Satul Socialist, februarie 1970 (Anul 2, nr. 232-255)

1970-02-01 / nr. 232

sunt SOCIALIST­­.cotidian.edita».de.. Ueiuttea ЩЦ...Ц.» Cooperativefor Ajrto.li.ttf Яг.»,*» • PREŞEDINTELE Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe vicepreşedin­tele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone, Ma­rian Olewinski, preşedintele părţii poloneze la lucrările celei de-a Vlll-a sesiune a comisiei guvernamentale româno-polone de colaborare economică. • LA BUDAPESTA a avut loc vineri după-amiaza semnarea protocolului de lucru între radiodifuziunea şi televiziunea ro­mână şi radiodifuziunea şi televiziunea ungară privind colabo­rarea în domeniul televiziunii pe anul 1970. • CORNELIU MANESCU, ministrul afacerilor externe al Re­publicii Socialiste România, a primit în audiență pe domnul EVENIMENTE Baziur Rahman Noore, în legătură cu apropiata prezentare a scrisorilor de acreditare ca ambasador al Republicii Islamice Pakistan în Republica Socialistă România • LA MOSCOVA s-au încheiat vineri lucrările Conferinţei teoretice internaţionale „Sistemul socialist mondial — întruchi­pare a ideilor leninismului”, consacrată centenarului naşterii lui V I. Lenin. Ultima şedinţă Plenară a Conferinţei a fost prezi­dată de conducătorul delegaţiei române, prof. dr. Roman Moldovan, membru corespondent al Academiei Române.­­ PRINTR-UN decret al Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, tovarăşul Iosif Gheorghiu a fost numit în ca­litate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republi­cii Socialiste România în Noua Zeelandă, cu reşedinţa la Tokio.­­ A SOSIT în Capitală — în cadrul schimburilor culturale dintre Republica Socialistă România şi U.R.S.S., — o delegaţie a Ministerului învăţâmîntului din R.S.F.S. Rusă, condusă de Za­brodin Dimitri Mihailovich Cu IT A pe drumurile Vr­ancei ClND In autobuz, ClND PE JOS Judeţul Vrancea, a cărui supra­faţă este în mare parte acoperită de zona muntoasă, ridică poate mai mult decit alte regiuni ale ţării problema transportului în comun cu autobuzul. După cum ne-a informat ŞTEFAN DRAGO­­MIR — şeful autogării Focşani — zilnic au loc 131 de plecări pe cele 38 de trasee ale judeţului. O mare parte din autobuze deservesc co­munele situate la o distanţă de cel mult 20 km de oraş. Interlocutorul nostru ne-a asigurat că transportul se desfăşoară pe aceste rute în condiţii normale. Luăm la întîmplare cursa Foc­şani—Răstoaca (14 km.). După cum reiese din statisticile autogării, nu­mai într-o săptâmînă, 9—16 ianua­rie, au fost pe acest traseu 4 în­­tîrzieri cuprinse între 15—30 mi­nute. Motivele: defecţiuni tehnice. Ţinînd seama că la Răstoaca cir­cula pînă nu de mult din oră în oră un autobuz al I.G.C. Focşani, in timp ce în prezent nu mai sunt prevăzute decit 8 curse pe zi, în­ţelegem gravitatea acestor întîr­­zieri. Este un traseu nerentabil — se justifică tov. Dragomir. De ce este nerentabil ? Cercetăm orarul curse­lor. Dimineaţa între orele 5 şi 7, circulă 3 autobuze, în timp ce în­tre 7,30 şi 12,00 nu se efectuează nici un transport de pasageri de la Focşani la Răstoaca. Discutînd cu cetăţenii din Răs­toaca, am primit răspunsuri ca M. ŞTEFĂNESCU (Continuare în pag. a 2-a) In pag. a 4-a: rubrica noastra ANUL II Nr. 232 DUMINICA 1 FEBRUARIE 1970 4 pagini 30 bani PRODUCŢIA OBŢINUTĂ ŞI LIVRATĂ -SINGURA MĂSURĂ A EFICIENŢEI FOLOSIRII FURAJELORL Experienţa îşi aşteaptă şi plusul de nutreţuri Se spune că mergînd mai mulţi preşedinţi şi brigadieri într-un schimb de experienţă la cooperativa