Satul Socialist, iunie 1970 (Anul 2, nr. 333-357)

1970-06-02 / nr. 333

г Pe păşunile neafectate de inundaţii au fost aduse animalele din zonele calamitate sim sod­iu şi 1 ANUL II Nr. 333M­ARŢI 2 IUNIE 1970 4 pagini — 30 bani­­ • Duminica 31 mai a.c., Televiziunea română a transmit un interviu cu preşedintele Republicii Franceze, Georges Pompidou. In cadrul interviului, preşedintele Pompidou s-a referit la apropiata vizită în Franţa a preşedintelui Consi­liului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, în contextul relaţiilor prieteneşti franco-române. De asemenea, şeful sta­tului francez şi-a expus poziţia faţă de unele probleme in­ternationale actuale, cu deosebire cele privind continentul european, precum și fața de unele preocupări ale Franței contemporane.­­ La Berlin a avut loc ședința a XV-a a Comisiei perma­nente C.A.E.R. pentru statistică. A fost prezentat un referat în legătură cu aniversarea naşterii lui V. I. Lenin, după care ■-au examinat principiile metodologice de bază ale statis- EVENIMENTE licit comerţului exterior şi principalii indicatori ai activitâţii de cercetare ştiinţifică.­­ La invitafia Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Socialiste România, Jean de Lipkowski, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Franței, membru al guver­nului, însoţit de consilieri şi experţi din M.A.E francez, a făcut o vizită în ţara noastră. În timpul şederii sale în România, Secretarul de stat la Ministerul Afacerilor Externe francez a vizitat regiuni cala­­mitate din zonele Brăila, Galaţi şi Tulcea. # La Paris s-au încheiat lucrările primei sesiuni a Comi­tetului mixt franco-român pentru cooperarea pe terţe pieţe, în cursul lucrărilor, Comitetul mixt a examinat mijloacele de promovare a prospectării şi valorificării în comun a unor resurse minerale. Cu acest prilej, a fost semnat un­ protocol care evidenţiază interesul celor două părţi de a coopera pe terţe pieţe. Din partea română, protocolul a fost semnat de Ion Mincu, adjunct al ministrului industriei miniere şi geologiei, iar din partea franceză de Jean Chapelle, directorul rela­ţiilor economice externe din Ministerul Economiei şi Finan­ţelor. H­OTARÎREA Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, precum şi alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei în procesul de făurire a agriculturii socialiste, de creştere a producţiei vegetale şi animale, zootehnia — ca ramură principală — a cunos­cut o continuă dezvoltare. Ca rezultat al efor­turilor financiare făcute de stat pentru crearea şi lărgirea bazei tehnico-materiale a agriculturii, al activităţii depuse de ţărănimea noastră mun­citoare, au crescut efectivele de animale şi pă­sări, s-a mărit producţia de carne, lapte, ouă şi alte produse animaliere ; faţă de anul 1960, pro­ducţia globală a sectorului zootehnic a fost în 1969 cu 32 la sută mai mare. în aceeaşi perioadă, ca urmare a creşterii veniturilor băneşti ale populaţiei, ridicării nive­lului de trai al oamenilor muncii, s-a sporit continuu consumul de produse animaliere. în comparaţie cu 1960, anul trecut volumul desfa­cerilor prin comerţul socialist s-a mărit la carne cu 38 la sută, la preparate şi conserve de carne cu 94 la sută, la lapte de 3,2 ori, la brînzeturi cu 84 la sută, iar la ouă de 2,6 ori. Cu toate acestea, realizările obţinute nu sunt încă pe măsura posibilităţilor de care dispune agricultura noastră socialistă, a nevoilor econo­miei naţionale şi a cerinţelor