Satul Socialist, martie 1970 (Anul 2, nr. 256-281)

1970-03-01 / nr. 256

• La invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al Norvegiei, John Lyng, va face o vizită oficială In România între 9 și 12 martie a.c. SATUL SOCIALIST ^otidi«^­edtt'ii;de. Unitaiea N*t i£ naif, a. Qo о­ре га ti vel o r Agricol­e* de, Produ­cţ­i ] ANUL II Nr. 256 Duminică 1 MARTIE 1970 4 pagini — 30 bani • Intre 25 si 27 februarie, la Bucureşti au avut loc lucrari­­* celei de-а XV!!-s sesiuni a Comitetului de conducere a­ Uniunii internaţionale a sindicatelor muncitorilor agricoli, fo­restieri şi de pe plantaţii, consacrată pregătirii celei de-a l­ l-a Conferinţe profesionale internaţionale a muncitorilor din aceste ramuri. La sesiune au luat parte reprezentanţi ai sindicatelor din Bulgaria, Brazilia, Cehoslovacia, Ceylon, R.P.D. Coreeană, R. D. Germană, Italia, Polonia, România, Ungaria şi Uniu­nea Sovietică. A fost prezent Lucien Labrune, reprezentant al F.S.M. . In zilele de 26 şi 27 februarie a avut loc plenara C.C. al U.T.C. Plenara a adoptat un plan de măsuri privind îm­ EVENIMENTE a£e, bunătăţirea activităţii cultural-artistice și distractive în rîn­­durile tineretului. În încheierea lucrărilor plenare, a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. • In cadrul unei ceremonii oficiale, la Santiago de Chile a fost semnat actul de constituire a unei societăţi mixte ro­­mâno-chiliene pentru exploatarea unor zone miniere din Chile, pe baza acordului intervenit între întreprinderea Ro­mână de Stat pentru Comerţul Exterior „Geomin" şi între­prinderea Naţională a Mineritului din Chile „Enami". Recolta viitoare se plămădeşte din timpul iernii. In imagine transportul gu­noiului de grajd la cooperativa agricolă din Andrieşeni, judeţul Iaşi Ferma legumicolă de avantaje prezintă • Cum o organizam CONF. DR. CONSTANTIN ANDERCA Institutul Agronomic Timişoara Organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii are un rol hotărîtor în întărirea economică a cooperativelor agricole. De aceea, în rîndurile care urmează dorim să ne oprim la cîteva considerente de ordin funcţional şi organizatoric, la cîteva prin­cipii de care trebuie să se ţină seama, după părerea noastră, în munca de con­stituire, dotare şi conducere a fermelor de producţie cu gestiune economică internă. Organizarea acestora permite concentrarea şi specializarea producţiei care, la rîndul lor, reprezintă astăzi una din principalele pirghii pentru creşterea randamentului agri­culturii şi, în mod deosebit, pentru reducerea cheltuielilor. Mai amănunţit, ce avantaje oferă organizarea producţiei pe principiul fermei cu gestiune economică internă ? Realizările obţinute în unităţi specializate confirmă din plin faptul că prin dimensionarea op­timă şi amplasarea fiecărui sector de ac­tivitate în condiţii ce îi sunt prielnice (tehnice, economice şi sociale), se obţine o însemnată creştere a producţiei agri­cole, reducerea costului pe unitate de pro­dus. Ferma solicită prezenţa specialiştilor cu înaltă calificare la conducerea tehnică şi economică a producţiei, creează posibi­litatea folosirii mai eficiente a acestora, le oferă posibilitatea să se specializeze şi să-şi valorifice mai bine cunoştinţele şi capacitatea organizatorică. Aceasta are un efect direct asupra producţiei şi, implicit, asupra costurilor. Introducerea rapidă a tehnologiilor moderne şi a formelor supe­rioare de organizare, care conduce la creş­terea simţitoare a eficienţei economice a producţiei obţinute, devine, de asemenea, cu putinţă în condiţiile fermei. Organiza­rea superioară a muncii, prin mecanizarea lucrărilor de mare volum şi realizarea, pe această bază, a unor indici ridicaţi de creştere a productivităţii muncii, precum şi aplicarea unui sistem eficace de cointe­resare sunt, în sfirşit, o altă grupă de a­­vantaje care se creează în cadrul fermelor. Este necesar, însă, să sub­liniem că pe lingă aceste con­siderabile