agricolă din Ianca, judeţul Brăila, unul din oaspeţi ar fi făcut remarca evident de­zaprobatoare : „Voi hrăniţi în aşa fel vacile incii o să vă mănînce şi ure­chile". Ce observase preşedintele ve­nit să înveţe ? Că în acea zi raţia unei vaci de lapte consta în 10 kg de siloz, 5 kg de coceni şi 2 de paie, 1 kg de lucernă, 10 de tăieţei de sfe­clă, 2 de pleavă şi 1,5 kg de concen­trate. Mai observase că toate aceste furaje fuseseră preparate şi adminis­trate in amestec, in trei tainuri pe zi. Porcilor la îngrăşat li se administrau zilnic nu mai puţin de cinci tainuri de concentrate preparate, în amestec cu făină de carne, făină de peşte, car­bonat de calciu. „Dar trebuie să vă coste o groază de bani „luxul acesta" — a remarcat poate, acelaşi oaspete sau poate altul, preşedinte sau bri­gadier. Deoarece la Ianca se ţine evidenţa consumurilor de nutreţuri pe specii, pe categorii şi chiar pe loturi de ani­male, am căutat să vedem acum, cind toate calculele sunt făcute, dacă fura­jarea costă chiar atît de mult, precum lăsau aparenţele să se întrevadă. R.- TUDOR MANTA (Continuare in pag. a 3-a) Mecanicul Pop Dezideriu de la I.M.A. Tîrgu Mureş lucrează la verifi­carea pompelor de injecţie a tractoarelor aflate în reparaţie la a­­ceasta întreprindere Foto : N. RUSU Autocamioanele ro­mâneşti şi-au cuce­rit o binemeritată faimă. Fotografia vă prezintă un aspect de la hala de mon­taj general a Uzinei de autocamioane din Braşov — Aud că ţi-ai chemat oierii de pe la stîne, faci sfat cu ei, că angajaţi intr-o călătorie docu­mentară. Cum să înţeleg gestul tău, Luca Foni ? Universul păcurăresc e mort la vreme de iarnă. Firesc ar fi fost să faci o asemenea treabă primăvara, la ora migrării şi păşunatului, cind urcă în munţi zvon de tălăngi, încep a trăi stînile, iarba alpină dă colţ şi frenezia turmelor um­ple vîlcele, plaiuri şi colnice. — Alt gind ne bate pe noi a­­cum; documentarea pe care o fa­cem e de tip special. Ne ducem să vedem cu ochii noştri cea de oi - melană a treia generaţie de oi-melană pe care o inaugurează în aceste zile industria Săvineştilor. E de-a dreptul fantastică această indus­trie, „zootehnie1­ industrială, care are loc în cetatea chimică de pe Trotuş. N-a trecut decit un deceniu şi acest nucleu al indus­triei chimice şi-a sporit în chip impresionant zestrea produ­ptivă, s-a înconjurat cu un întreg, po­por de fabrici, fiecare de altă factură fi întrebuinţare. După ştiutele vrăjitorii chimice din care s-au născut relonul fi­rolanul, i-a venit rindul melanei, această lină de argint care face furori. In acest început de an au fost date în funcţiune ultimele insta­laţii ale acelei fabrici care va asigura cea de a treia generaţie POP SIMION (Continuare in pag. a 2-a) / Г A X-a ediţie a IUI CÂRTII IA SATE" Anual fiecărui lo­cuitor al ţării îi sunt adresate, în medie, pa­tru cărţi (ceea ce nu se întimplă nici în unele ţări de veche tradiţie culturală ca Franţa şi Italia de pildă), iar din acestea multe pot fi re­găsite în «numeroasele biblioteci săteşti, obşteşti sau individuale. Din­­tr-un proces spontan, restrîns, difuzarea cărţii la sate s-a transformat în ultimul pătrar de veac într-un act de cul­tură. Ei îşi află locul în contextul operei îndru­mate şi sprijinite de partid şi guvern pentru ridicarea continuă a ni­velului cultural al ţără­nimii. Organizarea „Lunii cărţii la sate", aflată anul acesta la cea de-a X-a ediţie, este doar una din manifestările de amploare ale acestui proces de importanţă naţională. Satele noas­tre