de consum mereu crescînde ale oamenilor muncii. Creşterea continuă a populaţiei ţării, ridicarea nivelului de trai şi a puterii de cumpărare a oa­menilor muncii determină o sporire continuă a cerinţelor de produse agroalimentare — îndeo­sebi de carne, lapte, ouă — în sortimente va­riate şi de calitate superioară. Tocmai de a­­ceea, ţinînd seama de rolul zootehniei în dezvol­tarea intensivă şi eficientă a agriculturii noas­tre, precum şi în îmbunătăţirea continuă a apro­vizionării populaţiei, partidul şi statul acordă o deosebită atenţie acestei ramuri. Calamităţile naturale care s-au abătut recent asupra unei mari părţi a ţării noastre au pro­vocat, după cum se ştie, printre pagubele ma­teriale deosebit de grave, pierderea unui mare număr de animale din proprietatea obştească şi proprietatea personală a ţăranilor. Revărsările de ape au distrus, de asemenea, importante can­tităţi de furaje, numeroase construcţii zooteh­nice, adăposturi pentru animale etc. — ceea ce impietează asupra dezvoltării zootehniei în zo­nele calamitate. In lumina Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, plenara Comi­tetului Central din martie a.c. a adoptat un pro­gram naţional de dezvoltare a zootehniei şi de creştere a producţiei animaliere. Acest program cuprinde un ansamblu de măsuri pentru dez­voltarea susţinută a bazei tehnico-materiale a zootehniei, concentrarea şi specializarea produc­ţiei în unităţi de tip industrial, lărgirea bazei furajere, îmbunătăţirea raselor de animale, atît în unităţile agricole de stat, cît şi în cele coope­ratiste. Pentru înfăptuirea acestor măsuri, nu­mai în perioada viitorului plan cincinal, statul va aloca fonduri de investiţii însumînd circa 20 miliarde lei, adică de patru ori mai mult decit în perioada 1966—1970. Cooperativele agricole de producţie au prevăzut, de asemenea, alocarea u­­nor fonduri însemnate din veniturile proprii pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. Realizarea acestui program impune, în acelaşi timp, sporirea şi o mai bună aşezare a preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor ani­maliere, precum şi adoptarea altor măsuri de cointeresare a producătorilor agricoli, în vede­rea acoperirii cheltuielilor de producţie şi a asi­gurării unei rentabilităţi corespunzătoare, în­deosebi în creşterea bovinelor, vacilor de lapte şi porcinelor. Pe această cale producătorii vor fi mai mult stimulaţi în mărirea efectivelor de animale, în obţinerea unor producţii sporite de carne şi produse animaliere şi în livrarea aces­tora la fondul de stat. Traducerea în viaţă a programului de dezvoltare a zootehniei şi creş­terea cointeresării producătorilor vor crea con­diţii pentru dublarea, pînă în anul 1975, compa­rativ cu anul 1969, a producţiei şi a fondului de stat la carne, lapte şi ouă şi, pe această bază, se va îmbunătăţi aprovizionarea populaţiei, creîndu-se, în acelaşi timp, disponibilităţi spo­rite pentru export pentru o mai mare cointeresare a unităţilor agricole socialiste, a producătorilor cu gospodă­rii individuale din zone necooperativizate şi a membrilor cooperatori în sporirea efectivelor de animale, îmbunătăţirea calităţii acestora şi creş­terea producţiei de carne, lapte, lînă, ouă, în vederea stimulării eforturilor pentru dezvolta­rea şi mai intensă a zootehniei noastre, Comi­tetul Executiv al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România Hotărăsc : 1.