Satul Socialist, august 1970 (Anul 2, nr. 385-409)

1970-08-01 / nr. 385

SAUL SICIUIST LlWnnlli­­aţională a Cooperel^A^lc P^dVctg I ANUL II Nr. 385 ! SiMBATA 1 AUGUST 1970 4 pagini — 30 bani • Vineri la amiază a părăsit Capitala, ple­­cînd spre Pekin, o delegaţie de specialişti din agricultură, condusă de Titus Popescu, vicepre­şedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, care va face o vizită de documentare în domeniul irigaţiilor în Re­publica Populară Chineză. • La Geneva s-a desfăşurat o nouă şedin­ţă a Comitetului pentru dezarmare. Luînd cu­­vîntul, reprezentantul Poloniei, W. Natorf, s-a pronunţat pentru participarea celor două state germane la lucrările Comitetului. Totodată, el a subliniat necesitatea imperioasă a organiză­rii unei conferinţe pentru securitatea europea­nă. În numele unor ţâri neangajate membre ale Comitetului, reprezentantul Suediei a prezen­tat un document de lucru prin care se propun unele amendamente la proiectul de tratat pri­­ vind denuclearizarea teritoriilor submarine pre­zentat concomitent de U.R.S.S. şi S.U.A. • Ansamblul „Croişorul", al sindicatelor uzi­nelor „Rulmentul" din Braşov, care va partici­pa la Festivalul internaţional de folclor, dedi­cat aniversării centenarului naşterii lui V. I. Lenin, a plecat la Chişinău. • A părăsit Capitala cunoscutul compozitei grec Mikis Theodorakis, militant de frunte pen­tru triumful cauzei democraţiei, libertăţii, pro­gresului şi păcii, care a făcut o vizită în țara noastră. Două imperative in această perioadă de vir a campaniei agricole: • URGENTAREA •• •LIVRAREA produselor destinate fondului central insămintării culturilor duble După strîngerea primei recolte, pămintul Vsa producă a poate si trebuie doua oară! Condiţiile deosebit de favorabile din acest an au permis, şi permit cooperativelor agricole din judeţul Tulcea să extindă pe suprafeţe în­tinse culturile duble de legume, porumb şi plante furajere. Anga­­jîndu-se să sporească cantităţile de legume şi de alte produse li­vrate la fondul de stat, cooperati­vele agricole şi-au prevăzut în plan să insămînţeze culturi duble pe 28 060 hectare, din care 1 060 hectare cu diferite sortimente de legume şi 18 000 hectare cu po­rumb pentru boabe. Cu cîteva săptămîni în urmă, imediat după eliberarea terenului de legume, orz, grîu şi mazăre, multe coope­rative agricole au trecut, cu toate forţele şi mijloacele necesare, la însămînţatul culturilor duble. E­­forturi deosebite în acest sens au depus mai ales cooperatorii din Dăieni, Dealul, Casimcea, Poşta, Agighiol, Dorobanţu, Războieni,­­Ostrov, Măcin, Sîmbăta, Aricioi şi altele care, în numai 41—5 zile, au însămînţat, fiecare, 250—400 hec­tare cu culturi duble. In aceste unităţi porumbul în cultură succe­sivă este viguros şi promite o re­coltă bogată de boabe. Cu toate rezultatele bune înre­gistrate în unele unităţi, în an­samblu pe judeţ au fost insămîn­­ţate pînă acum culturi duble nu­mai pe 16 000 hectare din care 700 hectare cu legume şi 8 000 hectare porumb pentru boabe, iar restul cu diferite plante furajere. Situa­ţia r nu este deloc mulţumitoare de­oarece în judeţ mai sînt de însă­­mînţat aproape 12 000 hectare, iar ritmul în care se lucrează este cu totul nesatisfăcător. De altfel, în M. PROBOTEANU (Continuare în pag. a 3-a) Combinele au in­trat în plin şi în lanurile de grîu ale cooperativelor a­­gricole din