Satul Socialist, august 1970 (Anul 2, nr. 385-409)
1970-08-01 / nr. 385
SAUL SICIUIST LlWnnlliaţională a Cooperel^A^lc P^dVctg I ANUL II Nr. 385 ! SiMBATA 1 AUGUST 1970 4 pagini — 30 bani • Vineri la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Pekin, o delegaţie de specialişti din agricultură, condusă de Titus Popescu, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, care va face o vizită de documentare în domeniul irigaţiilor în Republica Populară Chineză. • La Geneva s-a desfăşurat o nouă şedinţă a Comitetului pentru dezarmare. Luînd cuvîntul, reprezentantul Poloniei, W. Natorf, s-a pronunţat pentru participarea celor două state germane la lucrările Comitetului. Totodată, el a subliniat necesitatea imperioasă a organizării unei conferinţe pentru securitatea europeană. În numele unor ţâri neangajate membre ale Comitetului, reprezentantul Suediei a prezentat un document de lucru prin care se propun unele amendamente la proiectul de tratat pri vind denuclearizarea teritoriilor submarine prezentat concomitent de U.R.S.S. şi S.U.A. • Ansamblul „Croişorul", al sindicatelor uzinelor „Rulmentul" din Braşov, care va participa la Festivalul internaţional de folclor, dedicat aniversării centenarului naşterii lui V. I. Lenin, a plecat la Chişinău. • A părăsit Capitala cunoscutul compozitei grec Mikis Theodorakis, militant de frunte pentru triumful cauzei democraţiei, libertăţii, progresului şi păcii, care a făcut o vizită în țara noastră. Două imperative in această perioadă de vir a campaniei agricole: • URGENTAREA •• •LIVRAREA produselor destinate fondului central insămintării culturilor duble După strîngerea primei recolte, pămintul Vsa producă a poate si trebuie doua oară! Condiţiile deosebit de favorabile din acest an au permis, şi permit cooperativelor agricole din judeţul Tulcea să extindă pe suprafeţe întinse culturile duble de legume, porumb şi plante furajere. Angajîndu-se să sporească cantităţile de legume şi de alte produse livrate la fondul de stat, cooperativele agricole şi-au prevăzut în plan să insămînţeze culturi duble pe 28 060 hectare, din care 1 060 hectare cu diferite sortimente de legume şi 18 000 hectare cu porumb pentru boabe. Cu cîteva săptămîni în urmă, imediat după eliberarea terenului de legume, orz, grîu şi mazăre, multe cooperative agricole au trecut, cu toate forţele şi mijloacele necesare, la însămînţatul culturilor duble. Eforturi deosebite în acest sens au depus mai ales cooperatorii din Dăieni, Dealul, Casimcea, Poşta, Agighiol, Dorobanţu, Războieni,Ostrov, Măcin, Sîmbăta, Aricioi şi altele care, în numai 41—5 zile, au însămînţat, fiecare, 250—400 hectare cu culturi duble. In aceste unităţi porumbul în cultură succesivă este viguros şi promite o recoltă bogată de boabe. Cu toate rezultatele bune înregistrate în unele unităţi, în ansamblu pe judeţ au fost insămînţate pînă acum culturi duble numai pe 16 000 hectare din care 700 hectare cu legume şi 8 000 hectare porumb pentru boabe, iar restul cu diferite plante furajere. Situaţia r nu este deloc mulţumitoare deoarece în judeţ mai sînt de însămînţat aproape 12 000 hectare, iar ritmul în care se lucrează este cu totul nesatisfăcător. De altfel, în M. PROBOTEANU (Continuare în pag. a 3-a) Combinele au intrat în plin şi în lanurile de grîu ale cooperativelor agricole din Ţara Birsei. Recolta se anunţă bună Fotoa. BRAGHEŞ w wwwwwwwww Cer cititorului îngăduinţa de a părăsi o clipă sobrietatea pe care mi-am impus-o în însemnările mele sporadice şi să-i împărtăşesc acum cîteva gînduri de singurătate şi linişte. Nu mă voi lăsa ispitit de romantismul târgoveţului ajuns la ţară şi voi spune de la început că singurătatea în care mă aflu acum POEZIE este aceea a marilor întinderi secerate, a tarlalelor de porumb şi floarea-soarelui, a brazdelor care se odihnesc sub soare şi sub lună, pregătindu-se pentru recoltele viitoare. Liniştea este aparentă pentru că noaptea tîrziu aud vuietul tractoarelor, al combinelor, al camioanelor care poartă spre silozuri plinea cea nouă. Şi nu mă pot împiedica să pun această mişcare continuă a naturii şi a oamenilor care muncesc în sinul ei, în strînsă legătură cu ceea ce se întîmplă la Lotru, la Porţile de Fier, pe toate şantierele. NICOLAE JIANU (Continuare in pag. a 2-a) UNITATEA CLASEI MUNCITOARE -factor hotăritor in lupta pentru victoria revoluţiei in România Istoria contemporană a României şi, în mod cu totul deosebit, istoria