­­ Majorarea preţurilor de cumpărare, la producător, cu începere de la 1 iunie a.c., la unele categorii de animale şi la unele produse animaliere, după cum urmează : — La bovine adulte se majorează preţurile de cumpărare la animalele livrate la fondul de stat cu 1,70 lei/kg în viu la calitatea I şi cu 1,40 lei la calitatea a H-a, pentru toţi producă­torii agricoli ; — La porcine se majorează preţurile de cum­părare a porcilor livraţi de cooperativele agri­cole de producţie, membrii acestora şi producă­torii individuali, în medie cu 1 leu/kg în viu. în cadrul acestei medii, preţurile de cumpărare la porcii de carne livraţi în viu la greutatea de 101—115 kg vor fi sporite cu 1,50 lei/kg ; — La lapte de oaie se majorează prețul de cumpărare cu 0,50 lei/litru ; — La lapte de vacă, în scopul stimulării pro­ducătorilor de a livra cantităţi sporite la fondul de stat, se majorează actualele preţuri de cum­părare pentru laptele livrat de cooperativele a­­gricole de producţie, de membrii acestora şi producătorii individuali cu 0,45 lei/litru la can­tităţile livrate în perioada 1 noiembrie-30 apri­lie şi cu 0,10 lei/litru în perioada 1 mai-30 oc­tombrie. La întreprinderile agricole de stat se majorează preţurile de livrare cu 0,25 lei/litru în perioada 1 noiembrie-30 aprilie şi cu 0,10 lei/litru în perioada 1 mai-30 octombrie. 2. — Se vor menţine în continuare sporurile de preţ în vigoare pentru livrarea animalelor în perioada de iarnă şi primăvară. 3. — Se va acorda cooperativelor agricole de producţie, membrilor cooperatori şi producăto­rilor individuali o primă de 300—500 lei pentru fiecare junincă la prima tăiare, diferenţiat în funcţie de calitatea şi rasa animalelor. 4.­­ Membrii cooperatori şi producătorii in­dividuali din zonele de deal şi munte vor putea cumpăra anual de la stat următoarele cantităţi de porumb : — 100 kg porumb pentru fiecare vacă de la care se livrează statului pe bază de contract 700—1 000 litri lapte ; — 150 kg porumb pentru fiecare vacă de la care se livrează peste 1 000 litri lapte. 5. — Pentru tineretul bovin şi porcii ce se contractează și livrează statului, producătorii vor primi în continuare cantitățile de porumb potrivit reglementărilor în vigoare. 6.­­ Incepînd cu anul 1970, țăranii cooperatori și producătorii individuali care contractează și livrează organizațiilor socialiste de stat sau co­operatiste tineret bovin vor fi scutiţi de impozit pentru un număr de vaci egal cu numărul de viţei contractaţi şi livraţi. 7. — In vederea sprijinirii acţiunii de dezvol­tare a sectorului zootehnic vor fi degrevate de impozite : — de la 1 ianuarie 1970, materialele pentru construirea de complexe şi ferme de creştere şi îngrăşare a animalelor de tip industrial sau extinderea celor existente, precum şi instalaţiile de pregătire a furajelor care se realizează în cadrul programului naţional privind dezvoltarea zootehniei şi sporirea producţiei animaliere ; — de la 1 iunie 1970, utilajele şi maşinile spe­cifice procesului de producţie în zootehnie ce se livrează cooperativelor agricole de producţie şi asociaţiilor intercooperatiste. 