Ţara Birsei. Recolta se anunţă bună Fotoa­­. BRAGHEŞ w wwwwwwwww Cer cititorului îngăduinţa de a părăsi o clipă sobrieta­tea pe care mi-am impus-o în însemnările mele sporadice şi să-i împărtăşesc acum cî­teva gînduri de singurătate şi linişte. Nu mă voi lăsa is­pitit de romantismul târgove­ţului ajuns la ţară şi voi spu­ne de la început că singură­tatea în care mă aflu acum POEZIE este aceea a marilor întinderi secerate, a tarlalelor de po­rumb şi floarea-soarelui, a brazdelor care se odihnesc sub soare şi sub lună, pregătin­­du-se pentru recoltele viitoa­re. Liniştea este aparentă pentru că noaptea tîrziu aud vuietul tractoarelor, al com­binelor, al camioanelor care poartă spre silozuri plinea cea nouă. Şi nu mă pot împiedica să pun această mişcare conti­nuă a naturii şi a oamenilor care muncesc în sinul ei, în strînsă legătură cu ceea ce se întîmplă la Lotru, la Porţile de Fier, pe toate şantierele. NICOLAE JIANU (Continuare in pag. a 2-a) UNITATEA CLASEI MUNCITOARE -factor hotăritor in lupta pentru victoria revoluţiei in România Istoria contemporană a Româ­niei şi, în mod cu totul deose­bit, istoria semicentenară a Partidului Comunist Român au reliefat cu pregnanţă inepuiza­bila energie revoluţionară a clasei noastre muncitoare, în­­flăcăratul ei patriotism, capaci­tatea de a se identifica cu in­teresele fundamentale ale naţiu­nii, eroismul şi abnegaţia în lupta pentru apărarea şi pro­movarea lor, dîrzenia de neîn­­frînt în faţa duşmanului, cali­tăţile sale de clasă de avangar­dă în opera de făurire a noii orînduiri — socialismul. Experienţa istorică obţinută de partidul nostru în lupta pen­tru doborîrea de la putere a claselor exploatatoare şi înfăp­tuirea transformărilor funda­mentale economice, sociale şi ■ politice, metodele şi formele de organizare şi de luptă, cît şi concluziile noi, izvorîte din con­diţiile concrete ale României, reprezintă o contribuţie de mare valoare la tezaurul comun al marxistm-leninismului, al luptei revoluţionare mondiale. In a­­cest cadru se circumscrie şi rea­lizarea unităţii de acţiune a cla­sei muncitoare în Frontul Unic Muncitoresc şi apoi dezvoltarea acestei unităţi pînă la făurirea unui singur partid revoluţionar, marxist-leninist. Această reali­tate este cu atît mai impor­tantă, cu cît România a fost prima ţară din lume în care co­laborarea îndelungată dintre comunişti şi social-democraţi, lupta comună pentru înfăptui­rea sarcinilor revoluţiei şi îm- GH. TUTUI cercetător ştiinţific principal Institutul de studii istorice şi social-politice de pe lîngâ C.C. al P.C.R. potriva duşmanilor comuni a dus treptat la eliminarea diver­genţelor teoretice şi tactice, la asigurarea victoriei leninismu­lui în întreaga mişcare munci­torească. )­­ Necesitate obiectivă în des­făşurarea luptei revoluţionare a Pagini dintr-o istorie glorioasă proletariatului, determinată fiind de interesele sale de clasă, realizarea unităţii mişcării muncitoreşti a fost rezultatul unui îndelungat proces istoric, o victorie a amplei activităţi desfăşurate de Partidul Comu­nist Român şi sprijinită de nu­meroşi militanţi ai Partidului Social-Democrat, Partidului So­­cialist-Unitar, Partidului Socia­list şi din alte organizaţii mun­citoreşti. Militînd pentru triumful ideii de unitate în rîndurile mişcării muncitoreşti, Partidul Comu­nist Român — expresie a inte­reselor fundamentale ale între­gii