Satul Socialist, mai 1970 (Anul 2, nr. 308-332)
1970-05-03 / nr. 308
i Se pregătesc ultimele suprafeţe pentru însăminţatul porumbului • Preşedintele federal al Austriei, Franz Jonas, care a participat la deschiderea oficială a Tîrgului de primăvară de la Graz, a vizitat expoziţia O.N.T. din cadrul acestui tîrg. Preşedintele a făcut aprecieri pozitive pentru modul de prezentare a expoziţiei româneşti. • Cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a Universităţii din Turku, dr. Mircea Balânescu, ambasadorul Republicii Socialiste România în Finlanda, a oferit acestei universităţi, din partea Bibliotecii centrale universitare din Bucureşti, o colecţie de 250 volume cuprinzînd lucrări de istorie, arheologie, literatură, matematici, albume de artă. Ambasadorul României a predat, totodată, Muzeului Sibelius din cadrul EVENIMENTE Universităţii de limbă suedeză din Turku o colecţie de discuri şi partituri de muzică românească, oferite de Uniunea compozitorilor români. • La cea de-a 59-a ediţie a Tîrgului Parisului, deschis la Port de Versailles, cea mai importantă manifestare comercială de acest gen din Franţa, România este prezentă printre cele 28 de ţâri participante cu un important stand în care expune televizoare, o gamă largă de aparate de radio, microscoape de laborator, articole de uz casnic, confecţii, diverse produse alimentare, covoare şi un bogat sortiment de artizanat. • La Universitatea arabă din Beirut a fost inaugurată expoziţia internaţională de cărţi cu tema „Dezvoltarea economică, politică şi socială". La expoziţie participă mai multe ţâri, printre care şi România, precum şi instituţii specializate ale O.N.U., universităţi, case de edituri. Standul de cărţi româneşti a fost apreciat de vizitatori, care au manifestat interes pentru cunoaşterea dezvoltării economice, sociale și culturale a României. Still SOCIALIST j cotidian editat de ANUL II Nr. 308 DUMINICA 3 MAI1970 4 pagini — 30 bani In fiecare an, Intîiul de Mai aduce aceeaşi revărsare de entuziasm şi bucurii. E sărbătoarea primăverii şi a muncii, a muncii libere care se identifică tot mai mult cu creaţia, pentru că — spunea cîndva un cărturar de seamă al neamului nostru — „poporul român este, în tot ce face, un creator Da, un creator ! A dovedit-o de-a lungul mileniilor. Poporul acesta a creat „Mioriţa", dar şi Coloana infinită , şi tot el a dăruit culturii universale un „Luceafăr al poeziei" ; în numeroasele domenii ale ştiinţei şi tehnicii s-au remarcat bărbaţi luminaţi. Dar niciodată ca in zilele noastre n-au fost atît de evidente vrednicia şi forţa sa creatoare. In anii cînd edificăm o Românie socialistă, cuvîntul creaţie are sensuri mult mai profunde. Dacă reconstituim drumul marilor izbînzi de pînă acum, gîndul ne duce la Livezeni, Bicaz, Argeş şi Roznov , la Lotru, Porţile de Fier şi Galaţi. In fiecare mare obiectiv industrial este efort, vrednicie şi creaţie. Marile sărbători au devenit prilejuri de bilanţ al realizărilor dobîndite în toate domeniile de activitate. Milioane de oameni ai muncii raportează realizările lor. In fiecare cifră înscrisă pe grafic, in simbolurile carelor alegorice, în entuziastele orale, în totul, descifrăm vigoarea unui popor hotărît să nu precupeţească nimic pentru a îndeplini exemplar programul partidului de edificare a unei ţări multilateral dezvoltate. In Capitală, condiţiile atmosferice au făcut ca demonstraţia oamenilor muncii să nu poată avea loc. In ciuda acestui fapt, Bucureştiului nu i-a lipsit nici o clipă atmosfera de sărbătoare. Pregătite de cu seară carele alegorice, panourile şi graficele, cuprinzînd cifre, date, nume de fruntaşi, accentuau caracterul sărbătoresc al zilei. Muncitorii de la „Republica" şi „23 August", de la „Semănătoarea" şi Combinatul de confecţii şi tricotaje, de la Uzina de mase plastice şi Combinatul de industrializare a lemnului Pipera, de la alte zeci şi zeci de întreprinderi, fabrici şi uzine s-au pregătit să raporteze partidului de Ziua Muncii îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă, să-şi exprime dragostea fierbinte