Satul Socialist, august 1970 (Anul 2, nr. 385-409)
1970-08-02 / nr. 386
PAGINIA 2 L calendar Duminică 2 august Soarele rStare la ora 5 si 4 minute. Apune la ora 19 și 39 de minute. De la începutul anului au trecut 214 zile. Pînă la sfîrșitul anului au râmat 151 de zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 1 august . Masele de aer tropical eXistente vor determina in continuare o vreme călduroasă, cu cerul mai mult senin. Innourări trecătoare te vor semnala după amiaza, mai ales in zona de munte, unde sunt posibile descărcări electrice şi averse izolate. Vuitul va prezenta intensificări de scurtă durată în sudestul ţării, din nord-est. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 13 şi 22 de grade, iar cele maxime intre 27 şi 33 de grade. Timpul probabil pentru 3—4 şi 5 august . Vremea se menţine in general frumoasă şi călduroasă : cerul va fi variabil, favorabil averselor locale de ploaie in vestul ţării, şi in zona de deal şi de munte. Vîntul va sufla potrivit, cu intensificări de scurtă durată. Temperatura in scădere uşoară spre sfîrşitul intervalului, mai ales in nordul ţării. Minimele vor fi cuprinse între 10 şi 20 de grade, iar maximele intre 27 şi 33 de grade. Curier juridic :In grup de cooperatori din comuna Iazu — Ialomiţa, NISTOR GH. POPESCU din comuna Săcele — Gorj : Ne întrebaţi, dacă membrii cooperatori care sunt pensionari de stat au dreptul, prin cumul, şi la pensia acordată de cooperativă şi în ce condiţii. RĂSPUNS: Potrivit prevederilor Decretului nr. 970/1968 , publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România nr. 132, partea I, și a Instrucțiunilor U.N.C.A.P. — Casa de Pensii, nr. 570/ 1969, punctul II, membrii cooperatori, inclusiv cei care sunt pensionați în alte sectoare, beneficiază de pensie de cooperator, pe baza anilor efectiv munciţi în cooperativă Membrii cooperatori ai căror ani munciţi în cooperativă au fost luaţi în întregime in calcul la stabilirea pensiei in alte sectoare beneficiază de pensie de cooperator pe baza anilor munciţi după virsta de pensionare, dacă, în perioada de la pensionare în alte sectoare şi virsta de pensionare în cooperativă, au muncit la cooperativa agricolă de producţie. GHEORGHE M. VELICU — comuna Chirnogeni, judeţul Constanţa : Urmează să prezentaţi ambele dosare de pensionare, al dv. şi al soţiei, Filialei judeţene a Casei de pensii a judeţului Constanţa, în vederea soluţionării întreruperilor din activitatea dv. Un grup de cooperatori din comuna Geoagiu — judeţul Hunedoara : Ne adresaţi două întrebări : 1. Dacă un pensionar de invaliditate gradul III, cu o pensie sub 500 lei, pensionat cu drept de muncă, poate fi angajat în continuare cumulind pensia cu salariul ? RĂSPUNS : Pensionarii de invaliditate gradul III din sectorul de stat, care au recomandarea comisiei medicale că pot munci, pot fi angajaţi în sectorul de stat , cu program redus (4 ore), fiind salarizaţi potrivit calificării şi muncii prestate. 