii lor nutritive şi în consecinţă obţinerea unei producţii sporite cu aceeaşi cantitate de furaj. Ne-o dovedeşte cît se poate de bine experienţa cooperativei din Sânmartin. Aici cu excepţia concentratelor, care se primesc decadal, furajele au fost date în primire şefilor de brigăzi. Pe baza raţiioi stabilite de specialist, echipa de deservire preia şi prepară zilnic nutreţurile ce vor fi administrate animalelor în ziua următoare. Concentratele, care sunt, de asemenea, preparate, se distribuie zilnic fiecărui îngrijitor în funcţie de numărul animalelor pe care le are în primire şi de producţia obţinută, vacile de la care se realizează peste zece litri de lapte pe zi primesc în plus un kilogram de concentrare şi unul de tăiţei de sfeclă. Sunt exemplare EUGEN SASU (Continuare în pag. a 3-a) În toate anotimpurile Poiana Braşov este vizitată de nenumăraţi amatori ai excursiilor POVESTE CU I STRÎMBÂ IEMME Echipat în straie de geolog, cu raniță în spate și avînd la îndemînă diverse instrumente de detectare, Strîmbă-lemne a pornit să descopere o comoară. — Unde ? Ai vreun indiciu că s-ar găsi undeva o comoară ? îl întrebarăm nedumeriți pe eroul nostru. — In fiecare sat este cite o comoară, dar ninsorile au acoperit-o, aşa că unor „gospodari" le este foarte greu s-o descopere. Mi-am propus să-i ajut, cu toate că nu aceasta e îndeletnicirea mea. N-am dat crezare acestei afirmaţii, dar l-am însoţit în investigaţiile sale. Am mers împreună în cîteva sute de sate. Umblam pe albul imaculat al zăpezii. Strîmbă-lemne se uita de jur împrejur, apoi decreta cu toată siguranţa : „Aici nu mai e comoara. Au descoperit-o oamenii. Mergem în altă parte". La Peretu, în judeţul Teleorman, bunăoară, Strîmbă-lemne s-a oprit în preajma noului saivan. „Aici e comoara zise el. A scos o ruletă şi a măsurat o bucată de pămînt acoperită cu zăpadă. A pus cîteva semne, care delimitau un perimetru de circa 200 m.p. „Trebuie înlăturată zăpada şi se va găsi comoara", zise el. La Hilişeu — Suceava, la Dulceşti — Neamţ, la Cîmpineanca — Vrancea, și în alte sate Strîmbălemne a delimitat perimetre precise în care — zice el — se găsesc comori. Sătenii, cind îl auzeau, nu-i dădeau crezare. Numai în cîteva sate din Bacău — Tătărăști, Găiceanca, Huruiești — gospodarii înclinau să creadă zisele lui Strîmbă lemne. Ca urmare au dat zăpada la o parte, descoperind nu comori, ci grămezi de gunoi. Oamenii îl priveau : — Unde-i comoara ? — Înlăturaţi şi guno Comoara de sub zăpadă iul, dar nu-l mutaţi dintr- un loc în altul, ci duce- ■ ţi-l pe cîmp. — Oamenii l-au ascultat şi au început să se des- * cotorosească de gunoi, că- i rîndu-l pe cîmp. — Și-o să găsească comoara ? îl întreb nedumerit pe Strîmbă-lemne. — Da, la toamnă cinci , vor culege recoltele de pe ogoarele unde au dus gunoiul... D. TARNAUCEANU 1 Una din cele mai moderne unităţi industriale constânţene este întreprinderea integrată de lină. In imagine verificarea unei maşini la secţia ţesâtorie Actualitatea politică RATIFICAREA UNUI TRATAT INTERNAŢIONAL Consiliul de Stat, întrunit în ziua de 30 ianuarie 1970 la Palatul Republicii, a examinat Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare şi a adoptat decretul de ratificare a acestui document internaţional. în prealabil, Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare a fost discutat de Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică ale Marii Adunări Naţionale, care au avizat favorabil proiectul de decret, prezentat de ministrul afacerilor externe. Este fapt îndeajuns de bine cunoscut că ţara noastră, văzînd în dezarmarea generală şi totală singura modalitate de garantare, în lumea contemporană, a securităţii, liniştii şi muncii paşnice a popoarelor, fie ele mari ori mici, a militat cu hotărîre atît la O.N.U., cit şi în Comitetul pentru dezarmare de la Geneva, ca dezideratul o lume a păcii, o lume fără arme, fără ameninţări cu forţa să devină realitate, în problema dezarmării. România a prezentat numeroase propuneri proprii şi s-a constituit coautor al unor rezoluţii intrate în dezbaterea Adunărilor Generale ale Naţiunilor Unite. Iar în ceea ce priveşte priorităţile, ţara noastră a considerat că primul pas ce se cere făcut în direcţia dezarmării trebuie să-l constituie dezarmarea nucleară-Tratatul ratificat recent de Consiliul de Stat, parte din ansamblul de iniţiative tinzînd la dezarmarea nucleară, a stat în atenţia ţării noastre în toate etapele elaborării lui . Románk a participat activ la elaborarea acestui tratat. Unele din, propunerile de îmbunătăţire a proiectului iniţial prezentate de N. POPESCU-BOGDANEŞTI (Continuare în pag. a 4-a)