Satul Socialist, mai 1970 (Anul 2, nr. 308-332)

1970-05-03 / nr. 308

i Se pregătesc ulti­mele suprafeţe pentru însăminţa­­tul porumbului • Preşedintele federal al Austriei, Franz Jonas, care a participat la deschiderea oficială a Tîrgului de primăvară de la Graz, a vizitat expoziţia O.N.T. din cadrul acestui tîrg. Preşedintele a făcut aprecieri pozitive pentru modul de prezentare a expoziţiei româneşti. • Cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a Universităţii din Turku, dr. Mircea Balânescu, ambasadorul Republicii Socia­liste România în Finlanda, a oferit acestei universităţi, din partea Bibliotecii centrale universitare din Bucureşti, o co­lecţie de 250 volume cuprinzînd lucrări de istorie, arheolo­gie, literatură, matematici, albume de artă. Ambasadorul României a predat, totodată, Muzeului Sibelius din cadrul EVENIMENTE Universităţii de limbă suedeză din Turku o colecţie de discuri şi partituri de muzică românească, oferite de Uniunea com­pozitorilor români. • La cea de-a 59-a ediţie a Tîrgului Parisului, deschis la Port de Versailles, cea mai importantă manifestare comer­cială de acest gen din Franţa, România este prezentă prin­tre cele 28 de ţâri participante cu un important stand în care expune televizoare, o gamă largă de aparate de radio, microscoape de laborator, articole de uz casnic, confecţii, diverse produse alimentare, covoare şi un bogat sortiment de artizanat. • La Universitatea arabă din Beirut a fost inaugurată expoziţia internaţională de cărţi cu tema „Dezvoltarea eco­nomică, politică şi socială". La expoziţie participă mai multe ţâri, printre care şi România, precum şi instituţii spe­cializate ale O.N.U., universităţi, case de edituri. Standul de cărţi româneşti a fost apreciat de vizitatori, care au ma­nifestat interes pentru cunoaşterea dezvoltării economice, sociale și culturale a României. Still SOCIALIST j cotidian editat de ANUL II Nr. 308 DUMINICA 3 MAI1970 4 pagini — 30 bani I­n fiecare an, Intîiul de Mai a­­duce aceeaşi revărsare de en­tuziasm şi bucurii. E sărbă­toarea primăverii şi a muncii, a muncii libere care se identifică tot mai mult cu creaţia, pentru că — spunea cîndva un cărturar de sea­mă al neamului nostru — „poporul român este, în tot ce face, un crea­tor Da, un creator ! A dovedit-o de-a lungul mileniilor. Poporul acesta a creat „Mioriţa", dar şi Coloana infinită , şi tot el a dăruit culturii universale un „Luceafăr al poe­ziei" ; în numeroasele domenii ale ştiinţei şi tehnicii s-au remarcat bărbaţi luminaţi. Dar niciodată ca in zilele noas­tre n-au fost atît de evidente vrednicia şi forţa sa creatoare. In anii cînd edificăm o Românie so­cialistă, cuvîntul creaţie are sen­suri mult mai profunde. Dacă re­constituim drumul marilor izbînzi de pînă acum, gîndul ne duce la Livezeni, Bicaz, Argeş şi Roznov , la Lotru, Porţile de Fier şi Galaţi. In fiecare mare obiectiv industrial este efort, vrednicie şi creaţie. Marile sărbători au devenit pri­lejuri de bilanţ al realizărilor do­­bîndite în toate domeniile de ac­tivitate. Milioane de oameni ai muncii raportează realizările lor. In fiecare cifră înscrisă pe grafic, in simbolurile carelor alegorice, în entuziastele orale, în totul, desci­frăm vigoarea unui popor hotărît să nu precupeţească nimic pen­tru a îndeplini exemplar progra­mul partidului de edificare a unei ţări multilateral dezvoltate. In Capitală, condiţiile atmosfe­rice au făcut ca demonstraţia