Satul Socialist, martie 1970 (Anul 2, nr. 256-281)
1970-03-01 / nr. 256
• La invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al Norvegiei, John Lyng, va face o vizită oficială In România între 9 și 12 martie a.c. SATUL SOCIALIST ^otidi«^edtt'ii;de. Unitaiea N*t i£ naif, a. Qo оре га ti vel o r Agricole* de, Producţi ] ANUL II Nr. 256 Duminică 1 MARTIE 1970 4 pagini — 30 bani • Intre 25 si 27 februarie, la Bucureşti au avut loc lucrari* celei de-а XV!!-s sesiuni a Comitetului de conducere a Uniunii internaţionale a sindicatelor muncitorilor agricoli, forestieri şi de pe plantaţii, consacrată pregătirii celei de-a l l-a Conferinţe profesionale internaţionale a muncitorilor din aceste ramuri. La sesiune au luat parte reprezentanţi ai sindicatelor din Bulgaria, Brazilia, Cehoslovacia, Ceylon, R.P.D. Coreeană, R. D. Germană, Italia, Polonia, România, Ungaria şi Uniunea Sovietică. A fost prezent Lucien Labrune, reprezentant al F.S.M. . In zilele de 26 şi 27 februarie a avut loc plenara C.C. al U.T.C. Plenara a adoptat un plan de măsuri privind îm EVENIMENTE a£e, bunătăţirea activităţii cultural-artistice și distractive în rîndurile tineretului. În încheierea lucrărilor plenare, a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. • In cadrul unei ceremonii oficiale, la Santiago de Chile a fost semnat actul de constituire a unei societăţi mixte româno-chiliene pentru exploatarea unor zone miniere din Chile, pe baza acordului intervenit între întreprinderea Română de Stat pentru Comerţul Exterior „Geomin" şi întreprinderea Naţională a Mineritului din Chile „Enami". Recolta viitoare se plămădeşte din timpul iernii. In imagine transportul gunoiului de grajd la cooperativa agricolă din Andrieşeni, judeţul Iaşi Ferma legumicolă de avantaje prezintă • Cum o organizam CONF. DR. CONSTANTIN ANDERCA Institutul Agronomic Timişoara Organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii are un rol hotărîtor în întărirea economică a cooperativelor agricole. De aceea, în rîndurile care urmează dorim să ne oprim la cîteva considerente de ordin funcţional şi organizatoric, la cîteva principii de care trebuie să se ţină seama, după părerea noastră, în munca de constituire, dotare şi conducere a fermelor de producţie cu gestiune economică internă. Organizarea acestora permite concentrarea şi specializarea producţiei care, la rîndul lor, reprezintă astăzi una din principalele pirghii pentru creşterea randamentului agriculturii şi, în mod deosebit, pentru reducerea cheltuielilor. Mai amănunţit, ce avantaje oferă organizarea producţiei pe principiul fermei cu gestiune economică internă ? Realizările obţinute în unităţi specializate confirmă din plin faptul că prin dimensionarea optimă şi amplasarea fiecărui sector de activitate în condiţii ce îi sunt prielnice (tehnice, economice şi sociale), se obţine o însemnată creştere a producţiei agricole, reducerea costului pe unitate de produs. Ferma solicită prezenţa specialiştilor cu înaltă calificare la conducerea tehnică şi economică a producţiei, creează posibilitatea folosirii mai eficiente a acestora, le oferă posibilitatea să se specializeze şi să-şi valorifice mai bine cunoştinţele şi capacitatea organizatorică. Aceasta are un efect direct asupra producţiei şi, implicit, asupra costurilor. Introducerea rapidă a tehnologiilor moderne şi a formelor superioare de organizare, care conduce la creşterea simţitoare a eficienţei economice a producţiei obţinute, devine, de asemenea, cu putinţă în condiţiile fermei. Organizarea superioară a muncii, prin mecanizarea lucrărilor de mare volum şi realizarea, pe această bază, a unor indici ridicaţi de creştere a productivităţii muncii, precum şi aplicarea unui sistem eficace de cointeresare sunt, în sfirşit, o altă grupă de avantaje care se creează în cadrul fermelor. Este necesar, însă, să subliniem că pe lingă aceste considerabile