8. — Fondurile necesare pentru majorarea preţurilor de cumpărare şi acordarea celorlalte stimulente prevăzute se vor asigura parţial din veniturile statului. O anumită parte din aceste fonduri se vor acoperi prin majorarea preţurilor cu amănuntul, începând de la 1 iunie 1970. Astfel, preţul cu amănuntul la carnea de bovine se va majora în medie cu 1,85 lei/kg, iar carnea de porc în medie cu 1,35 lei/kg. Majorarea preţu­rilor se va aplica îndeosebi la sortimentele de carne de calitate superioară şi specialităţi. Pre­ţul cu amănuntul la laptele de consum va creşte cu 0,20 lei/litru. Corespunzător se vor majora preţurile cu a­­mănuntul la preparate şi conserve de carne, pre­cum şi la produse lactate. Se vor menţine actualele preţuri cu amănun­tul la sortimentele de carne de calitatea a II-a, slănină, untură şi organe — cu excepţia spe­cialităţilor — precum şi la toate subprodusele rezultate din sacrificarea animalelor. De aseme­nea, nu se vor schimba preţurile cu amănuntul la unele preparate şi conserve de carne, la unt, smîntînă, lapte praf şi îngheţată. 9. — întreprinderilor agricole de stat şi coope­rativelor agricole de producţie le revine sarcina să folosească din plin întreaga bază tehnico-ma­­terială şi resursele de care ele dispun în vederea sporirii efectivelor şi a producţiei animaliere, să livreze la fondul de stat cît mai multe animale şi păsări, cantităţi tot mai mari de lapte, lînă şi ouă. In acelaşi timp, unităţile so­cialiste din agricultură trebuie să ia măsuri de îmbunătăţire a organizării producţiei şi a muncii în zootehnie, de reducere a cheltuielilor materiale şi creştere a productivităţii muncii, astfel incit să se asigure în toate fermele şi complexele de creştere a animalelor şi păsărilor o activitate rentabilă, eficientă. 10. — întreprinderile Ministerului Industriei Alimentare şi celelalte unităţi producătoare tre­buie să livreze la fondul pieţei cantităţile de carne şi produse lactate prevăzute în planul de stat, să asigure aprovizionarea unităţilor comer­ciale cu sortimentele mai ieftine, în proporţiile stabilite prin plan, să exercite un control per­manent asupra respectării stricte, la toate pro­dusele, a condiţiilor de calitate prevăzute în normele legale, să se preocupe de reducerea con­tinuă a cheltuielilor de producţie. Totodată, Mi­nisterul Comerțului Interior, unitățile comer­ciale vor lua măsuri de perfecționare a desface­rii produselor, de repartizare judicioasă pe teri­toriu a fondului de marfă, inclusiv a sortimen­telor mai ieftine, în scopul bunei aprovizionări a întregii populații. 11.­­ Prevederile prezentei hotârîri se vor pune în aplicare prin acte normative ale Con­siliului de Miniștri. ★ Prin majorarea prețurilor de cumpărare ■ produselor animaliere prevăzute in această ho­­tărîre, ca și prin acordarea de prime, reducerile și degrevările de impozite, ţărănimea noastră muncitoare va beneficia de venituri suplimen­tare în sumă de circa 850 milioane lei, calculate la nivelul anului 1970. In stabilirea noilor prețuri de vînzare cu a­­mănuntul, potrivit prezentei hotărîri, s-a avut în vedere să nu fie afectată ridicarea salariului real al oamenilor muncii prevăzută în actualul plan cincinal. După cum este cunoscut, pe baza hotărîrilor partidului şi guvernului, în acest an s-a încheiat acţiunea de generalizare a noului sistem de salarizare şi majorare a salariilor în toate sectoarele economiei naţionale. Pe această bază şi prin recentele măsuri de creştere a sa­lariilor mici, de scutire şi reducere a impozitelor pe salarii s-au asigurat salariaţilor cîştiguri su­plimentare de peste 12 miliarde lei anual. Comitetul Central al Partidului Comunist Ro­mân şi Consiliul de Miniştri al Republicii So­cialiste România îşi exprimă convingerea că aplicarea programului naţional de dezvoltare a zootehniei şi a măsurilor de cointeresare a pro­ducătorilor agricoli prevăzute în această hotă­­rîre