oa­menilor muncii să nu poată avea loc. In ciuda acestui fapt, Bucu­reştiului nu i-a lipsit nici o clipă atmosfera de sărbătoare. Pregăti­te de cu seară carele alegorice, pa­nourile şi graficele, cuprinzînd ci­fre, date, nume de fruntaşi, ac­centuau caracterul sărbătoresc al zilei. Muncitorii de la „Republica" şi „23 August", de la „Semănătoa­rea" şi Combinatul de confecţii şi tricotaje, de la Uzina de mase plastice şi Combinatul de indus­trializare a lemnului Pipera, de la alte zeci şi zeci de întreprin­deri, fabrici şi uzine s-au pregă­tit să raporteze partidului de Ziua Muncii îndeplinirea angajamente­lor luate în întrecerea socialistă, să-şi exprime dragostea fierbinte faţă de partid. In ţară însă, acolo unde timpul a fost favorabil, tradiţionala zi de 1 Mai a fost sărbătorită aşa cum PETRE SURUPACEANU (Continuare în pag. a 2-a) De 1 Mai a plouat pe întinse zone ale ţării. In judeţul Braşov, ploaia a fost însoţită şi de o tem­peratură neobişnuit de scăzută pentru această perioadă a anului. Sigur, semănatul a trebuit să fie întrerupt, dar oamenii nu au aş­teptat cu braţele încrucişate înce­tarea ploii şi revenirea căldurii. Dis-de-dimineaţă, în ziua de 1 Mai, pe străzile Codlei treceau bărbaţi şi femei în haine de lucru. Ziua muncii a fost sărbătorită prin muncă de legumicultorii co­operativei din Codlea, harnici şi pricepuţi cultivatori de legume şi flori de seră. Cu o intensitate deosebită s-a lucrat în ziua de 1 Mai în nordul judeţului Bihor, în raza I.M.A.­­Secuieni. Către vremea prînzului, cooperativa din Vaida a încheiat semănatul porumbului şi, fără să piardă o clipă, tractoarele care o serveau au trecut pe tarlalele unei unităţi vecine. Circa 500 de hec­tare au fost semănate în ultime­(Continuare în pag. a 2-a) . PATRIA, NU MAI FRUMOASA Pe cimp, zi plină de campanie Un vapor — splendid car alegoric. Dovadă că suntem la Galaţi Foto : AGERPRES rAPNFT v HKNd­ Aurul, acest nobil simbol al celor mai înalte distincţii, îşi pune pecetea generoasă, din ce în ce mai des, pe marile realizări româneşti în diver­se domenii de activitate, care au răsunet dincolo de hotarele ţării. Aş vrea să mă refer la câteva dintre acestea, cele mai recente. Paris: cea de a treia biruință pe plan mondial a e­­chipei noastre de handbal. AURUL SIMBOLIC Viena : trei medalii de aur pentru tot atitea invenţii ro­mâneşti expuse la Tîrgul in­ternaţional de primăvară. Leipzig : medalie de aur pen­tru instalaţia de prevenire a erupţiilor prezentată de uzina „1 Mai“ din Ploieşti. Deşi e vorba de domenii atît de diferite, ele se leagă laolaltă, printr-un factor co­mun, adine omenesc. Este vorba de muncă, de efortul e­­xemplar, prin măiestria lui, prin semnificaţia lui etică şi cetăţenească. Căci răsplata au­rului, simbolizînd superlativul, încheie un lung şi perseverent proces de luptă cu limitele o­­biective, cu limitele tale pro­prii. în acest sens aş vrea să mă refer la activitatea uzinei plo­­ieştene pe care o cunosc bine de ani de zile. Rod al politicii de industrializare, uzina „1 Mai“ s-a dezvoltat permanent, în ultimele două decenii, afir­­mîndu-şi maturitatea, prin VASILE NICORQVNCI (Continuare In pag . 