2. Dacă membrii cooperatori, pensionaţi de cooperativă, pot munci în continuare . RĂSPUNS : Membrii cooperatori pensionaţi de cooperativă, pot munci în cooperativă în continuare şi după pensionare urmînd să primească atît pensia cit și retribuirea pentru normele realizate. C. LEONARD I*i O Scriitor şi cărturar iluminist, reprezentant de seamă al Şcolii Ardelene, Ion Budai-Deleanu a scris lucrări istorice, filologice şi literare, în lucrârile sale, multe râmase în manuscris, a militat pentru apârarea drepturilor populaţiei româneşti din provinciile supuse imperiului nabsburgic. Deşi în scrierile sale filologice („Temeiurile gramaticei româneşti", „Teoria ortografiei româneşti cu slove latineşti" etc.) şi-a însuşit idei ale Şcolii latiniste, el a respins totuşi încercările de latinizare forţată a limbii române, caracteristice acestei școli. Opera literară principala a lui Budai-Deleanu, poemul eroicomic „Jiganiada", este cea mai izbutită lucrare de acest gen din literatura româna. Alegînd un subiect alegoric și bazîndu-se pe creația folclorica, scriitorul a creat o viguroasa opera satirică realista, pătrunsă de patriotism. Prin critica pe care o face monarhiei despotice, nobilimii arogante şi făţarnice, clerului corupt, lăcomiei şi arivismului burgheziei, în curs de formare, Budai-Deleanu a lovit în orînduirea feudală, s-a ridicat împotriva asupririi naţionale şi sociale a poporului. A combătut obscurantismul şi fanatismul religios. Cu „Ţiganiada" lirica românească face un mare pas înainte. Personajele poemului sunt puternic individualizate, versificaţia bogată, figurile de stil de o rară expresivitate. Un alt poem satiric, „Trei viteji", alcătuit din episoade scoase din prima varianta a „Țiganiadei", a râmat neterminat. »»Ш« Povgffa уши» ШШШ MEDALION1 ION BUDAI -DELEANU MICA ENCICLOPEDIE HÎRTIA CEA DE TOATE ZILELE Cel care a introdus la noi fabricarea modernă a hîrtiei a fost cărturarul moldovean Gheorghe Asachi, de la care avem prima coală velină cu marca valeatului 1841. Asachi a adus în fără mașini noi, pe care le-a instalat la Cetățuie, lingă Piatra Neamt. La 8 noiembrie 1341, această „fabrică" de hîrtie a început sâ funcţioneze. Tot un cârturar — Gheorghe Bariţiu — s-a ocupat de înfiinţarea altei fabrici de hîrtie, pe care a condus-o timp de 20 de ani. Este vorba de fabrica de la Zărneşti, care şi-a început activitatea în anul 1857. Letea, a treia fabrică de hîrtie de la noi, producea în primul an de activitate, 2 000 kg hîrtie pe zi. Fabrica de la Buşteni, înfiinţată în anul 1882, a fost cea mai mare şi mai modernă din ţară, în secolul trecut. A produs mai întîi carton, apoi hîrtie de ziar. Producţia sa anuală, către sfîrşitul secolului — 3 000 000 kg. Materia primă folosită — lemnul de conifere, adus cu funicularul din munfi, înțelege importanta industriei pentru tarc...". Fabrica de la Chitila fusese înființata în anul 1876, toamna, împreună cu cea de la Sascut. Efectiv, ele au început să producă în 1877, dînd, împreună aproape 1 000 vagoane de zahâr. Luptînd cu greutăţile începuturilor — lipsa materiei prime, concurenţa importurilor, neîncrederea consumatorilor — zahărul românesc a reuşit pînă CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE , la urmă să se impună pe pia- I ţă, astfel că a fost nevoie de ■ înfiinţarea a noi fabrici şi de reducerea substanţială a im- ■ portului. La începutul anului ■ 1901 existau în ţară şase fabrici de zahăr : Chitila, Brănceni, ■ Ripiceni, Mărăşeşti, Roman şi ■ Sascut. Producţia lor era de 200000 tone pe an, din care con- sumul intern prelua 17 000 tone, ■ iar restul era destinat, pentru prima dată, exportului. * pagini vechi PRIMELE CĂPĂŢÎNI DE ZAHAR P