avantaje, concentrarea şi specializarea producţiei ridică şi o serie de probleme de ordin organizatoric. Astfel, în sectorul producţiei vegetale se creează vîrfuri de lucrări şi se accentuează sezonalitatea acestora. Dar această problemă se poate lesne rezolva prin cooperare între ferme cu profile diferite, care să permită mişcarea mijloacelor de lucru de la o fermă la alta. De asemenea, concentrarea creează — atît în producţia vegetală, cit şi în cea animală — un mediu mai prielnic pentru dezvoltarea dăunătorilor specifici, fapt ce impune măsuri deosebite de combatere şi pretinde cercetării să acorde un concurs mai larg producţiei. Punînd în balanţă marile avantaje şi dezavantajele, în majoritatea (Continuare in pag. a I-a) f ig PUNCTE DE VEDERE ÿ.ViaŸ«ŸijViV Pi5aSZ5ESc5Z5H5E5aiSH5aSES25aSS5MZ5S52525ES2S2SS5S5aS5ESH5H5H5E5ZSa5H5aSaSZ5E5S5S5a Marginalii Un cuvînt nou fi-a făcut loc in vocabularul nostru. 11 întîlnim In paginile ziarelor fi revistelor, îl auzim la radio şi televiziune, cred că apare foarte des în documente de producţie fi administraţie. Deşi foarte vechi şi pînă nu de mult cu înţeles mai restrîns în limba franceză, cuvîntul acesta se leagă mai ales de civilizaţia modernă, mai bine zis de aspectele negative ale acesteia. Uzinele şi fabricile fără număr poluează atmosfera cu fumul lor, cu substanţele chimice emanate. Automobilele poluează şi ele aerul pe care-l respirăm. Dar sînt poluate şi apele Poluare şi pădurile, încît, mai ales pentru marile aglomerări umane, s-a născut o primejdie din cele mai mari. Instituţii speciale, savanţi şi cercetători din lumea întreagă se ocupă de acest fenomen, caută ţi propun soluţii, dar mare lucru nu pare a se fi făcut. Pentru unele ţări şi oraşe cuvîntul poluare a căpătat un înţeles de stihie, de fatalitate şi nu lipsesc profeţiile catastrofice. Judecind calm, putem presupune că de vreme ce sîntem preveniţi, nu ne vom lăsa otrăviţi chiar aşa de uşor. Dar cuvîntul în discuţie mai are şi înţelesul de profanare, de alterare a unor legi pe care natura fi le-a făurit pentru propria ei conservare. Mă gîndesc la pădurile fi la apele noastre, la fauna fi flora noastră pe care nu le ^protejăm totdeauna pe cît s-ar cuveni. Aflăm de cu- NICOLAE JIANU (Continuare în pag. a 2-a) Mărţişor. Intîiul vis de primăvară Cultura castraveţilor din sera cooperativei agricole din Scorniceşti-Olt, bine dezvoltată, anunţă şi în acest an o producţie record CULTURI DE CIMP îmbunătăţirea vremii face necesară concentrarea eforturilor pentru a se folosi din plin fiecare zi bună de lucru. In acest scop, în primă urgenţă trebuie efectuate o serie de lucrări : • evacuarea apelor care stagnează pe culturile de toamnă şi pe ogoare ; • fertilizarea culturilor de toamnă cu îngrăşăminte chimice ; • accelerarea ritmului de transport al gunoiului de grajd, utilizînd toate atelajele, autocamioanele şi remorcile, mai ales dimineaţa, înainte de dezgheţ; • terminarea acţiunii de preluare a seminţelor de trifoliene de la staţiile de decuscutare ; • continuarea în ritm susţinut a amenajărilor locale pentru irigarea culturilor furajere . LEGUMICULTURA Cultivatorii de legume sunt in plină campanie. Munca trebuie organizată în aşa fel, încît lucrările de sezon să fie executate în timp optim. Cu deosebire urgente sunt următoarele : • terminarea reparării răsadniţelor şi solariilor existente, precum şi accelerarea ritmului de construcţie a celor începute ; • asigurarea întregii cantităţi de seminţe necesare ; • imediat ce timpul şi terenul permit efectuarea unor lucrări de calitate, trebuie insăminţate rădăcinoasele, mazărea, ceapa, sfecla roşie ; • însămînţatul ici răsadniţe şi repicatul ardeiului, verzei, castraveţilor. VITICULTURA, POMICULTURA Lucrările în plantaţii şi livezi vor fi executate diferenţiat sub directa supraveghere a specialiştilor. Este necesar de avut în vedere condiţiile specifice