va asigura o creştere substanţială a pro­ducţiei animaliere şi, pe această cale, se va îmbunătăţi continuu aprovizionarea populaţiei cu carne, lapte şi alte produse agroalimentare. Г t SATELE RENASC, CIMPUL RENAŞTE DUPA TRECEREA APELOR, IN NUMEROASE LOCALITĂŢI ALE JU­DEŢULUI IAŞI VIAŢA REINTRA IN NORMAL . IN INDUSTRIE SE DE­­PĂŞESC NORMELE, IAR PE OGOARE SE MUNCEŞTE CU INDÎRJIRE PENTRU OBŢINEREA UNOR RECOLTE CIT MAI MARI POSIBIL PRIN­TRE LOCALITĂŢILE CARE AU FOST INUNDATE SE NUMĂRĂ ŞI COTNARII. PENTRU LOCUITORII BATRINEI AŞEZARI NOAPTEA DE 11 SPRE 12 MAI A FOST A ADEVARATA NOAPTE DE COŞMAR. CERUL SE UNISE CU PAMINTUL, IAR PUHOAIELE DE 4-5 METRI AU RAS TOTUL IN FURIA LOR OARBA , CASE, STOGURI CU FIN, BU­TUCI ŞI SPALIERI DE VIE. „Am ieşit afară cînd am auzit zgomotul acela groaznic — ne po­vesteşte ţăranul cooperator Ion Asaftei — şi am fugit cu familia pe un dîmb din marginea grădinii. Intr-o clipă casa mi-a fost năruită, a dispărut sub apă. Locul a rămas gol. Dar apele au trecut Au luat cu ele şi casele. Oamenii însă au rămas pe loc, uniţi şi dîrji. O luptă aprigă a început, lupta pentru ştergerea urmelor lăsate de cala­mitate". In satul Cîrjoaia, furia apelor a distrus acoperişul noului local de şcoală, a spart geamurile şi uşa, iar în sălile de clasă şi coridoare a rămas un strat gros de mii şi gunoaie aduse de viitoare. A doua zi ţăranii cooperatori conduşi de învăţătorul Ştefan Luţă, directorul şcolii, au muncit pînă ce copiii au putut să-şi continue cursurile. La acoperiş s-au reparat spărtura pînă seara, aşa că ploile ce au urmat nu au stînjenit procesul de învăţămînt. Două zile şi două nopţi colectivul de muncă de la Centrul Vinalcool Cotnari a muncit pentru repara­rea depozitelor şi recuperarea unor budane şi a unor materiale luate de apă. La locul Ţiglăi, apele şi-au creat numeroase făgaşe smulgînd araci şi spalieri şi culcînd via coo­perativei la pămînt, lăsînd-o cu ră­dăcinile dezgolite. Dar chiar a doua zi de prin mîlul lăsat de ape oa­menii au cules aracii şi i-au cărat în vie cu spatele, i-au plantat apoi şi au refăcut stricăciunile. însemnări din judeţul Iaşi Acum, în via cooperatorilor din Cotnari se execută lucrări de com­baterea dăunătorilor, stropirea împotriva manei, lucrări planifi­cate pentru această perioadă. ... La Răchiteni, întinse suprafeţe au fost acoperite de ape, iar şo­seaua a fost distrusa de revărsa­rea Siretului. După liniştirea apelor şi retragerea lor în matcă, ţăranii cooperatori de aici au ieşit la lu­cru, în număr foarte mare (aproa­pe 1 700) realizînd veritabile re­corduri. Pentru a-şi spori con­tribuţia la fondul central au plantat 25 hectare cu roşii şi varză, în două zile au prăşit ma­nual şi mecanic 350 hectare cu sfeclă de zahăr şi 200 hectare cu floarea-soarelui. In acelaşi timp cele 9 tractoare au terminat de în­­sămînţat ultimele suprafeţe cu po­rumb. Pe ogoarele cooperativei agricole Ţuţora s-au luat măsuri pentru scurgerea apei. In acest scop func­ţionează zi şi noapte două moto­pompe şi 6 aspersoare, iar impor­tante suprafeţe sînt scoase de sub povara apelor prin drenare. Pe mă­sură ce se zvîntă, orice porţiune de teren este reînsămînţată. Dar, în paralel cu aceste munci, pentru ca apele să nu se mai năpustească asupra aşezărilor, asupra cîmpuri­­lor, se fac noi diguri, se întăresc cele existente, se stă în continuare de veghe. IOAN SACHELARIE coresp. „Satului socialist" Locuinţe noi şi durabile se vor înălţa în locul caselor distruse in comuna