cunosc î­n această lună o sporită eferves­cenţă, gravitînd în ju­rul mesagerului de fru­mos şi înţelepciune care este cartea. „Luna cărţii la sate" va prilejui numeroase manifestări culturale, şcolile, bibliotecile, că­minele culturale, între­prinderile şi instituţiile din mediul rural inten­­sificîndu-şi activitatea. Vor fi folosite modali­tăţi variate pentru a in­forma cititorii despre cărţile apărute, proble­mele majore ale creaţiei literare actuale, ale cer­cetării ştiinţifice, valori­ficării moştenirii cultu­rale etc. Vor fi organi­zate seri literare, expu­neri pe diverse teme ştiinţifice, simpozioane etc. O atenţie deosebită se acordă concursului „Cine ştie foloseşte", e­­ficient mijloc de a sti­mula interesul pentru carte al tuturor catego­riilor de cititori. Scrii­torii ale căror opere se bucură de o largă au­dienţă se vor intîlni cu cititorii care, în unele cazuri, se identifică cu înşişi eroii acestor cărţi. Redactori ai editurilor vor participa la 50 de consfătuiri. O impor­tanţă corespunzătoare se va acorda contactului cu elevii şcolilor din mediul rural, înfăţişîn­­du-le ultimele apariţii în colecţiile „Biblioteca şcolarului", „Lyceum" sau prezentîndu-le alte opere recomandate de programa analitică ; a­­cestora li se oferă, in a­­celaşi timp, posibilitatea să-şi spună părerea a­­supra modului cum sunt selectate textele şi re­dactat aparatul critic. La realizarea acestui ansamblu de acţiuni co­laborează toate minis­terele, organizaţiile obş­teşti, instituţiile cu ca­racter cultural, comite­tele de cultură judeţene, care contribuie la pu­blicarea şi difuzarea cărţii sau participă la CONSTANTIN MĂCIUCĂ director general adjunct la Centrala editurilor şi difuzării cărţii "Continuare în pag. a 2-a) generalizarea obligă la economii în acestă iarnă, in numeroa­se unităţi cooperatiste din ju­deţele Harghita şi Mureş exi­s­­tă furaje suficiente. Dar plusul de nutreţuri nu dă dreptul la risipă. El presupune, dimpotri­vă — ca şi in cazul deficitului de furaje — stăvilirea oricăror pierderi folosirea raţională a concentratelor, funuriier şi su­culentelor pentru a se putea re­aliza producţii bune de lapte şi carne în această privinţă o mare importanţă prezintă prepararea nutreţurilor înainte de adminis­trare, măsură care asigură creşterea valorii lor nutritive şi în consecinţă obţinerea unei producţii sporite cu aceeaşi can­titate de furaj. Ne-o dovedeşte cît se poate de bine experienţa cooperativei din Sânmartin. A­ici cu excepţia concentratelor, care se primesc decadal, fura­jele au fost date în primire şe­filor de brigăzi. Pe baza raţii­oi­ stabilite de specialist, echipa de deservire preia şi prepară zilnic nutreţurile ce vor fi ad­ministrate animalelor în ziua următoare. Concentratele, care sunt, de asemenea, preparate, se distribuie zilnic fiecărui în­grijitor în funcţie de numărul animalelor pe care le are în primire şi de producţia obţi­nută, vacile de la care se rea­lizează peste zece litri de lapte pe zi primesc în plus un kilo­gram de concentrare şi unul de tăiţei de sfeclă. Sunt exemplare EUGEN SASU (Continuare în pag. a 3-a) În toate anotimpurile Poiana Braşov este vizitată de nenumăraţi amatori ai excursiilor POVESTE CU I STRÎMBÂ IEMME Echipat în straie de ge­olog, cu raniță în spate și avînd la îndemînă di­verse instrumente de de­tectare, Strîmbă-lemne a pornit să descopere o co­moară. — Unde ? Ai vreun in­diciu că s-ar găsi undeva o comoară ? îl întreba­răm nedumeriți pe eroul nostru. — In fiecare sat este