clase muncitoare — a făcut, încă din momentul creării sale, din lupta pentru refacerea uni­tăţii de acţiune a clasei mun­citoare un obiectiv esenţial. Partidul comunist s-a adresat în repetate rînduri organizaţii­lor social-democrate, membri­lor acestora, sindicatelor, pre­cum şi altor grupări muncito­reşti cu îndemnul spre înfăp­tuirea Frontului Unic pentru revendicări imediate ale prole­tariatului şi ale maselor largi populare. Discuţiile şi dezbaterile înde­lungate asupra situaţiei din mişcarea muncitorească internă şi internaţională şi a perspecti­velor acesteia, la care au luat parte numeroase cadre din con­ducerea P.C.R. şi P.S.D., căuta­rea în comun şi găsirea unor so­luţii multiplelor probleme ce se ridicau la ordinea zilei, au apro­piat mult poziţiile celor două partide muncitoreşti. Faptul că cele două partide au pornit să caute căile de realizare a uni­tăţii de acţiune nu de la nişte postulate sau teze prestabilite, ci de la necesităţile şi cerinţele vitale ale clasei muncitoare, ale poporului, ale ţării, le-a permis să găsească un limbaj comun. Ca urmare, discuţiile dintre de­legaţiile celor două partide au dus la conturarea platformei pe baza căreia urma să se realizeze acordul de colaborare dintre P.C.R. și P.S.D., la stabilirea strategiei și tacticii de urmat și la încheierea, în prima jumătate (Continuare în pag. a 4-a) PRIN GRIJA PERMANENTĂ A PARTIDULUI, CU AJUTORUL MASIV AL STATULUI RECONST­RU­IM ÎNCREDERE ŞI RECUNOŞTINŢA Soarele s-a arătat din nou. Frun­ţile s-au descreţit aici, unde cu numai două luni în urmă apele măturau totul din calea lor. Mă­turau a doua, a treia oară aceleaşi pămînturi. LA ZAMOSTEA. Siretul şi-a fă­cut de cap. N-a luat locuinţe, n-a măturat vatra satului, a acoperit cu mîl semănăturile din bogata-i luncă. La scurt timp după trecerea puhoaielor au venit primele aju­toare solicitate de­ cooperativa agri­colă pentru refacerea cit mai grab­nică a culturilor compromise : po­rumb pentru reînsămînţarea a 200 de hectare, 100 000 fire de răsad de varză şi tomate. Doar peste alte cîteva zile, în casa cooperativei au intrat peste 500 000 lei acordaţi de stat drept despăgubiri. ŞTEFAN GANESCU coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 2-a) Cu sprijin acordat de stat, faţa localităţilor lovite de inundaţii se schimbă. In locul mormanelor de mîl şi mo­loz apare conturul noilor locuinţe, aşa cum se vede şi în această imagine înregistrată pe peliculă în comuna Dîrlos, judeţul Sibiu CURCUBEU PESTE BĂRĂGANUL MARILOR PREFACERI Unde viaţa curgea anonim, unde oamenii trăiau întîmplător, unde vînturile treceau nestingherite bîntuind singurătăţi... locuri în care nu se întîmpla nimic.... Pă­­mîntul îşi creştea ierburile, apele îşi duceau valurile, pomii îşi le­gănau ramurile... Crunţi — S­am. Străbat Cîmpia română. Odinioară aici a fost alt­fel viaţa. I s-a spus Crunţi poate pentru că oamenii îşi trăiau crunt viaţa, împărţind bucata veche de mălai cu dobitoacele vlăguite şi ele ca şi omul. îmi place să leg a­­cest nume de un spectacol plin de lumină şi zîmbet pe care l-am vă­zut aici sub reflectoarele căminu­lui cultural şi de zîmbetul mamei care a născut în acest prag de au­gust un dolofan pus îndată în scu­tece albe, în patul alb cu numărul 26 al dispensarului de aici, îmi pla­ce să leg acest nume de florile din faţa porţilor, de trotuarele V. M. BASARAB Luna va râmîne şi pe mai departe sfet­­nic tăinuit de noap­te pentru îndrăgos­tiţi, cărare de lu­mină pentru trudito­rul întors tîrziu de pe ţarini, dar luna bătută în ţinte de­­unigei şi-a pierdut pe meleagurile noas­tre, în bună parte, popoarele de sate aflate în nopţile se­nine sub paza o­­paiţului ei. În zece mii de sate uliţele nu vor mai fi dăruite (Continuare în pag.