2 a) In­cadenţa PE ŞANTIERELE CU TIMPUL AGRICULTURII Agricultura nu a fost angajată nici­odată atît de plenar ca anul acesta în acţiunea de a investi, acţiune în afara căreia nu credem să fi rămas vreo unitate. Şi dacă în anii trecuţi investiţiile erau lăsate nu în puţine locuri să fie executate printre picături, între două lucrări de sezon, ele — cu excepţia plantărilor — negăsindu-şi locul în calendarul muncilor agricole, de această dată se constată, vizibil, o optică nouă. în plină campanie agri­colă de primăvară se lucrează intens, cu mii de oameni sau numai cu cîţi­­va — maşinile preluîndu-le sarcina — pe şantierele agriculturii. Primind relatările telefonice ale co­respondenţilor noştri cu puţin timp înainte de intrarea ziarului în rota­tivă, nu mai avem nici răgaz, nici spaţiu ca să le reproducem pe larg. Nădăjduim insă că şi cele cîteva lapi­dare spicuiri ce urmează vor fi în mă­sură să prezinte un tablou care să-i ofere cititorului posibilitatea de a-şi imagina proporţiile reale ale muncii pe şantierele agriculturii cooperatiste. De la ARAD, Gh. Caragiu trans­mite : Ziua de 1 Mai i-a găsit pe ţăra­nii cooperatori muncind cu hărnicie atît în cimp, la însămînţări, cit şi pe şantiere, în judeţ se construiesc nu­meroase obiective zootehnice. Un a­­semenea obiectiv este complexul de îngrăşare a mieilor, amplasat la Sînt­­ana. Cînd am sosit aici am găsit pe şantier un mare număr de elevi ai liceului şi ai şcolii de mecanizatori, ambele din localitate. Inginerul Ilie Micioiu, directorul şco­lii de mecanizatori, mi-a declarat : „Complexul de îngrăşare intră parţial in funcţiune la 20 mai. Singuri, coo­peratorii nu ar fi izbutit să termine lucrările intr-un timp atît de scurt. Cu ajutorul elevilor şcolii noastre, primele adăposturi vor fi gata la timp. Muncesc cu sîrguinnţă şi voioşie şi e­­levii liceului. E şi firesc, sînt din CO­­ N. BOCHEANU (Continuare în pag. a 3-a) Aprovizionarea cu produse agroalimentare OBIECT | DIALOGULUI DINTRE CONDUCEREA PARTIDULUI $1 CETĂţENI Miercuri, ziarele au publicat Ho­­tărîrea Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Rămân, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri, prin care, pe calea majorării unor salarii şi a reducerii şi reaşezării impozitelor pe salarii, erau sporite veniturile a peste 2 milioane de oameni ai muncii. Tot miercuri, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii Virgil Trofin, Manea Mănescu şi de alţi conducători de partid şi de stat, a vizitat pieţe şi magazine alimentare din Capitală, întreţinîndu-se, ca în atitea alte rînduri, cu oamenii, interesîndu-se de problemele lor diurne. Aceste consultări cu masele de oameni ai muncii constituie după cum prea bine se ştie metode proprii condu­cerii partidului şi statului nostru. între cele două evenimente din aceeaşi zi există nu numai o rela­ţie evidentă, ci şi o identitate de conţinut ; ele reflectă laturi esen­ţiale ale aceleiaşi probleme : îm­bunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor patriei noastre. De la radio şi din presă este cu­noscut de acum filmul vizitei de miercuri. Intîmpinat pretutindeni cu dragostea neţărmurită pe care o poartă poporul nostru celui mai bun dintre fiii săi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a discutat cu populaţia Capitalei, cu gospodinele venite după cumpărături, probleme de bază ale aprovizionării cu le­gume şi fructe, îndeosebi cu legu­me de sezon, cu alte produse agro­alimentare. Satisfacţia conducăto­rilor de partid şi de stat de a fi găsit în pieţele şi magazinele vizi­tate produse din abundenţă şi cumpărători mulţumiţi îi bucură nespus pe lucrătorii ogoarelor — autori ai acestor bunuri. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, populaţia Bucureştiului a primit în această primăvară cu 300 de tone mai multă salată, cu 110 tone mai multe ridichi, cu 165 de tone mai multă ceapă verde, cu 160 de tone mai mulţi castraveţi şi mai multe roşii de seră. Zilnic bucureştenii primesc peste 3 000 de hectolitri de lapte, iar în aprilie pe pieţele şi în magazinele Capitalei au fost desfăcute 30 de milioane de ouă şi cu 600 de tone mai multă carne decît în aceeaşi lună a anului 1969, într-o măsură asemănătoare s-a îmbunătăţit şi aprovizionarea populaţiei din numeroase alte cen­tre urbane ale ţării. Aceasta este încă o dovadă că, alături de agri­­cultura de stat, agricultura coope­ratistă, principal furnizor de le­gume şi fructe, de lapte şi carne, îşi dezvoltă şi diversifică neconte­nit capacitatea de producţie, spo­reşte calitatea produselor livrate statului ori desfăcute direct către consumatori prin reţeaua in con­tinuă creştere a magazinelor aso­ciaţiilor intercooperatiste. Miercuri, în timpul vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, standurile din Piaţa Dorobanţi ale asociaţiei in­­tercooperatiste cunoşteau aceeaşi afluenţă de cumpărători ca şi ma­gazinele bine asortate ale I.L.F.-u­­lui şi ale întreprinderilor agricole de stat. Ca urmare a hotărîrilor Congre­sului al X-lea al partidului, de profilare a producţiei şi de specia­lizare a unităţilor agricole coope­ratiste, a introducerii formelor noi de organizare a muncii, în coope­rative au luat fiinţă ferme legu­micole, zootehnice şi cu alte pro­file. Roadele acestor măsuri devin tot mai evidente cu fiecare zi ce trece. Corespondenţii noştri judeţeni ne comunicau ieri că livrările la fon­dul de stat au sporit în ajun de 1 Mai şi în primele zile ale lunii acesteia. Din fermele legumicole ale cooperativelor agricole Cerne­­tu, Bragadiru, Smîrdioasa, Brîn­­ceni, maşinile I.L.F. Teleorman au ridicat mari cantităţi de verde­ţuri — ceapă şi usturoi verde, ri­dichi, spanac şi salată, ori de le­gume de seră —■ roşii, castraveţi, ardei iute. Complexul intercoope­­ratist de sere de la Bărcăneşti, in­trat toamna trecută în producţie, serele cooperativelor agricole Bu­­cov şi Gherghiţa, toate din judeţul Prahova, au livrat pînă ieri 500 de tone de tomate. în curînd populaţia oraşelor va primi noi sortimente de legume în cantităţi sporite faţă de cele din anii trecuţi. în solarii, în tunele de polietilenă, sau direct în cîmp, au fost plantate varza, conopida, vinetele, ardeii, toate felurile de rădăcinoase. Cireşele timpurii au dat în pîrg. Legumele şi fructele nu sunt sin­gurele produse care se vor desface în cantităţi sporite în pieţe şi în magazine. Oprindu-se la centre de desfacere a cărnii, aliment care se găseşte acum în cantităţi mulţumi­toare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a discutat cu cetăţenii Capitalei despre vastul program de dezvol­tare a zootehniei, despre marile e­­forturi materiale şi de muncă ce se depun pentru sporirea şeptelului, pentru creşterea producţiei anima­liere. Din tinerele ferme zootehnice ale cooperativelor agricole din toate judeţele ţării pornesc spre oraşe cantităţi tot mai mari de lapte, de carne, de ouă. Câte 1300 de litri de lapte livrează zilnic ferma co­operativei agricole Surduc din Să­laj. Iar ferma din Vâlcelele, judeţul Ialomiţa, a livrat peste prevederi, în patru luni, 4,5 tone de carne de porc şi 12 tone de carne de tauri­ne. Asemenea veşti