S. Aurelian, iniţiatorul culturii sfeclei de zahăr în România, scria în ziarele bucureştene, la 6 februarie 1877 : „Au apârut în băcăniile noastre primele căpăţîni de zahăr din fabricile de la Chitila şi Sascut. Aceste producte ale industriei noastre au umplut de bucurie pe toți cîţi au bunul simț de a Drumeţeam în urmă cu câteva zile prin Poiana, Lumina şi Ovidiu, aşezări situate în imediata apropiere a oraşului Constanţa. Gheorghe Pădure, secretarul comitetului comunal de partid din Ovidiu, se arăta foarte bucuros pentru una din realizările vizibile în fiecare curte, în fiecare grădină din preajma caselor pe lingă care treceam. — Aici, spunea secretarul de partid, să tot fie 400 m.p. de vie. Printre rînduri, priviţi , morcovi şi ceapă. Intr-adevăr, Toma Bichise, posesorul acelui petic de pămînt, lăsase liber în vie, nefolosit, doar un firişor de pămînt pentru potecă. In rest, fiecare palmă de foc era cultivată. — înainte de ceapă, ne-a explicat gospodarul pe care îl apucase amurgul în grădină, am mai luat o recoltă dintre aceste rînduri de vie: ridichi și salată verde în valoare de aproape 7 000 lei. Acuma, îndată ce scot morcovii și ceapa, voi planta arpagic să am şi la toamnă o a treia recoltă de trufandale. Vecinul lui Toma Bichise, cooperatorul Ion Ciucu, şi el abia întors de la prăşit de pe tarlalele cooperativei, s-a oprit tot in grădina de lingă casă. Recolta cartofii de pe o mică suprafaţă unde — precum ne-a mărturisit — avea să pună varză şi gogoşari. — Am realizat, pînă acum, peste 150 de norme la brigadă, ne-a spus Ion Ciucu. Şi norma convenţională se retribuie bine la noi. Cu peste 35 de lei. Cu toate acestea, n-aş putea sâ renunţ la valorificarea lotului de lingă casă. Nu vreau să mă fac de ruşine. In sat este o adevărată întrecere pentru a gospodări cit mai bine pămîntul. Aflăm că în anii trecuţi, nici la Ovidiu nici la Lumina nici la Poiana, nu se găseau mulţi oameni care să cultive pe lotul de lingă casă şi altceva în afara tradiţionalilor butuci de vie. Insă, în toamna şi iarna trecută — la iniţiativa Comitetului judeţean de partid care a acţionat încă de atunci in spiritul actualei Legi cu privire Fiecare palmă, de pămînt — O GRĂDINA la valorificarea fondului funciar — în toate satele şi comunele constănţene — s-a declanşat o adevărată acţiune de lămurire şi mobilizare a oamenilor să folosească intensiv fiecare palmă de foc. Munca aceasta de lămurire, pe care a desfăşurat-o din casă în casă secretarul comitetului comunal de partid, primarul, deputaţii consiliului comunal şi alţi fruntaşi localnici, s-a dovedit deosebit de rodnică. Cetăţeni din Poiana, Lumina şi Ovidiu, oameni care se socoteau lipsiţi de tradiţie în grădinărit şi care altădată mergeau la Constanţa să cumpere cartofi şi legume, anul acesta se autoaprovizionează. Ba, chiar mai mult, au ajuns să-şi valorifice un important surplus de produse pe aceeaşi piaţă de la Constanţa. — De altfel, afirmă secretarul comitetului comunal de partid, nu întîmplător circa 200 de gospodari din Lumina, Ovidiu şi Poiana au devenit posesori ai carnetelor de producători. Este o modalitate prin care li se răsplăteşte oamenilor hărnicia dîndu-li-se dreptul să valorifice tot ceea ce le prisoseşte din producţiile duble şi chiar triple pe care le obţin în culturi intercalate, printre rîndurile