Chefani, judeţul Mureş în pag. a 3-a: [ i In zonele calamitate PRODUCŢII LA NIVELUL MAXIM AL ! POSIBILITĂŢILOR j _ J . Щ NUMELE DRAGOSTEI DE OM Ş­I AL GRIJII BA­SA DE ШТА SA La temelia miilor de case care se reclădesc acum, a satelor pa care apele le-au făcut să nu mai existe, vor fi aşezate solidaritatea, sentimentul omeniei, afecţiunea faţă de cel aflat în nevoie care caracterizează întregul nostru popor. RECENTA HOTARIRE A C.C. AL P.C.R., A CONSILIULUI DE MINISTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ŞI A CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE, PRIVIND UNELE MA­SURI DE AJUTORARE A POPULAŢIEI ŞI A COOPERATIVE­LOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE CARE AU AVUT DE SUFE­RIT DIN CAUZA CALAMITĂŢILOR NATURALE, DA EXPRE­SIE CONCRETA SENTIMENTULUI GENERAL DE COMPASIU­NE, DE INTR-AJUTORARE, DE ASISTENŢA MATERIALA ŞI MORALA. Oamenii muncii de la oraşe şi sate vor primi sprijin să-şi refacă avutul, cooperativele agricole , să-şi reconstruiască obiectivele distruse de ape. Aşezările şi viaţa oamenilor vor arăta un curind, aşa cum au fost. Din toate colţurile ţării sosesc la redacţie cuvinte de mulţumire şi recunoştinţă faţă de acest nou semn de grijă şi dragoste a par­tidului şi statului faţă de omul muncitor, faţă de viaţa şi desti­nul său. Nu ne-am simţit nici o clipă singuri In comuna noastră, stihiile naturii şi-au pus aproape peste tot amprenta. Apele Prutului au Inundat 4 din cele 8 sate ale comunei, acoperind 1 100 de hectare din cele 1 437 semănate cu grîu, porumb şi floarea-soarelui. Au fost distruse 45 de case şi multe altele avariate, 260 de oa­meni rămînînd fără adăpost. Dar ca în toate ocaziile şi de această dată am sim­ţit mîna caldă, pă­rintească a partidu­lui nostru. Nu am fost lăsaţi singuri. S-au adus pînă in prezent numeroase transporturi cu ali­mente, apă potabilă, îmbrăcăminte. Au sosit cadre sanitare, am fost ajutaţi să transportăm vitele la adăpost de viitu­rile apelor. Recenta Hotărire a C.C. al P.C.R., a Con­siliului de Miniştri şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste privind li­nele măsuri de aju­torare a populaţiei şi a cooperativelor agricole care au avut de suferit din cauza calamităţilor natu­rale dovedeşte încă o dată grija perma­nentă a conducerii de partid şi de stat faţă de nevoile celor ce muncesc. Această ho­­tărîre vine să împli­ IOAN DOHOTARU primarul comunei Golâieşti, judeţul Iaşi (Continuare In pap. a 2-a) / Apele revărsate ale Râului Negru au produs şi în coope­rativa noastră pagube care cu greu pot fi evaluate. S-au compromis culturile de car­tofi de pe 50 hectare, o supra­faţă de 20 hectare cu sfeclă de zahăr a fost inundată, le­gumele mai sunt şi acum sub apă. Cu toate că am făcut tot ce ne-a stat în putinţă pentru diminuarea pagubelor, am pierdut multe bunuri. Mulţu- Răspunsul nostru unim partidului­ Comitetului său Central care au găsit ne­cesar să acorde ajutoare coo­perativelor agricole calami­tate, pentru repararea clădiri­lor distruse, refacerea mijloa­celor de producţie, reînsămîn­­ţarea suprafeţelor calamitate. Răspundem acestei griji in­­tensificînd munca pentru re­darea grabnică în producţie a fiecărei porţiuni de pămînt, ca roadele să fie mereu mai bogate, viaţa tot mai îmbelşu­gată. După ce apele s-au retras, ne-am înteţit eforturile ca suprafeţele pe care vegetaţia MIHAI KOVÁCS preşedintele cooperativei agricole de producţie Catalina, judeţul Covasna (Continuare în pag. a 2-a)

Next