avantaje, concen­trarea şi specializarea pro­ducţiei ridică şi o serie de probleme de ordin organiza­toric. Astfel, în sectorul pro­ducţiei vegetale se creează vîrfuri de lucrări şi se accentuează sezonalitatea acestora. Dar această pro­blemă se poate lesne rezolva prin co­operare între ferme cu profile dife­rite, care să permită mişcarea mijloa­celor de lucru de la o fermă la alta. De asemenea, concentrarea creează — atît în producţia vegetală, cit şi în cea animală — un mediu mai prielnic pentru dezvolta­rea dăunătorilor specifici, fapt ce impune măsuri deosebite de combatere şi pretinde cercetării să acorde un concurs mai larg producţiei. Punînd în balanţă marile avantaje şi dezavantajele, în majoritatea (Continuare in pag. a I-a) f ig PUNCTE DE VEDERE ÿ.ViaŸ«ŸijViV Pi5aSZ5ESc5Z5H5E5aiSH5aSES25aSS5MZ5S52525ES2S2SS5S5aS5ESH5H5H5E5ZSa5H5aSaSZ5E5S5S5a Marginalii Un cuvînt nou fi-a făcut loc in vocabularul nostru. 11 întîlnim In paginile ziarelor fi revistelor, îl auzim la radio şi televiziune, cred că apare foarte des în documente de producţie fi ad­ministraţie. Deşi foarte vechi şi pînă nu de mult cu înţeles mai restrîns în limba franceză, cu­vîntul acesta se leagă mai ales de civilizaţia modernă, mai bine zis de aspectele negative ale a­­cesteia. Uzinele şi fabricile fă­ră număr poluează atmosfera cu fumul lor, cu substanţele chimi­ce emanate. Automobilele polu­ează şi ele aerul pe care-l respi­răm. Dar sînt poluate şi apele Poluare şi pădurile, încît, mai ales pen­tru marile aglomerări umane, s-a născut o primejdie din cele mai mari. Instituţii speciale, savanţi şi cercetători din lumea întreagă se ocupă de acest fenomen, cau­tă ţi propun soluţii, dar mare lu­cru nu pare a se fi făcut. Pen­tru unele ţări şi oraşe cuvîntul poluare a căpătat un înţeles de stihie, de fatalitate şi nu lipsesc profeţiile catastrofice. Judecind calm, putem presupune că de vreme ce sîntem preveniţi, nu ne vom lăsa otrăviţi chiar aşa de uşor. Dar cuvîntul în discuţie mai are şi înţelesul de profana­re, de alterare a unor legi pe care natura fi le-a făurit pentru propria ei conservare. Mă g­în­desc la pădurile fi la apele noas­tre, la fauna fi flora noastră pe care nu le ^protejăm totdeauna pe cît s-ar cuveni. Aflăm de cu- NICOLAE JIANU (Continuare în pag. a 2-a) Mărţişor. Intîiul vis de primăvară Cultura castraveţilor din sera cooperativei agricole din Scorniceşti-Olt, bine dezvoltată, anunţă şi în acest an o producţie record CULTURI DE CIMP îmbunătăţirea vremii face nece­sară concentrarea eforturilor pen­tru a se folosi din plin fiecare zi bună de lucru. In acest scop, în primă urgenţă trebuie efectuate o serie de lucrări : • evacuarea apelor care stag­nează pe culturile de toamnă şi pe ogoare ; • fertilizarea culturilor de toam­nă cu îngrăşăminte chimice ; • accelerarea ritmului de trans­port al gunoiului de grajd, utili­­zînd toate atelajele, autocamioa­nele şi remorcile, mai ales dimi­neaţa, înainte de dezgheţ; • terminarea acţiunii de prelua­re a seminţelor de trifoliene de la staţiile de decuscutare ; • continuarea în ritm susţinut a amenajărilor locale pentru iriga­rea culturilor furajere . LEGUMICULTURA Cultivatorii de legume sunt in plină campanie. Munca trebuie or­ganizată în aşa fel, încît lucrările de sezon să fie executate în timp optim. Cu deosebire urgente sunt următoarele : • terminarea reparării răsadni­ţelor şi solariilor existente, precum şi accelerarea ritmului de con­strucţie a celor începute ; • asigurarea întregii cantităţi de seminţe necesare ; • imediat ce timpul şi terenul permit efectuarea unor lucrări de calitate, trebuie insăminţate rădă­­cinoasele, mazărea, ceapa, sfecla roşie ; • însămînţatul ici răsadniţe şi repicatul ardeiului, verzei, castra­veţilor. VITICULTURA, POMICULTURA Lucrările în plantaţii şi livezi vor fi executate diferenţiat sub directa supraveghere a specialişti­lor. Este necesar de avut în vedere condiţiile specifice ale fiecărei