butucilor de vie. Cu prilejul drumeţiei de care vorbeam am cunoscut şi alţi localnici printre care pe Emilian Hampu, Vasile Lupu, Virgil Coiciu sau Vasile Cojocaru şi de la toţi am aflat aceeaşi lăudabilă stăruinţă de a sili pămîntul aflat lingă casă să rodească mai mult. Stăruinţa aceasta nu numai că le asigură un izvor de bunăstare în plus dar, totodată, le conferă locuitorilor din cele trei aşezări o distinsă aureolă de harnici şi pricepuţi gospodari, care ştiu să facă din propria ogradă, din întreaga lor comună, un adevărat aşezămînt al belşugului şi al frumosului. AUREL IVAN In comuna Făcăeni, judeţul Ialomiţa, in urmă cu ciţiva ani s-a ridicat din temelii acest cămin cultural pe a cărui scenă evoluează azi cele şase formaţii artistice de amatori din localitate. Căminul cultural adăposteşte manifestări cultural-ştiinţifice de prestigiu dintre care cea mai recentă, spectacolul-concurs „Cîntecul şi locul Ialomiţean", s-a bucurat de o unanimă apreciere. ADUNATE DE PRIN SATE O DE CEM-AI DUS DE LINGĂ NOI... In mai multe rînduri, inginerul agronom Ştefan Chirea de la cooperativa agricolă din Seimeni-Constanţa, a fost surprins consumînd băuturi alcoolice în timpul programului. Şi cum In astfel de împrejurări agronomul se transforma într-un scandalagiu notoriu, insultînd cooperatorii şi rătăcind acte, conducerea cooperativei a intervenit, făcîndu-i... observaţii. Lui Ştefan Chirea i s-a părut totuşi prea mult. S-a supărat, a plecat şi plecat a rămas. De ruşine ? Nu credem. Dacă-l stăpînea un astfel de sentiment nu-şi părăsea munca tocmai acum, în plină campanie. A PUS-O MĂMĂLIGA Toma Babalîe, gestionarul cooperativei de consum din Cazani- Gorj, a cumpărat de la o moară învecinată mai mulţi saci de mălai la preţul de 1,95 lei/kg. Mălaiul l-a ambalat în pungi şi l-a vîndut apoi cu 2,50 lei şi chiar 3,00 lei, dîndu-l drept fin sau extrafin. Şi i-a mers şmecheria pînă a pus-o... de mămăligă. Cetăţeanul Gheorghe I. Petre din Govora-sat ne-a comunicat un record stabilit de poştă : „Revista muzeelor" la care este abonat, plecată din Bucureşti la 31 martie a.c., a ajuns la destinatar pe data de 9 iunie. Adică a parcurs cei 200 de km în 70 de zile ! • CINE PLĂTEȘTE? In ziua de 22 iulie a.c. un autocamion de la cooperativa agricolă din satul Gura Padinii, judeţul Olt, transporta orz pe cîmp. La un moment dat maşina a luat foc. Oamenii au reuşit să salveze orzul, dar nu şi maşina. Paguba produsă se ridică la 70 000 lei. Cine plăteşte ? Desigur cei din neglijenţa cărora s-a produs accidentul. .DE RECORD EGALAT GREU DE inl . A SATUL SOCIALIST i ümmm JL Nr. 386 — Duminică 2 august SCOATEREA PETELOR • Petele galbene sau brune de „tutun" de pe degetele fumătorilor pot fi curățate tamponînd degetele de cîteva ori cu un amestec de apă oxigenată și amoniac. Se va spăla apoi locul cu săpun și apă. • Petele de cerneală se scot frecînd locul respectiv cu zeu DE PE PIELEA OMULUI mă de lămîie sau cu o soluţie de acid citric sau acid tartric. • Tot cu zeamă de lămîie, acid citric sau cu oţet se scot şi petele de fructe sau legume. • Petele de tuş de ştampile I se curață frecînd locul cu al-cool (eventual de mai multe ori) apoi spălînd bine zona respectivă cu apă şi săpun. I Gînd împlinit (Urmare din pag. II multe din aceste locuri se cultivau la intîmplare. Din 1954 s-a început