cite o comoară, dar nin­sorile au acoperit-o, aşa că unor „gospodari" le es­te foarte greu s-o desco­pere. Mi-am propus să-i ajut, cu toate că nu aceas­ta e îndeletnicirea mea. N-am dat crezare aces­tei afirmaţii, dar l-am însoţit în investigaţiile sa­le. Am mers împreună în cîteva sute de sate. Um­blam pe albul imaculat al zăpezii. Strîmbă-lem­ne se uita de jur împre­jur, apoi decreta cu toată siguranţa : „Aici nu mai e comoara. Au descope­rit-o oamenii. Mergem în altă parte". La Peretu, în judeţul Teleorman, bună­oară, Strîmbă-lemne s-a oprit în preajma noului saivan. „Aici e comoa­ra zise el. A scos o ruletă şi a măsurat o bu­cată de pămînt acoperită cu zăpadă. A pus cîteva semne, care delimitau un perimetru de circa 200 m.p. „Trebuie înlăturată zăpada şi se va găsi co­moara", zise el. La Hilişeu — Suceava, la Dulceşti — Neamţ, la Cîmpineanca — Vrancea, și în alte sate Strîmbă­­lemne a delimitat peri­metre precise în care — zice el — se găsesc co­mori. Sătenii, cind îl au­zeau, nu-i dădeau crezare. Numai în cîteva sate din Bacău — Tătărăști, Găi­­ceanca, Huruiești — gos­podarii înclinau să crea­dă zisele lui Strîmbă­ lem­ne. Ca urmare au dat ză­pada la o parte, descope­rind nu comori, ci gră­mezi de gunoi. Oamenii îl priveau : — Unde-i comoara ? — Înlăturaţi şi guno­ Comoara de sub zăpadă iul, dar nu-l mutaţi dintr-­­ un loc în altul, ci duce- ■ ţi-l pe cîmp. — Oamenii l-au ascultat şi au început să se des- * cotorosească de gunoi, că- i rîndu-l pe cîmp. — Și-o să găsească co­moara ? îl întreb nedu­merit pe Strîmbă-lemne.­­ — Da, la toamnă cinci , vor culege recoltele de­­ pe ogoarele unde au dus­­ gunoiul...­­ D. TARNAUCEANU 1 Una din cele mai moderne unităţi industriale constânţene este între­prinderea integrată de lină. In ima­gine verificarea unei maşini la sec­ţia ţesâtorie Actualitatea politică RATIFICAREA UNUI TRATAT INTERNAŢIONAL Consiliul de Stat, întrunit în ziua de 30 ianuarie 1970 la Palatul Re­publicii, a examinat Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare şi a adoptat decretul de ratificare a acestui document inter­naţional. în prealabil, Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare a fost discutat de Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică ale Marii Adunări Naţio­nale, care au avizat favorabil pro­iectul de decret, prezentat de mi­nistrul afacerilor externe. Este fapt îndeajuns de bine cu­noscut că ţara noastră, văzînd în dezarmarea generală şi totală sin­gura modalitate de garantare, în lumea contemporană, a securităţii, liniştii şi muncii paşnice a po­poarelor, fie ele mari ori mici, a militat cu hotărîre atît la O.N.U., cit şi în Comitetul pentru dezar­mare de la Geneva, ca dezideratul o lume a păcii, o lume fără arme, fără ameninţări cu forţa să de­vină realitate, în problema de­zarmării. România a prezentat numeroase propuneri proprii şi s-a constituit coautor al unor rezolu­ţii intrate în dezbaterea Adunări­lor Generale ale Naţiunilor Unite. Iar în ceea ce priveşte priorită­ţile, ţara noastră a considerat că primul pas ce se cere făcut în di­recţia dezarmării trebuie să-l cons­tituie dezarmarea nucleară-Tratatul ratificat recent de Con­siliul de Stat, parte din ansamblul de iniţiative tinzînd la dezarmarea nucleară, a stat în atenţia ţării noastre în toate etapele elaborării lui . Románk a participat activ la elaborarea acestui tratat. Unele din, propunerile de îmbunătăţire a proiectului iniţial prezentate de N. POPESCU-BOGDANEŞTI (Continuare în pag. a 4-a)

Next