pod­gorii şi bazin pomicol. Pentru pe­rioada 2—9 martie se recomandă : • stropitul al doilea pentru com­baterea făinarei şi păduchelui de San José ; • continuarea acţiunii de fertili­zare, îndeosebi cu gunoi de grajd ; Agenda agricolă a săptămînii • controlul viabilităţii ochiurilor pentru a stabili sistemul de tăiere în funcţie de sol şi starea de vege­taţie ; • asigurarea materialului de plantat şi executarea, acolo unde se poate, a gropilor pentru com­pletarea golurilor ; • continuarea şi terminarea al­toirilor şi forţării viţelor ; • revizuirea şi repararea siste­mului de susţinere. CREŞTEREA ANIMALELOR Acţiunile de întreprins în aceas­tă săptămînă rămîn, în general, a­­celeaşi, continuînd să se acorde o grijă sporită fătărilor la oi. Printre acţiunile săptămînii vi­itoare se numără : • folosirea la întreaga capacita­te a incubatoarelor existente în u­­nităţi, precum şi a păsărilor matcă producătoare de ouă ; • transportul îngrăşămintelor chimice şi naturale pe păşuni, şi începerea lucrărilor de înlăturare a apei de pe terenurile înmlăşti­­nate ; • deschiderea şantierelor pentru complexele industriale, acolo unde proiectele de execuţie sunt termi­nate, de primă urge­nţă fiind cele destinate îngrăşării mieilor ; • livrarea zilnică a produselor, conform graficelor întocmite ; • montarea viţelelor şi reţinerea scrofiţelor ajunse la 30—35 de kg, pentru reproducţie ; • pregătirea halelor pentru creş­terea puilor şi a taberelor de vară pentru animale. Ce e nou în reţeaua prestărilor de servicii In scopul satisfacerii mai depline a cerinţelor populaţiei de la sate cu bunuri de consum, lucrări şi servicii, conducerea par­tidului a aprobat un vast program de dezvoltare a ac­tivităţii de producţie şi prestări de către cooperaţia de consum. Cu toate succesele dobîndite şi subliniate şi în acest articol, prestările de servicii în mediul rural nu au ajuns încă la nivelul cerinţelor actuale. Despre defi­cienţele existente în acest domeniu, ziarul nostru a scris în repetate rînduri şi — la sesizările cititorilor — va mai scrie şi în continuare cu speranţa că ele vor fi înlăturate, astfel încît prestările de servicii în sate să se ridice la nivelul exigenţelor actuale. Pentru înfăptuirea acestui program lucrătorii din cooperaţia de con­sum au asigurat creşterea numărului de uni­tăţi de producţie şi prestări de servicii, precum şi volumul lucrărilor efectuate. Astfel, dacă în anul 1965 funcţionau numai 6 600 unităţi, la sfîrşitul anului 1969 activitatea de producţie-prestări se desfăşura în peste 20 400 unităţi. Creşterea reţelei de unităţi presta­toare de servicii a fost însoţită de diversificarea ga­mei profilurilor de la 40 în 1965 la 154 la sfîrşitul anu­lui trecut. Pe lingă unităţile de croitorie, cizmărie, fri­­zerie-coafură, sifonărie, tîmplărie, tinichigerie, zidărie, (Continuare în pag. a 2-a) IOSIF POPA director general în Centrocoop POVESTE CU STRIMBĂLEMNE „Doftoroaicele“ După tragica întîmpla­­re de la Ciochina, judeţul Ialomiţa, (vezi ziarul „Sa­tul socialist“ nr. 234 din 4 februarie a.c.) soaţa lui Strîmbă-crengi a avut norocul să simtă că va deveni totuşi mam­ă.­­Ivind această presimţi­re, a luat din timp mă­suri ca naşterea să de­curgă normal. Adică, şi-a propus să meargă la me­dici, care să-i dea toate sfaturile necesare. Şi a pornit la drum. A fost însă oprită în comuna Şi­­mian din judeţul Bihor. Aici, o „doftoroaică pe nume Maria Keresztúri, i-a propus s-o consulte. După consultaţie, „dofto­­roaica" i-a mai zis : „Te scap eu. Te costă numai 2 000 de lei !