sectorizarea şi Mitrache a izbutit să facă oamenii să priceapă că legumicultura îţi aduce banii şi numai că nu ţi-i pune pe masă. „Am fost trimis la şcoală, am urmat cursurile de legumicultură“, îşi aminteşte Mitrache, şi a adăugat pasiunii cu care lucra el la grădină, lucruri noi, metode noi, a învăţat cum să lucreze în sisteme de irigaţii moderne şi multe altele. „Schimburile de experienţă cu cei din Olteanca, Saelele sau cu cei din judeţul Olt, ori Argeş, au demonstrat cooperatorilor noştri că legumicultura nu înseamnă numai grădină şi atît. Priviţi graficele şi hărţile cu zonarea culturilor şi veţi înţelege de ce alături stau diplomele din 1959, din 1960 şi din fiecare an. Venitul cooperativei agricole de producţie din Lunca creşte anual cu peste 600 000 de lei numai din livrările efectuate de ferma legumicolă". Pe 120 de hectare ale fermei legumicole din Lunca, grădinăritul se face după metode avansate. Cu mult înaintea celorlalţi cooperatori, dimineaţa, cu mult după încetarea lucrului seara, Mitrache, brigadierii şi şefii de echipă rămîn pe tarlalele fermei legumicole. Abnegaţie, hotărîre, pasiune sau, şi mai simplu, toate acestea se pot numi dragoste pentru noua înfăţişare a pămîntuli sau elan patriotic în marea întrecere. Mitrache Moraru priveşte la aceste hectare, le măsoară zilnic şi alt gînd al lui, de mai demult s-a împlinit : ferma legumicolă a Cooperativei agricole din Lunca—Teleorman să fie fruntaşă. Tomatele livrate au adus cooperatorilor 160 000 lei numai în prima perioadă ; varza, cartofii, castraveţii şi celelalte legume vîndute pînă în prezent (cantitatea livrată a depăşit cu peste 800 kg. pe cea planificată) au contribuit de asemenea la sporirea veniturilor cu 110 000 lei faţă de suma preconizată. Toate aceste cifre şi date şi încă multe altele, Mitrache le ştie pe de rost. Le ştie astfel pentru că te-a gindit de mult şi le spune cu mtndrie pentru că acest gînd al lui se împlineşte azi. (Urmare din pag. I) : mentul asumat tn întrecerea fats I socialistă pe acest an. §j • Un număr de 37 coopera- jj ] tive agricole de producţie din g : judeţul Constanţa, care dis- j| : pun de mari turme de oi, a-au g j asociat pentru construcţia • jj \ două unităţi destinate îngră- jjj I sării mieilor. Finanţate prin jj , eforturi comune, noile con- g I itrucţii intercooperatiste ae g ridică în ritm intens în comu- g i nele M. Kogălniceanu şi Oi- Щ \ tuz. Prevăzute cu mai multe g I hale, bucătării proprii de fu- 3 I raje, instalaţii de apă şi lugmină, unităţile vor primi a- jj \nual pentru îngrăşare cite jgj j 30 000 de berbecuţi. In cadrul jj ( complexului din comuna M. jj (Kogălniceanu s-au şi dat In jj ; exploatare spaţiile pentru In- 1 I grăşarea a 11 000 de berbecuţi, ц \ iar în cadrul celui din comu- g j na Oituz pentru 18 000, depă- jj I şindu-se astfel termenele de g ; dare în folosinţă a complexe- g ; lor. gj • Locuitorii judeţului Mehe- g ! dinţi au realizat de la începu- g ; tul anului, prin muncă pa- g . triotică lucrări cu caracter e- g I dilitar-gospodăresc în valoare g de peste 30 000 000 lei. Cetă- | j ţenii din 11 comune, printre g Щ care Gruia, Livezile, Gîrla | jj Mare, Cujmir, Bala, Devesel, jj precum şi cei din oraşul Stregj Ш haia şi-au îndeplinit angaja- jj mentele pe întregul an. Nu- jj g mai în comuna Gruia, de pil- g g dă, se