ni se transmit din judeţele Olt şi Dolj, Braşov şi Timiş, Arad şi Bihor. Cunoscuta cooperativă din Stoicăneşti, bună­oară, a livrat de la începutul anu­lui şi pînă în prezent atîta lapte ci­ consumă zilnic populaţia Capi­talei, o treime din cantitate re­­prezentînd-o livrările­ peste pian. Cooperativele agricole din Lenau­­haim, Sintana, Şimand, Mădăraş şi Salonta au predat, laolaltă, în primele patru luni ale anului can­tităţi sporite de carne. Contribuţia sectorului coopera­tist al­ agriculturii la continua îm­bunătăţire a aprovizionării popu­laţiei, latură esenţială a politicii partidului nostru, de care însuşi secretarul general al partidului se interesează în permanenţă, va cu­noaşte în acest an o importantă creştere. Şi o dată cu aceasta, o dată sporirea producţiilor de le­gume şi fructe, de carne şi lapte, cresc veniturile milioanelor de ţă­rani cooperatori. M. CALIANU 25 DE ANI DE LA ZIUA VICTORIEI GlNDURI DESPRE EROI E în datina poporului nostru de a-şi cinsti cum se cuvine fiii căzuţi pentru apărarea gliei strămoşeşti şi de a le slăvi faptele în cîntec, în vers şi în legendă. Aşa au fost trecuţi în nemurire, ală­turi de eroii de la Rovine, Podul înalt, Plevna şi Mărăşeşti, şi cei aproape 170 de mii de ostaşi români care şi-au vărsat sîngele în luptele purtate cot la cot cu ostaşii sovietici, pentru zdrobirea duş­manului fascist. Cei mai virstnici dintre noi îşi amintesc cum în acele zile, la chemarea înflăcărată a Partidului Comunist Român : „Totul pen­tru front, totul pentru victorie !“, întregul popor şi-a încordat pu­terile punînd în slujba cuceririi victoriei toate resursele sale ma­teriale şi umane. Vitejia de care au dat dovadă cei peste o jumă­tate de milion de ostaşi români în bătăliile purtate pe Mureş şi pînă lingă Praga, minunatele lor fapte de eroism individual şi colectiv oglindesc profundul patriotism şi internaţionalism, înal­tele calităţi de luptă ale ostaşilor, ofiţerilor şi generalilor români. In cele ce urmează mi-am propus să evoc cîteva din numeroa­sele fapte de arme ale ostaşilor noştri, aşa cum au rămas ele in­crustate in marmura monumentelor, în filele cronicilor de război şi în amintire. Cine trece prin comuna Ogra, pe Mureş, vede şi azi pe botul de deal ce străjuieşte localitatea, urmele şanţurilor adinei în care în toamna anului 1944 ostaşii u­­nei subunităţi române de infan­terie au rezistat vitejeşte atacu­rilor duşmane. De atunci au tre­cut mai bine de 25 de ani. Pă­­mîntul şi-a vindecat rănile, şan­ţurile s-au umplut cu ţărînă. Peste tot, s-a aşternut covorul ierbii, dar nu şi uitarea. Dincolo de apa Mureşului îşi înşiră casele satul Oarba. De acest nume se leagă amintirea uneia din cele mai crîncene în­cleştări la care a luat parte al- GAVRILĂ SACADAT (Continuare în pag. a 2-a) POVESTE CU STRÎMBĂ-LEMNE „ARGUMENTUL" Sínt fi cazuri cînd argu­mentul (deloc gramatical) „Am văzut cu ochii mei !“ are ca scop să convingă pe cineva că ceea ce a spus e absolut adevărat. Dar ma­joritatea celor care sa aga­ță ca de un pai de „supre­mul"argument „Am văzut cu ochii mei !“ sínt de fapt — după părerea lui S­trim­­bă­ lemne fi nu numai a lui, nifte mincinofi. Un oareca­re l-a oprit pe Strimbă­­lemne fi i-a spus : „Știi, a murit Cutărescu ?