ale fiecărei podgorii şi bazin pomicol. Pentru perioada 2—9 martie se recomandă : • stropitul al doilea pentru combaterea făinarei şi păduchelui de San José ; • continuarea acţiunii de fertilizare, îndeosebi cu gunoi de grajd ; Agenda agricolă a săptămînii • controlul viabilităţii ochiurilor pentru a stabili sistemul de tăiere în funcţie de sol şi starea de vegetaţie ; • asigurarea materialului de plantat şi executarea, acolo unde se poate, a gropilor pentru completarea golurilor ; • continuarea şi terminarea altoirilor şi forţării viţelor ; • revizuirea şi repararea sistemului de susţinere. CREŞTEREA ANIMALELOR Acţiunile de întreprins în această săptămînă rămîn, în general, aceleaşi, continuînd să se acorde o grijă sporită fătărilor la oi. Printre acţiunile săptămînii viitoare se numără : • folosirea la întreaga capacitate a incubatoarelor existente în unităţi, precum şi a păsărilor matcă producătoare de ouă ; • transportul îngrăşămintelor chimice şi naturale pe păşuni, şi începerea lucrărilor de înlăturare a apei de pe terenurile înmlăştinate ; • deschiderea şantierelor pentru complexele industriale, acolo unde proiectele de execuţie sunt terminate, de primă urgenţă fiind cele destinate îngrăşării mieilor ; • livrarea zilnică a produselor, conform graficelor întocmite ; • montarea viţelelor şi reţinerea scrofiţelor ajunse la 30—35 de kg, pentru reproducţie ; • pregătirea halelor pentru creşterea puilor şi a taberelor de vară pentru animale. Ce e nou în reţeaua prestărilor de servicii In scopul satisfacerii mai depline a cerinţelor populaţiei de la sate cu bunuri de consum, lucrări şi servicii, conducerea partidului a aprobat un vast program de dezvoltare a activităţii de producţie şi prestări de către cooperaţia de consum. Cu toate succesele dobîndite şi subliniate şi în acest articol, prestările de servicii în mediul rural nu au ajuns încă la nivelul cerinţelor actuale. Despre deficienţele existente în acest domeniu, ziarul nostru a scris în repetate rînduri şi — la sesizările cititorilor — va mai scrie şi în continuare cu speranţa că ele vor fi înlăturate, astfel încît prestările de servicii în sate să se ridice la nivelul exigenţelor actuale. Pentru înfăptuirea acestui program lucrătorii din cooperaţia de consum au asigurat creşterea numărului de unităţi de producţie şi prestări de servicii, precum şi volumul lucrărilor efectuate. Astfel, dacă în anul 1965 funcţionau numai 6 600 unităţi, la sfîrşitul anului 1969 activitatea de producţie-prestări se desfăşura în peste 20 400 unităţi. Creşterea reţelei de unităţi prestatoare de servicii a fost însoţită de diversificarea gamei profilurilor de la 40 în 1965 la 154 la sfîrşitul anului trecut. Pe lingă unităţile de croitorie, cizmărie, frizerie-coafură, sifonărie, tîmplărie, tinichigerie, zidărie, (Continuare în pag. a 2-a) IOSIF POPA director general în Centrocoop POVESTE CU STRIMBĂLEMNE „Doftoroaicele“ După tragica întîmplare de la Ciochina, judeţul Ialomiţa, (vezi ziarul „Satul socialist“ nr. 234 din 4 februarie a.c.) soaţa lui Strîmbă-crengi a avut norocul să simtă că va deveni totuşi mamă.Ivind această presimţire, a luat din timp măsuri ca naşterea să decurgă normal. Adică, şi-a propus să meargă la medici, care să-i dea toate sfaturile necesare. Şi a pornit la drum. A fost însă oprită în comuna Şimian din judeţul Bihor. Aici, o „doftoroaică pe nume Maria Keresztúri, i-a propus s-o consulte. După consultaţie, „doftoroaica" i-a mai zis : „Te scap eu. Te costă numai 2 000 de lei !