faţă de partid. In ţară însă, acolo unde timpul a fost favorabil, tradiţionala zi de 1 Mai a fost sărbătorită aşa cum PETRE SURUPACEANU (Continuare în pag. a 2-a) De 1 Mai a plouat pe întinse zone ale ţării. In judeţul Braşov, ploaia a fost însoţită şi de o temperatură neobişnuit de scăzută pentru această perioadă a anului. Sigur, semănatul a trebuit să fie întrerupt, dar oamenii nu au aşteptat cu braţele încrucişate încetarea ploii şi revenirea căldurii. Dis-de-dimineaţă, în ziua de 1 Mai, pe străzile Codlei treceau bărbaţi şi femei în haine de lucru. Ziua muncii a fost sărbătorită prin muncă de legumicultorii cooperativei din Codlea, harnici şi pricepuţi cultivatori de legume şi flori de seră. Cu o intensitate deosebită s-a lucrat în ziua de 1 Mai în nordul judeţului Bihor, în raza I.M.A.Secuieni. Către vremea prînzului, cooperativa din Vaida a încheiat semănatul porumbului şi, fără să piardă o clipă, tractoarele care o serveau au trecut pe tarlalele unei unităţi vecine. Circa 500 de hectare au fost semănate în ultime(Continuare în pag. a 2-a) . PATRIA, NU MAI FRUMOASA Pe cimp, zi plină de campanie Un vapor — splendid car alegoric. Dovadă că suntem la Galaţi Foto : AGERPRES rAPNFT v HKNd Aurul, acest nobil simbol al celor mai înalte distincţii, îşi pune pecetea generoasă, din ce în ce mai des, pe marile realizări româneşti în diverse domenii de activitate, care au răsunet dincolo de hotarele ţării. Aş vrea să mă refer la câteva dintre acestea, cele mai recente. Paris: cea de a treia biruință pe plan mondial a echipei noastre de handbal. AURUL SIMBOLIC Viena : trei medalii de aur pentru tot atitea invenţii româneşti expuse la Tîrgul internaţional de primăvară. Leipzig : medalie de aur pentru instalaţia de prevenire a erupţiilor prezentată de uzina „1 Mai“ din Ploieşti. Deşi e vorba de domenii atît de diferite, ele se leagă laolaltă, printr-un factor comun, adine omenesc. Este vorba de muncă, de efortul exemplar, prin măiestria lui, prin semnificaţia lui etică şi cetăţenească. Căci răsplata aurului, simbolizînd superlativul, încheie un lung şi perseverent proces de luptă cu limitele obiective, cu limitele tale proprii. în acest sens aş vrea să mă refer la activitatea uzinei ploieştene pe care o cunosc bine de ani de zile. Rod al politicii de industrializare, uzina „1 Mai“ s-a dezvoltat permanent, în ultimele două decenii, afirmîndu-şi maturitatea, prin VASILE NICORQVNCI (Continuare In pag . 2 a) Incadenţa PE ŞANTIERELE CU TIMPUL AGRICULTURII Agricultura nu a fost angajată niciodată atît de plenar ca anul acesta în acţiunea de a investi, acţiune în afara căreia nu credem să fi rămas vreo unitate. Şi dacă în anii trecuţi investiţiile erau lăsate nu în puţine locuri să fie executate printre picături, între două lucrări de sezon, ele — cu excepţia plantărilor — negăsindu-şi locul în calendarul muncilor agricole, de această dată se constată, vizibil, o optică nouă. în plină campanie agricolă de primăvară se lucrează intens, cu mii de oameni sau numai cu cîţiva — maşinile preluîndu-le sarcina — pe şantierele agriculturii. Primind relatările telefonice ale corespondenţilor noştri cu puţin timp înainte de intrarea ziarului în rotativă, nu mai avem nici răgaz, nici spaţiu ca să le reproducem pe larg. Nădăjduim insă că şi cele cîteva lapidare spicuiri ce urmează vor fi în măsură să prezinte un tablou care să-i ofere cititorului posibilitatea de a-şi imagina proporţiile reale ale muncii pe şantierele agriculturii cooperatiste. De la ARAD, Gh. Caragiu transmite : Ziua de 1 Mai i-a găsit pe ţăranii cooperatori muncind cu hărnicie atît în cimp, la însămînţări, cit şi pe şantiere, în judeţ se construiesc numeroase obiective zootehnice. Un asemenea obiectiv este complexul de îngrăşare a mieilor, amplasat la Sîntana. Cînd am sosit aici am găsit pe şantier un mare număr de elevi ai liceului şi ai şcolii de mecanizatori, ambele din localitate. Inginerul Ilie Micioiu, directorul şcolii de mecanizatori, mi-a declarat : „Complexul de îngrăşare intră parţial in funcţiune la 20 mai. Singuri, cooperatorii