construiesc prin muncă jj _ patriotică un local pentru g jj şcoala de zece ani, un maga- Ц Щ zin comercial şi o staţie auto. Ц In cadrul aceloraşi acţiuni se Ц înscrie întreţinerea drumuri g lor, construcţia unor spaţii gj _ verzi şi alte acţiuni pentru înfrumuseţarea acestei Ш zărilor spaţii и i pentru gjstei ase- jj ^iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiig PRIN GRIJA PERMANENTA A PARTIDULUI CU SPRIJINUL PUTERNIC AL STATULUI (Urmare din pag. 1) S-a întimplat sa fim la I.M.A. din Odorheiul Secuiesc în acea zi de mai cind sosise din Teleorman un convoi format din 16 tractoare, semănători, discuitoare, grape de diferite tipuri, ateliere mobile, autocisterne şi tot ce trebuia pentru o intervenţie rapidă. În aceeaşi zi convoaie asemănătoare soseau şi la celelalte I.M.A. din judeţ şi de pe rampele gărilor porneau direct în cîmp. Concomitent au sosit îngrăşăminte şi seminţe. Trei vagoane de îngrăşăminte a primit cooperativa agricolă din Cristuru Secuiesc. Celor din Avrămeşti, Leliceni, Zetea, Ocland, Eliseni li s-au trimis cantităţi asemănătoare. Pe întregul judeţ cantitatea de îngrăşăminte cu azot, primită în mai pentru a fi administrată culturilor reînsămînţate, a depăşit 40 de vagoane. Direcţia agricolă nu a putut să ne pună la dispoziţie o situaţie centralizată pe judeţ a ajutorului acordat de stat în seminţe pentru reînsămînţarea a circa 4 500 de hectare de culturi integral distruse. Vom reflecta, de aceea, dimensiunile sprijinului prin cantităţile de porumb şi cartofi sosite imediat după inundaţii, pe drumuri Încă nerefăcute, într-o singură unitate Cooperativa din Cristuru a primit mai mult de trei tone de sămînţă dublu hibridă de porumb cu perioadă de vegetaţie scurtă şi 120 de tone de cartofi. Reînsămînţările şi refacerea culturilor afectate de inundaţii s-au desfăşurat sub conducerea a numeroşi specialişti de înaltă calificare trimişi în cooperative de organele de partid şi de stat. „In comuna Secuieni — ne spune tovarăşul Ion Antal, instructor judeţean de partid — apele au spălat vreo 100 de hectare de teren pe care le credeam scoase pentru un număr de ani din circuitul agricol. Specialiştii au cercetat pămîntul parcelă cu parcelă şi au găsit metode de a-l cultiva cu porumb pentru siloz. Astăzi cultura se prezintă excelent". Cite o soluţie s-a găsit şi pentru terenurile degradate de inundaţii în coperativele agricole din Petecu, Ocland, Zetea, Corund şi altele. Refacerea terenurilor şi a culturilor a pretins eforturi mari de muncă şi un surplus de mijloace băneşti pe care cooperativele nu-l aveau. Sprijinul statului a fost prompt şi în acest domeniu. Unităţilor li s-au repartizat credite în valoare de 1 300 000 lei pe termen de trei ani cu dobîndă de unu la sută. Valoarea creditelor ajunse la scadenţă, a căror restituire a fost amînata, se ridică la 2 000 000 lei. In acelaşi timp, cooperativele din judeţul Harghita au primit cu prioritate, în condiţii avantajoase, şi alte credite al căror volum total depăşeşte 30 de milioane de lei. Sprijinul multilateral, prompt al statului — ne-auspus toţi cei cu care am stat de vorbă — ne permite să raportăm astăzi partidului că urmările calamităţilor din primăvară şi vară au fost complet înlăturate în agricultura judeţului. Harghita va participa la formarea fondului central cu sfeclă de zahăr