“ Bănuind despre ce e vorba, soaţa lui Strîmbă-crengi s-a prefăcut că acceptă această criminală propunere. I-a zis c-o să vină a doua zi cu banii solicitaţi. A plecat în alt sat, Valea lui Mihai, tot din judeţul Bihor. A fost din nou oprită de o „doftoroaică". De data aceasta era Lidia Rovecz. Aceeaşi consultaţie, aceeaşi discuţie, aceeaşi propunere, acelaşi preţ. „O să vin a doua zi“, a spus şi de data asta soaţa lui Strîmbăcrengi, indignată peste măsură de preocupările acestor „doftoroaice“. A plecat şi de acolo. După puţină cale, a oprit-o Teodora Hedea din Săliştea de Vaşcău, acelaşi judeţ. Inutil să mai spunem că a urmat aceeaşi tîrguială. Soaţa lui Strîmbă-crengi s-a prefăcut iarăşi că acceptă. „O să vin a doua zi cu banii", a zis ea. Şi a venit a doua zi. Nu ea, ci organele de miliţie. Ce a urmat, e lesne de înţeles. „Doftoroaicele", care se ocupau cu întreruperea de sarcini, au dispărut din satele respective. Ca urmare, soaţa lui Strîmbă-crengi va naşte în curînd un prunc D. TARNAUCEANUM Experienţa cooperatorilor botoşeneniWIN SIMPOZION INTERNATIONAL . Recent a avut loc un simpozion internaţional cu tema ,,Creşterea oilor şi bonitarea mieilor karakul-1, organizat de Institutul de cercetări zootehnice din Leipzig. La lucrările simpozionului, care s-au desfăşurat în oraşul Haile (R.D.G.), au participat numeroşi specialişti şi cercetători din mai multe ţări europene. Recunoscute fiind in străinătate rezultatele obţinute de către specialiştii noştri în creşterea karakulului, la acest simpozion a participat şi o delegaţie a ţării noastre. Din delegaţie au făcut parte inginerul Nicolae Matei, director adjunct al Direcţiei agricole Botoşani şi ing. Ingrid Mocanu de la cooperativa agricolă de producţie Nicşeni din acelaşi judeţ. Tema susţinută la simpozion de către delegaţia română : . ..însămînţarea artificială la oaia karakul" s-a bucurat de un interes deosebit. Expunerea a fost însoţită de o lucrare practică de laborator, constînd dintr-o recoltare a materialului seminal şi o însămînţare, urmată de prezentarea unui film reprezentînd tehnica însămînţării. Succesul repurtat de materialul prezentat la simpozion este evidenţiat şi de faptul că participanţii au solicitat delegaţiei noastre să multiplice lucrarea pentru a fi difuzată crescătorilor de oi karakul din R.D.G. şi din celelalte ţări reprezentate la simpozion. IOAN SACHELARIE coresp. „Satului Socialist" Membrii echipajului navei „Apollo-12“ au sosit la Bucureşti Astronauţii americani Charles Conrad, Richard Gordon şi Alan Bean, membrii echipajului navei spaţiale „Apollo-12“, împreună cu soţiile, sunt, începînd de sîmbătă la amiază, oaspeţii Capitalei României. Avionul special cu care călătoresc cosmonauţii în turneul pe care îl întreprind în mai multe ţări din America Latină, Europa, Asia şi Africa, a aterizat la ora 13:15 pe Aeroportul internaţional Otopeni, sărbătoreşte pavoazat cu drapelele de stat ale României şi Statelor Unite ale Americii. Aici se aflau numeroşi bucureşteni veniţi să-i salute cu tradiţionala ospitalitate românească pe temerarii astronauţi care — pentru a doua oară în istorie — au străbătut itinerariul Pămînt—Lună—Pămînt. în întîmpinarea oaspeţilor au venit prof. univ. Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, acad. Elie Carafoli, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Aeronautică, oameni de ştiinţă şi alte persoane oficiale. Erau prezenţi Leonard Meeker, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Pe aeroport se aflau numeroşi ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. La coborîrea din avion astronauţii Charles Conrad, Richard Gordon şi Alan Bean sunt salutaţi cordial de preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, care le-a urat bun venit pe pămîntul ţării româneşti. In numele echipajului navei spaţiale „Apollo-12“ a mulţumit pentru primirea călduroasă astronautul Charles Conrad. După ceremonialul primirii, cei trei cosmonauţi americani iau loc într-o maşină deschisă, escortată de motociclişti, îndreptîndu-se spre Capitală. De-a lungul traseului se aflau numeroşi cetăţeni veniţi să salute pe cei care în noiembrie 1969 au înscris o pagină glorioasă în marea epopee a pătrunderii omului în spațiul cosmic. Cititi in pag. a IV-a rubrica noastră