nu ar fi izbutit să termine lucrările intr-un timp atît de scurt. Cu ajutorul elevilor şcolii noastre, primele adăposturi vor fi gata la timp. Muncesc cu sîrguinnţă şi voioşie şi elevii liceului. E şi firesc, sînt din CO N. BOCHEANU (Continuare în pag. a 3-a) Aprovizionarea cu produse agroalimentare OBIECT | DIALOGULUI DINTRE CONDUCEREA PARTIDULUI $1 CETĂţENI Miercuri, ziarele au publicat Hotărîrea Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Rămân, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri, prin care, pe calea majorării unor salarii şi a reducerii şi reaşezării impozitelor pe salarii, erau sporite veniturile a peste 2 milioane de oameni ai muncii. Tot miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii Virgil Trofin, Manea Mănescu şi de alţi conducători de partid şi de stat, a vizitat pieţe şi magazine alimentare din Capitală, întreţinîndu-se, ca în atitea alte rînduri, cu oamenii, interesîndu-se de problemele lor diurne. Aceste consultări cu masele de oameni ai muncii constituie după cum prea bine se ştie metode proprii conducerii partidului şi statului nostru. între cele două evenimente din aceeaşi zi există nu numai o relaţie evidentă, ci şi o identitate de conţinut ; ele reflectă laturi esenţiale ale aceleiaşi probleme : îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor patriei noastre. De la radio şi din presă este cunoscut de acum filmul vizitei de miercuri. Intîmpinat pretutindeni cu dragostea neţărmurită pe care o poartă poporul nostru celui mai bun dintre fiii săi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a discutat cu populaţia Capitalei, cu gospodinele venite după cumpărături, probleme de bază ale aprovizionării cu legume şi fructe, îndeosebi cu legume de sezon, cu alte produse agroalimentare. Satisfacţia conducătorilor de partid şi de stat de a fi găsit în pieţele şi magazinele vizitate produse din abundenţă şi cumpărători mulţumiţi îi bucură nespus pe lucrătorii ogoarelor — autori ai acestor bunuri. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, populaţia Bucureştiului a primit în această primăvară cu 300 de tone mai multă salată, cu 110 tone mai multe ridichi, cu 165 de tone mai multă ceapă verde, cu 160 de tone mai mulţi castraveţi şi mai multe roşii de seră. Zilnic bucureştenii primesc peste 3 000 de hectolitri de lapte, iar în aprilie pe pieţele şi în magazinele Capitalei au fost desfăcute 30 de milioane de ouă şi cu 600 de tone mai multă carne decît în aceeaşi lună a anului 1969, într-o măsură asemănătoare s-a îmbunătăţit şi aprovizionarea populaţiei din numeroase alte centre urbane ale ţării. Aceasta este încă o dovadă că, alături de agricultura de stat, agricultura cooperatistă, principal furnizor de legume şi fructe, de lapte şi carne, îşi dezvoltă şi diversifică necontenit capacitatea de producţie, sporeşte calitatea produselor livrate statului ori desfăcute direct către consumatori prin reţeaua in continuă creştere a magazinelor asociaţiilor intercooperatiste. Miercuri, în timpul vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, standurile din Piaţa Dorobanţi ale asociaţiei intercooperatiste cunoşteau aceeaşi afluenţă de cumpărători ca şi magazinele bine asortate ale I.L.F.-ului şi ale întreprinderilor agricole de stat. Ca urmare a hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului, de profilare a producţiei şi de specializare a unităţilor agricole cooperatiste, a introducerii formelor noi de organizare a muncii, în cooperative au luat fiinţă ferme legumicole, zootehnice şi cu alte profile. Roadele acestor măsuri devin tot mai evidente cu fiecare zi ce trece. Corespondenţii noştri judeţeni ne comunicau ieri că livrările la fondul de stat au sporit în ajun de 1 Mai şi în primele zile ale lunii acesteia. Din fermele legumicole ale cooperativelor agricole Cernetu, Bragadiru, Smîrdioasa, Brînceni, maşinile I.L.F. Teleorman au ridicat mari cantităţi de verdeţuri — ceapă şi usturoi verde, ridichi, spanac şi salată, ori de legume de seră —■ roşii, castraveţi, ardei iute. Complexul