semicentenară a Partidului Comunist Român au reliefat cu pregnanţă inepuizabila energie revoluţionară a clasei noastre muncitoare, înflăcăratul ei patriotism, capacitatea de a se identifica cu interesele fundamentale ale naţiunii, eroismul şi abnegaţia în lupta pentru apărarea şi promovarea lor, dîrzenia de neînfrînt în faţa duşmanului, calităţile sale de clasă de avangardă în opera de făurire a noii orînduiri — socialismul. Experienţa istorică obţinută de partidul nostru în lupta pentru doborîrea de la putere a claselor exploatatoare şi înfăptuirea transformărilor fundamentale economice, sociale şi ■ politice, metodele şi formele de organizare şi de luptă, cît şi concluziile noi, izvorîte din condiţiile concrete ale României, reprezintă o contribuţie de mare valoare la tezaurul comun al marxistm-leninismului, al luptei revoluţionare mondiale. In acest cadru se circumscrie şi realizarea unităţii de acţiune a clasei muncitoare în Frontul Unic Muncitoresc şi apoi dezvoltarea acestei unităţi pînă la făurirea unui singur partid revoluţionar, marxist-leninist. Această realitate este cu atît mai importantă, cu cît România a fost prima ţară din lume în care colaborarea îndelungată dintre comunişti şi social-democraţi, lupta comună pentru înfăptuirea sarcinilor revoluţiei şi îm- GH. TUTUI cercetător ştiinţific principal Institutul de studii istorice şi social-politice de pe lîngâ C.C. al P.C.R. potriva duşmanilor comuni a dus treptat la eliminarea divergenţelor teoretice şi tactice, la asigurarea victoriei leninismului în întreaga mişcare muncitorească. ) Necesitate obiectivă în desfăşurarea luptei revoluţionare a Pagini dintr-o istorie glorioasă proletariatului, determinată fiind de interesele sale de clasă, realizarea unităţii mişcării muncitoreşti a fost rezultatul unui îndelungat proces istoric, o victorie a amplei activităţi desfăşurate de Partidul Comunist Român şi sprijinită de numeroşi militanţi ai Partidului Social-Democrat, Partidului Socialist-Unitar, Partidului Socialist şi din alte organizaţii muncitoreşti. Militînd pentru triumful ideii de unitate în rîndurile mişcării muncitoreşti, Partidul Comunist Român — expresie a intereselor fundamentale ale întregii clase muncitoare — a făcut, încă din momentul creării sale, din lupta pentru refacerea unităţii de acţiune a clasei muncitoare un obiectiv esenţial. Partidul comunist s-a adresat în repetate rînduri organizaţiilor social-democrate, membrilor acestora, sindicatelor, precum şi altor grupări muncitoreşti cu îndemnul spre înfăptuirea Frontului Unic pentru revendicări imediate ale proletariatului şi ale maselor largi populare. Discuţiile şi dezbaterile îndelungate asupra situaţiei din mişcarea muncitorească internă şi internaţională şi a perspectivelor acesteia, la care au luat parte numeroase cadre din conducerea P.C.R. şi P.S.D., căutarea în comun şi găsirea unor soluţii multiplelor probleme ce se ridicau la ordinea zilei, au apropiat mult poziţiile celor două partide muncitoreşti. Faptul că cele două partide au pornit să caute căile de realizare a unităţii de acţiune nu de la nişte postulate sau teze prestabilite, ci de la necesităţile şi cerinţele vitale ale clasei muncitoare, ale poporului, ale ţării, le-a permis să găsească un limbaj comun. Ca urmare, discuţiile dintre delegaţiile celor două partide au dus la conturarea platformei pe baza căreia urma să se realizeze acordul de colaborare dintre P.C.R. și P.S.D., la stabilirea strategiei și tacticii de urmat și la încheierea, în prima jumătate (Continuare în pag. a 4-a) PRIN GRIJA PERMANENTĂ A PARTIDULUI, CU AJUTORUL MASIV AL STATULUI RECONSTRUIM ÎNCREDERE ŞI RECUNOŞTINŢA Soarele s-a arătat din nou. Frunţile s-au descreţit aici, unde cu numai două luni în urmă apele măturau totul din calea lor. Măturau a doua, a treia oară aceleaşi pămînturi. LA ZAMOSTEA. Siretul şi-a făcut de cap. N-a luat locuinţe, n-a măturat vatra satului, a acoperit cu mîl semănăturile din bogata-i luncă. La scurt timp după trecerea puhoaielor au venit primele ajutoare solicitate de cooperativa agricolă pentru refacerea cit mai grabnică a culturilor compromise : porumb pentru reînsămînţarea a 200 de hectare, 100 000 fire de răsad de varză şi tomate. Doar peste alte cîteva zile, în casa cooperativei au intrat peste 500 000 lei acordaţi de stat drept despăgubiri. ŞTEFAN GANESCU coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 2-a) Cu sprijin acordat