“ Firefte, in asemenea cazuri întrebi cînd s-a petrecut nenoroci­rea fi din ce cauză. Omul nu ftie prea multe fi ca să te convingă că cele spuse sînt perfect adevărate iţi mărturisefte că : „Am vă­zut cu ochii mei cînd îl duceau la cimitir !" fi com­pletează : „Se zice că a fă­cut un joc (nota lui Strîm­bă-lemne : e vorba de șoc) nervos". Dar cum Strîmbă-lemne nu crede că tot ce zboară se mănincă fi mai ales că decedatul îi e bun prieten, i-a făcut o vizită acasă. O­­mul era perfect sănătos şi tocmai se pregătea să ple­ce în concediu. Mai zilele trecute Strîmbă-lemne se afla prin Bistriţa. A trecut şi pe la tribunalul judeţean. Aici tocmai avea loc pro­cesul lui Ichim Simion, care pătrunsese, prin geam, în casa lui I. Ursu. De ce ? A­șa a vrut el (de fapt nu creierul judecase, ci țuica). După ce 5, 6 oameni au declarat că au fost de față and Simion a comis fapta respectivă, s-a găsit unul care cu mina pe inimă, a jurat că : „L-am văzut cu ochii mei dormind la ora cînd se spune că el a spart geamul". De fapt nu văzuse nimic fi minţea ca orice martor mincinos. Tot la tri­bunalul judeţean din Bistri­ţa a mai avut loc un pro­ces puţin obişnuit. Ţintea Andrei se judeca cu... Pin­­tea Andrei, ambii din comu­na Teaca, pentru o casă. Erau... tatăl fi fiul. Unul susţinea că fi­ul a contribuit la construcţia casei, celălalt că lui îi aparţine întrucît a făcut-o singur. S-au găsit însă doi mar­tori, Ion Cocolof fi Danciu Maria, să susţină că : „Au văzut cu ochii lor cum fi tatăl fi fiul au construit casa". De fapt dreptate a­­vea feciorul. Cei doi mar­tori mincinoşi au văzut de data aceasta „cu ochii lor" cum au fost condamnaţi la cite 1 an de închisoare. Pentru cei care, atunci cînd mint, susţin că „au vă­zut cu ochii lor" Strîmbă­­lemne nu are decît un sin­gur sfat : Folosiţi ochelari de vedere, altfel... GH. NEAGU 17 C­u cîteva zile in urmă, a­­genţiile de presă anunţau că un petrolier de mare tonaj s-a rupt în două în largul Oceanu­lui Indian. In alt ocean, în Pacific, au naufragiat, în ultimul timp, pa­tru supernave oceanice pentru transportarea „aurului negru". în decembrie anul trecut, o puternică explozie punea capăt existenţei nperpetrolierului de 207 000 tone „Marpessa", una din cele mai mo­derne nave ale societăţii engleze Sheel. Cîteva zile mai tîrziu, la bordul tancului petrolier „Macha", aflat în largul coastelor Mozambi­­cului, avea loc acelaşi fenomen, repetat, de altfel, la un interval foarte mic, pe superpetrolierul bri­tanic „Seven Skies". Toate aceste accidente, înregis­trate într-un timp destul de scurt, au atras atenţia specialiştilor, de­­terminîndu-i să purceadă la cer­cetarea în amănunţime a cauzelor avariilor. In primul rină, au atras atenţia unele elemente comune: exploziile s-au produs pe nave cu un deplasament de ordinul sute­lor de mii de tone, în momentul cină se efectua curăţarea rezer­voarelor de reziduuri. „Este ceva normal, explica purtătorul de cu­­vînt al societăţii engleze Sheel. Navele petroliere acumulează re­ziduuri care, în contact cu aerul, formează un amestec detonant. Este suficientă o scînteie, ca totul să­ sară în aer ; e același principiu ca la motoarele cu explozie... A­­ceastă succesiune a accidentelor nu este, fără îndoială, decit un joc al hazardului, pe care-l putem numi, în acest caz, o serie neagră". Majoritatea tehnicienilor nu dau, însă, prea mare atenţie hazardu­lui, ci caută alte explicaţii. In urma expertizelor şi anchetelor, posibilitatea unei eventuale supra­încărcări a navelor a fost înlătu- ION STOICA (Continuare în pag. a 4-a) lumea largă Enigma exploziilor de pe superpetroliere

Next