intercooperatist de sere de la Bărcăneşti, intrat toamna trecută în producţie, serele cooperativelor agricole Bucov şi Gherghiţa, toate din judeţul Prahova, au livrat pînă ieri 500 de tone de tomate. în curînd populaţia oraşelor va primi noi sortimente de legume în cantităţi sporite faţă de cele din anii trecuţi. în solarii, în tunele de polietilenă, sau direct în cîmp, au fost plantate varza, conopida, vinetele, ardeii, toate felurile de rădăcinoase. Cireşele timpurii au dat în pîrg. Legumele şi fructele nu sunt singurele produse care se vor desface în cantităţi sporite în pieţe şi în magazine. Oprindu-se la centre de desfacere a cărnii, aliment care se găseşte acum în cantităţi mulţumitoare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a discutat cu cetăţenii Capitalei despre vastul program de dezvoltare a zootehniei, despre marile eforturi materiale şi de muncă ce se depun pentru sporirea şeptelului, pentru creşterea producţiei animaliere. Din tinerele ferme zootehnice ale cooperativelor agricole din toate judeţele ţării pornesc spre oraşe cantităţi tot mai mari de lapte, de carne, de ouă. Câte 1300 de litri de lapte livrează zilnic ferma cooperativei agricole Surduc din Sălaj. Iar ferma din Vâlcelele, judeţul Ialomiţa, a livrat peste prevederi, în patru luni, 4,5 tone de carne de porc şi 12 tone de carne de taurine. Asemenea veşti ni se transmit din judeţele Olt şi Dolj, Braşov şi Timiş, Arad şi Bihor. Cunoscuta cooperativă din Stoicăneşti, bunăoară, a livrat de la începutul anului şi pînă în prezent atîta lapte ci consumă zilnic populaţia Capitalei, o treime din cantitate reprezentînd-o livrările peste pian. Cooperativele agricole din Lenauhaim, Sintana, Şimand, Mădăraş şi Salonta au predat, laolaltă, în primele patru luni ale anului cantităţi sporite de carne. Contribuţia sectorului cooperatist al agriculturii la continua îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei, latură esenţială a politicii partidului nostru, de care însuşi secretarul general al partidului se interesează în permanenţă, va cunoaşte în acest an o importantă creştere. Şi o dată cu aceasta, o dată sporirea producţiilor de legume şi fructe, de carne şi lapte, cresc veniturile milioanelor de ţărani cooperatori. M. CALIANU 25 DE ANI DE LA ZIUA VICTORIEI GlNDURI DESPRE EROI E în datina poporului nostru de a-şi cinsti cum se cuvine fiii căzuţi pentru apărarea gliei strămoşeşti şi de a le slăvi faptele în cîntec, în vers şi în legendă. Aşa au fost trecuţi în nemurire, alături de eroii de la Rovine, Podul înalt, Plevna şi Mărăşeşti, şi cei aproape 170 de mii de ostaşi români care şi-au vărsat sîngele în luptele purtate cot la cot cu ostaşii sovietici, pentru zdrobirea duşmanului fascist. Cei mai virstnici dintre noi îşi amintesc cum în acele zile, la chemarea înflăcărată a Partidului Comunist Român : „Totul pentru front, totul pentru victorie !“, întregul popor şi-a încordat puterile punînd în slujba cuceririi victoriei toate resursele sale materiale şi umane. Vitejia de care au dat dovadă cei peste o jumătate de milion de ostaşi români în bătăliile purtate pe Mureş şi pînă lingă Praga, minunatele lor fapte de eroism individual şi colectiv oglindesc profundul patriotism şi internaţionalism, înaltele calităţi de luptă ale ostaşilor, ofiţerilor şi generalilor români. In cele ce urmează mi-am propus să evoc cîteva din numeroasele fapte de arme ale ostaşilor noştri, aşa cum au rămas ele incrustate in marmura monumentelor, în filele cronicilor de război şi în amintire. Cine trece prin comuna Ogra, pe Mureş, vede şi azi pe botul de deal ce străjuieşte localitatea, urmele şanţurilor adinei în care în toamna anului 1944 ostaşii unei subunităţi române de infanterie au rezistat vitejeşte atacurilor duşmane. De atunci au trecut mai bine de 25 de ani. Pămîntul şi-a vindecat rănile, şanţurile s-au umplut cu ţărînă. Peste tot, s-a aşternut covorul ierbii, dar nu şi uitarea. Dincolo de apa Mureşului îşi înşiră casele satul Oarba. De acest nume se leagă amintirea uneia din cele mai crîncene încleştări la care a luat parte al- GAVRILĂ SACADAT (Continuare în pag. a 2-a) POVESTE CU STRÎMBĂ-LEMNE „ARGUMENTUL" Sínt fi cazuri cînd argumentul (deloc gramatical) „Am văzut cu ochii mei !