de stat, faţa localităţilor lovite de inundaţii se schimbă. In locul mormanelor de mîl şi moloz apare conturul noilor locuinţe, aşa cum se vede şi în această imagine înregistrată pe peliculă în comuna Dîrlos, judeţul Sibiu CURCUBEU PESTE BĂRĂGANUL MARILOR PREFACERI Unde viaţa curgea anonim, unde oamenii trăiau întîmplător, unde vînturile treceau nestingherite bîntuind singurătăţi... locuri în care nu se întîmpla nimic.... Pămîntul îşi creştea ierburile, apele îşi duceau valurile, pomii îşi legănau ramurile... Crunţi — Sam. Străbat Cîmpia română. Odinioară aici a fost altfel viaţa. I s-a spus Crunţi poate pentru că oamenii îşi trăiau crunt viaţa, împărţind bucata veche de mălai cu dobitoacele vlăguite şi ele ca şi omul. îmi place să leg acest nume de un spectacol plin de lumină şi zîmbet pe care l-am văzut aici sub reflectoarele căminului cultural şi de zîmbetul mamei care a născut în acest prag de august un dolofan pus îndată în scutece albe, în patul alb cu numărul 26 al dispensarului de aici, îmi place să leg acest nume de florile din faţa porţilor, de trotuarele V. M. BASARAB Luna va râmîne şi pe mai departe sfetnic tăinuit de noapte pentru îndrăgostiţi, cărare de lumină pentru truditorul întors tîrziu de pe ţarini, dar luna bătută în ţinte deunigei şi-a pierdut pe meleagurile noastre, în bună parte, popoarele de sate aflate în nopţile senine sub paza opaiţului ei. În zece mii de sate uliţele nu vor mai fi dăruite (Continuare în pag. 2-3) ZECE MII DE SATE ŞI AU LUAT RĂMAS BUN DE LA LĂMPAS apăsării întunericului. 1 500 000 de case au schimbat în douăzeci şi cinci de ani opaiţul cu luminatul electric iar, pînă la sfîrşitul anului, încă cinci sute de sate vor face la fel. Lampa cu gaz va intra în muzeul amintirilor şi nu-i depante ziua cînd pe meleagurile româneşti nu va mai exista casă în care, din tavan, ochiul alb, dătător de lumina, sâ nu ne însoţească la cina de seară, ca un martor viu al acestei epoci socialiste pe care o trăim. Porţile de Fier, marea termocentrală care va prinde contururi la Brăila, cu o putere instalată asemănătoare celei de pe Dunăre, vor desăvîrşi acest proces al PETRE SÂI.CUDEANU (Continuare in pag. a 2-a) Constatînd că in unele cooperative agricole strînsul grînelor se desfăşoară lent, Strîmbă-lemne a scos coasa din şopron, a bătut-o, ascuţind-o brici, i-a adăugat o lamă şi de partea cealaltă şi a început să cosească în dreapta şi în stingă. Şi cosea cu atîta spor îneît oamenii, văzindu-l bătrîn și cu o barbă pînă la brîu, l-au poreclit „Combina cu barbă". Strîmbă-lemne s-a supărat pe cei ce i-au dat porecla, zicîndu-le : „Nu pot fi măgulit de această asemănare, căci eu lucrez mai cu spor decit unele combine !“. Unii nu l-au crezut și l-au îndemnat să dovedească. In acest scop s-a organizat un concurs ianul cooperativei agricole din Oarja, judeţul Argeş. De o parte, 24 de combine, de cealaltă parte, Strîmbă lemne cu coasa cu două lame. S-a alcătuit un juriu compus din in Combinat... barbă structorul de la Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole, primarul comunei, preşedintele cooperativei agricole şi şeful secţiei de mecanizare. Strîgibă-lemne a intrat în lan pe la orele 4 Combinele au început să „fornăie“ pe la orele 9. După o jumătate de oră, 8 din cele 24 de combine au tras pe dreapta. Se defectaseră. A sosit de urgență un atelier mobil să le dreagă. Dar pînă să le repare (atelierul a venit fără mecanic), concursul s-a încheiat. Rezultatul. Pînă la 12:30 cele 24 de combine au cules 3 650 kg de grîu. In schimb, Strîmbă-lemne a cosit aproape 20 de ani, ceea ce e mult mai mult decit media realizată de o singură combină. A cîştigat concursul ! Încurajat de acest succes, Strîmbă-lemne şi-a mobilizat soaţa, feciorul, fiica, ginerele şi nora. Înarmaţi cu coase şi seceri sînt gata să participe şi la alte concursuri. Au mai multe adrese : la cooperativa agricolă din Ciumegiu, judeţul Bihor (unde 5 combine au recoltat într-o jumătate de zi aproape un ha de orz). POVESTE CU STRÂMBĂ-LEMNE la cea din Gălbinaşi, judeţul Buzău, la cea din Corloteşti, judeţul Prahova, unde combinele — socotind după productivitatea realizată în ultimele zile — nu vor putea să ţină piept „Combinei cu barbă". Ce părere au cei care dirijează activitatea combinelor adevărate ? D. TARNAUCEANU / Arterele de oţel ale liniilor de înaltă tensiune traversează ţara în lung şi-n lat, ducînd pretutindeni energia electrică Foto : N. RUSU