şi cartofi, cu lapte şi carne în cantităţi mai mari decât cele prevăzute. „ Am transformat într-un succes o situaţie care, fără sprijinul puternic al statului, ar fi însemnat o cumplită tragedie. Cuvintele lui Iosif Benedek, inginer şef al mult încercatei cooperative agricole din Porumbenii Mari, exprimă sintetic şi concluziv părerile membrilor tuturor celor peste 50 de cooperative agricole grav afectate de inundaţii, ale tuturor locuitorilor judeţului — români şi maghiari — profund recunoscători partidului care i-a Îmbărbătat şi i-a sprijinit, le-a călit forţele în clipe de cumpănă. Am realizat ceea ce altădată ar fi fost cu neputinţă iniiimimiiiiiiiiiiiiiiiniiy Luni 3 august TELEVIZIUNE 18.00 Deschiderea emisiunii • Microavanpremieră. 18.35 Panoramic ştiinţific. 19.00 Actualitatea în economie. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Agenda politică. 20.00 Roman foileton. Iluzii pierdute (III). 21.00 Selecţiuni din Festivalul Internaţional de muzică uşoară — Sopot 1969. 21.30 Rampa. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Fotbal. Retrospectivă Mexic ’70. Meciul România—Anglia recomentat „la rece" după 62 de zile de la disputarea lui. Satul îmbracă haină nouă Apele Oltului şi Lotrului au acoperit in lunile mai şi iunie 1473 hectare de terenuri agricole, aparţinînd unui număr de 20 de cooperative agricole din judeţul Vîlcea. Au fost distruse parţial sau total gospodăriile a 52 de cetăţeni din Voineasa, Drăgoeşti, Goranu, Cîineni şi Drăgăşani. Sprijinul partidului şi statului acordat sinistraţilor s-a făcut puternic simţit. Pentru refacerea locuinţelor şi a anexelor gospodăreşti, aceştia au primit aproape 300 000 lei. Printre cei care au beneficiat de ajutoare băneşti pentru refacerea gospodăriilor se află Marin Ciubuc din Drăgoeşti, Constantin Cazacu şi Ilinca Danielenco din Cîineni, Florea Panduru, Gheorghe Sîrbu, Nicolae Constantinescu din Voineasa, Gheorghe Matei din Goranu. Călătorul aflat In trecere prin comuna Voineasa va remarca, desigur, casele in curs de finisare, înălţate cu ajutorul statului, ele aparţin lui Gheorghe Vîrculescu, Andrei Bogorocea. Constantin Lăcătuşu, care dau zor să le termine, in sprijinul celor care îşi reconstruiesc case noi au venit zeci de oameni din comună, o bună parte din ei meseriaşi pricepuţi. Prin cooperaţia de consum sinistraţii au putut cumpăra la preţuri avantajoase materialele de construcţie necesare. — In comuna noastră au fost inundate 453 hectare teren agricol, ne spunea Marin Ciubuc din Drăgoeşti. Printre cei cărora apa le-a luat casele am fost şi eu. Ştiam însă că partidul şi statul ne vor ajuta să ieşim din impas. Am primit 15 000 lei cu care mi-am luat materiale de construcţie cu preţ redus, şi imediat am trecut la ridicarea unei alte Case în care mă voi muta nu peste mult timp. Mulţumesc din toată inima partidului şi statului pentru acest ajutor. Un sprijin deosebit de preţios in activitatea de refacere economică au primit cooperativele agricole afectate de inundaţii. Lor le-au fost trimise fără întirziere 50 de tone de porumb pentru săminţă, cinci tone alte diferite seminţe, precum şi 545 tone Îngrăşăminte azotoase. Acest ajutor prompt le-a dat putinţa să reînsămînţeze şi să fertilizeze în scurt timp 1 204 hectare cu culturi calamitate. R. LEVARDA Coresp. „Satului socialist"