“ are ca scop să convingă pe cineva că ceea ce a spus e absolut adevărat. Dar majoritatea celor care sa agață ca de un pai de „supremul"argument „Am văzut cu ochii mei !“ sínt de fapt — după părerea lui Strimbă lemne fi nu numai a lui, nifte mincinofi. Un oarecare l-a oprit pe Strimbălemne fi i-a spus : „Știi, a murit Cutărescu ?“ Firefte, in asemenea cazuri întrebi cînd s-a petrecut nenorocirea fi din ce cauză. Omul nu ftie prea multe fi ca să te convingă că cele spuse sînt perfect adevărate iţi mărturisefte că : „Am văzut cu ochii mei cînd îl duceau la cimitir !" fi completează : „Se zice că a făcut un joc (nota lui Strîmbă-lemne : e vorba de șoc) nervos". Dar cum Strîmbă-lemne nu crede că tot ce zboară se mănincă fi mai ales că decedatul îi e bun prieten, i-a făcut o vizită acasă. Omul era perfect sănătos şi tocmai se pregătea să plece în concediu. Mai zilele trecute Strîmbă-lemne se afla prin Bistriţa. A trecut şi pe la tribunalul judeţean. Aici tocmai avea loc procesul lui Ichim Simion, care pătrunsese, prin geam, în casa lui I. Ursu. De ce ? Așa a vrut el (de fapt nu creierul judecase, ci țuica). După ce 5, 6 oameni au declarat că au fost de față and Simion a comis fapta respectivă, s-a găsit unul care cu mina pe inimă, a jurat că : „L-am văzut cu ochii mei dormind la ora cînd se spune că el a spart geamul". De fapt nu văzuse nimic fi minţea ca orice martor mincinos. Tot la tribunalul judeţean din Bistriţa a mai avut loc un proces puţin obişnuit. Ţintea Andrei se judeca cu... Pintea Andrei, ambii din comuna Teaca, pentru o casă. Erau... tatăl fi fiul. Unul susţinea că fiul a contribuit la construcţia casei, celălalt că lui îi aparţine întrucît a făcut-o singur. S-au găsit însă doi martori, Ion Cocolof fi Danciu Maria, să susţină că : „Au văzut cu ochii lor cum fi tatăl fi fiul au construit casa". De fapt dreptate avea feciorul. Cei doi martori mincinoşi au văzut de data aceasta „cu ochii lor" cum au fost condamnaţi la cite 1 an de închisoare. Pentru cei care, atunci cînd mint, susţin că „au văzut cu ochii lor" Strîmbălemne nu are decît un singur sfat : Folosiţi ochelari de vedere, altfel... GH. NEAGU 17 Cu cîteva zile in urmă, agenţiile de presă anunţau că un petrolier de mare tonaj s-a rupt în două în largul Oceanului Indian. In alt ocean, în Pacific, au naufragiat, în ultimul timp, patru supernave oceanice pentru transportarea „aurului negru". în decembrie anul trecut, o puternică explozie punea capăt existenţei nperpetrolierului de 207 000 tone „Marpessa", una din cele mai moderne nave ale societăţii engleze Sheel. Cîteva zile mai tîrziu, la bordul tancului petrolier „Macha", aflat în largul coastelor Mozambicului, avea loc acelaşi fenomen, repetat, de altfel, la un interval foarte mic, pe superpetrolierul britanic „Seven Skies". Toate aceste accidente, înregistrate într-un timp destul de scurt, au atras atenţia specialiştilor, determinîndu-i să purceadă la cercetarea în amănunţime a cauzelor avariilor. In primul rină, au atras atenţia unele elemente comune: exploziile s-au produs pe nave cu un deplasament de ordinul sutelor de mii de tone, în momentul cină se efectua curăţarea rezervoarelor de reziduuri. „Este ceva normal, explica purtătorul de cuvînt al societăţii engleze Sheel. Navele petroliere acumulează reziduuri care, în contact cu aerul, formează un amestec detonant. Este suficientă o scînteie, ca totul să sară în aer ; e același principiu ca la motoarele cu explozie... Această succesiune a accidentelor nu este, fără îndoială, decit un joc al hazardului, pe care-l putem numi, în acest caz, o serie neagră". Majoritatea tehnicienilor nu dau, însă, prea mare atenţie hazardului, ci caută alte explicaţii. In urma expertizelor şi anchetelor, posibilitatea unei eventuale supraîncărcări a navelor a fost înlătu- ION STOICA (Continuare în pag. a 4-a) lumea largă Enigma exploziilor de pe superpetroliere