“ Bănuind despre ce e vorba, soaţa lui Strîmbă-crengi s-a prefăcut că acceptă a­ceastă criminală propu­nere. I-a zis c-o să vină a doua zi cu banii solici­taţi. A plecat în alt sat, Va­lea lui Mihai, tot din ju­deţul Bihor. A fost din nou oprită de o „dofto­­roaică". De data aceasta era Lidia Rovecz. Aceeaşi consultaţie, aceeaşi discu­ţie, aceeaşi propunere, a­­celaşi preţ. „O să vin a doua zi“, a spus şi de data asta soaţa lui Strîmbă­­crengi, indignată peste măsură de preocupările acestor „doftoroaice“. A plecat şi de acolo. După puţină cale, a opri­t-o Teodora Hedea din Săliştea de Vaşcău, ace­laşi judeţ. Inutil să mai spunem că a urmat a­­ceeaşi tîrguială. Soaţa lui Strîmbă-crengi s-a prefă­cut iarăşi că acceptă. „O să vin a doua zi cu ba­nii", a zis ea. Şi a venit a doua zi. Nu ea, ci organele de miliţie. Ce a urmat, e lesne de înţeles. „Doftoroaicele", care se ocupau cu între­ruperea de sarcini, au dispărut din satele res­pective. Ca urmare, soaţa lui Strîmbă-crengi va naşte în curînd un prunc D. TARNAUCEANUM Experienţa cooperatorilor botoşeneni­­­W­IN SIMPOZION INTERNATIONAL . Recent a avut loc un simpo­zion internaţional cu tema ,,Creşterea oilor şi bonitarea mieilor karakul-1, organizat de Institutul de cercetări zooteh­nice din Leipzig. La lucrările simpozionului, care s-au des­făşurat în oraşul Haile (R.D.G.), au participat numeroşi specia­lişti şi cercetători din mai mul­te ţări europene. Recunoscute fiind in străi­nătate rezultatele obţinute de către specialiştii noştri în creş­terea karakulului, la acest sim­pozion a participat şi o delega­ţie a ţării noastre. Din delega­ţie au făcut parte inginerul Nicolae Matei, director ad­junct al Direcţiei agricole Bo­toşani şi ing. Ingrid Mocanu de la cooperativa agricolă de producţie Nicşeni din acelaşi judeţ. Tema susţinută la sim­pozion de­­ către delegaţia ro­mână : . ..însămînţarea artifi­cială la oaia karakul" s-a bu­curat de un interes deosebit. Expunerea a fost însoţită de o lucrare practică de laborator, constînd dintr-o recoltare a materialului seminal şi o în­­sămînţare, urmată de prezen­tarea unui film reprezentînd tehnica însămînţării. Succesul repurtat de mate­rialul prezentat la simpozion este evidenţiat şi de faptul că participanţii au solicitat dele­gaţiei noastre să multiplice lu­crarea pentru a fi difuzată crescătorilor de oi karakul din R.D.G. şi din celelalte ţări re­prezentate la simpozion. IOAN SACHELARIE coresp. „Satului Socialist" Membrii echipajului navei „Apollo-12“ au sosit la Bucureşti Astronauţii americani Charles Conrad, Richard Gordon şi Alan Bean, membrii echipajului navei spaţiale „Apollo-12“, împreună cu soţiile, sunt, începînd de sîmbătă la amiază, oaspeţii Capitalei Ro­mâniei. Avionul special cu care călăto­resc cosmonauţii în turneul pe care îl întreprind în mai multe ţări din America Latină, Europa, Asia şi Africa, a aterizat la ora 13:15 pe Aeroportul internaţional Otopeni, sărbătoreşte pavoazat cu drapelele de stat ale României şi Statelor Unite ale Americii. Aici se aflau numeroşi bucureşteni veniţi să-i salute cu tradiţionala ospitalitate românească pe temerarii astro­­nauţi care — pentru a doua oară în istorie — au străbătut itinera­­riul Pămînt—Lună—Pămînt. în întîmpinarea oaspeţilor au ve­nit prof. univ. Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, acad. Elie Carafoli, preşedintele Fe­deraţiei Internaţionale de Aeronau­tică, oameni de ştiinţă şi alte per­soane oficiale. Erau prezenţi Leonard Meeker, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Pe aeroport se aflau numeroşi ziarişti români şi cor­espondenţi ai presei străine. La coborîrea din avion astro­nauţii Charles Conrad, Richard Gordon şi Alan Bean sunt salutaţi cordial de preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, care le-a urat bun venit pe pămîn­­tul ţării româneşti. In numele echipajului navei spa­ţiale „Apollo-12“ a mulţumit pen­tru primirea călduroasă astronau­tul Charles Conrad. După ceremonialul primirii, cei trei cosmonauţi americani iau loc într-o maşină deschisă, escortată de motociclişti, îndreptîndu-se spre Capitală. De-a lungul traseului se aflau numeroşi cetăţeni veniţi să salute pe cei care în noiembrie 1969 au înscris o pagină glorioasă în marea epopee a pătrunderii omului în spațiul cosmic. Cititi in pag. a IV-a rubrica noastră

Next