­­ 2-3) ZECE MII DE SATE ŞI AU LUAT RĂMAS BUN DE LA LĂMPAS apăsării întunericu­lui. 1 500 000 de case au schimbat în douăzeci şi cinci de ani opaiţul cu lumi­natul electric iar, pînă la sfîrşitul anu­lui, încă cinci sute de sate vor face la fel. Lampa cu gaz va intra în muzeul amintirilor şi nu-i depante ziua cînd pe meleagurile ro­mâneşti nu va mai exista casă în care, din tavan, ochiul alb, dătător de lu­mina, sâ nu ne înso­ţească la cina de seară, ca un martor viu al acestei epoci socialiste pe care o trăim. Porţile de Fier, marea termo­centrală care va prinde contururi la Brăila, cu o putere instalată asemănă­toare celei de pe Dunăre, vor desă­­vîrşi acest proces al PETRE SÂI.CUDEANU (Continuare in pag. a 2-a) Constatînd că in unele cooperative agricole strîn­­sul grînelor se desfăşoară lent, Strîmbă-lemne a scos coasa din şopron, a bătut-o, ascuţind-o brici, i-a adăugat o lamă şi de partea cealaltă şi a înce­put să cosească în dreapta şi în stingă. Şi cosea cu atîta spor îneît oamenii, văzindu-l bătrîn și cu o barbă pînă la brîu, l-au poreclit „Combina cu bar­bă". Strîmbă-lemne s-a su­părat pe cei ce i-au dat porecla, zicîndu-le : „Nu pot fi măgulit de această asemănare, căci eu lucrez mai cu spor decit unele combine !“. Unii nu l-au crezut și l-au îndemnat să dove­dească. In acest scop s-a organizat un concurs i­­anul cooperativei agrico­le din Oarja, judeţul Ar­geş. De o parte, 24 de com­bine, de cealaltă parte, Strîmbă lemne cu coasa cu două lame. S-a alcătuit un juriu compus din in­ Combina­t... barbă structorul de la Uniunea judeţeană a cooperative­lor agricole, primarul co­munei, preşedintele coo­perativei agricole şi şeful secţiei de mecanizare. Strîgibă-lemne a intrat în lan pe la orele 4 Combinele au început să „fornăie“ pe la orele 9. După o jumătate de oră, 8 din cele 24 de combine au tras pe dreapta. Se defectaseră. A sosit de ur­gență un atelier mobil să le dreagă. Dar pînă să le repare (atelierul a venit fără mecanic), concursul s-a încheiat. Rezultatul. Pînă la 12:30 cele 24 de combine au cules 3 650 kg de grîu. In schimb, Strîmbă-lemne a cosit a­­proape 20 de ani, ceea ce e mult mai mult decit media realizată de o sin­gură combină. A cîştigat concursul ! Încurajat de acest suc­ces, Strîmbă-lemne şi-a mobilizat soaţa, feciorul, fiica, ginerele şi nora. Înarmaţi cu coase şi se­ceri sînt gata să partici­pe şi la alte concursuri. Au mai multe adrese : la cooperativa agricolă din Ciumegiu, judeţul Bihor (unde 5 combine au re­coltat într-o jumătate de zi aproape un ha de orz). POVESTE CU STRÂMBĂ-LEMNE la cea din Gălbinaşi, ju­deţul Buzău, la cea din Corloteşti, judeţul­ Praho­va, unde combinele — so­cotind după productivita­tea realizată în ultimele zile — nu vor putea să ţină piept „Combinei cu barbă". Ce părere au cei care dirijează activitatea combinelor adevărate ? D. TARNAUCEANU / Arterele de oţel ale liniilor de înaltă tensiune traversează ţara în lung şi-n lat, ducînd pretu­tindeni energia electrică Foto : N. RUSU

Next