Satul Socialist, august 1970 (Anul 2, nr. 385-409)

1970-08-02 / nr. 386

PAGINIA 2 L calendar Duminică 2 august Soarele rStare la ora 5 si 4 minute. Apune la ora 19 și 39 de minute. De la începutul anului au trecut 214 zile. Pînă la sfîrșitul anului au râmat 151 de zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 1 au­gust . Masele de aer tropical e­­X­is­tente vor determina in con­tinuare o vreme călduroasă, cu cerul mai mult senin. Innourări trecătoare te vor semnala după amiaza, mai ales in zona de munte, unde sunt po­sibile descărcări electrice şi a­­verse izolate. Vuitul va prezenta intensifi­cări de scurtă durată în sud­­estul ţării, din nord-est. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 13 şi 22 de grade, iar cele maxime intre 27 şi 33 de grade. Timpul probabil pentru 3—4 şi 5 august . Vremea se menţine in general frumoasă şi călduroasă : cerul va fi varia­bil, favorabil averselor locale de ploaie in vestul ţării, şi in zona de deal şi de munte. Vîntul va sufla potrivit, cu intensificări de scurtă durată. Temperatura in scădere uşoară spre sfîrşitul intervalului, mai ales in nordul ţării. Minimele vor fi cuprinse între 10 şi 20 de grade, iar maxi­mele intre 27 şi 33 de grad­e. Curier juridic :In grup de cooperatori din comuna Iazu — Ialomiţa, NISTOR GH. POPESCU din comuna Săcele — Gorj : Ne întrebaţi, dacă membrii cooperatori care sunt pensio­nari de stat au dreptul, prin cumul, şi la pensia acor­dată de cooperativă şi în ce condiţii. RĂSPUNS: Potrivit preve­derilor Decretului nr. 970/1968 , publicat în Buletinul Ofi­cial al Republicii Socialiste România nr. 132, partea I, și a Instrucțiunilor U.N.C.A.P. — Casa de Pensii, nr. 570/ 1969, punctul II, membrii coo­peratori, inclusiv cei care sunt pensionați în alte sectoa­re, beneficiază de pensie de cooperator, pe baza anilor e­­fectiv munciţi în cooperativă Membrii cooperatori ai că­ror ani munciţi în cooperativă au fost luaţi în întregime in calcul la stabilirea pensiei in alte sectoare beneficiază de pensie de cooperator pe baza anilor munciţi după virsta de pensionare, dacă, în perioada de la pensionare în alte sec­toare şi virsta de pensionare în cooperativă, au muncit la cooperativa agricolă de pro­ducţie. GHEORGHE M. VELICU — comuna Chirnogeni, judeţul Constanţa : Urmează să prezentaţi am­bele dosare de pensionare, al dv. şi al soţiei, Filialei jude­ţene a Casei de pensii a jude­ţului Constanţa, în vederea soluţionării întreruperilor din activitatea dv. Un grup de cooperatori din comuna Geoagiu — judeţul Hunedoara : Ne adresaţi două întrebări : 1. Dacă un pensionar de in­validitate gradul III, cu o pen­sie sub 500 lei, pensionat cu drept de muncă, poate fi an­gajat în continuare cumulind pensia cu salariul ? RĂSPUNS : Pensionarii de invaliditate gradul III din sectorul de stat, care au recomandarea comisiei medicale că pot munci, pot fi angajaţi în sec­torul de stat , cu program redus (4 ore), fiind salarizaţi potrivit calificării şi muncii prestate. 2. Dacă membrii coopera­tori, pensionaţi de cooperati­vă, pot munci în continuare . RĂSPUNS : Membrii cooperatori pensio­naţi de cooperativă, pot munci în cooperativă în con­tinuare şi după pensionare urmînd­­ să primească atît pensia cit și retribuirea pen­tru normele realizate. C. LEONARD I*i O Scriitor şi cărturar iluminist, reprezentant de seamă al Şco­lii Ardelene, Ion Budai-Deleanu a scris lucrări istorice, filologice şi literare, în lucrârile sale, multe râmase în manuscris, a militat pentru apârarea dreptu­rilor populaţiei româneşti din provinciile supuse imperiului nabsburgic. Deşi în scrierile sale filologice („Temeiurile gra­maticei româneşti", „Teoria or­tografiei româneşti cu slove la­tineşti" etc.) şi-a însuşit idei ale Şcolii latiniste, el a respins to­tuşi încercările de latinizare forţată a limbii române, carac­teristice acestei școli. Opera literară principala a lui Budai-Deleanu, poemul eroi­­comic „Jiganiada", este cea mai izbutită lucrare de acest gen din literatura româna. A­­legînd un subiect alegoric și bazîndu-se pe creația folclori­ca, scriitorul a creat o viguroa­sa opera satirică realista, pă­trunsă de patriotism. Prin cri­tica pe care o face monarhiei despotice, nobilimii arogante şi făţarnice, clerului corupt, lăco­miei şi arivismului burgheziei, în curs de formare, Budai-De­leanu a lovit în orînduirea feu­dală, s-a ridicat împotriva asu­pririi naţionale şi sociale a po­porului. A combătut obscuran­tismul şi fanatismul religios. Cu „Ţiganiada" lirica româ­nească face un mare pas înain­te. Personajele poemului sunt puternic individualizate, versifi­caţia bogată, figurile de stil de o rară expresivitate. Un alt poem satiric, „Trei vi­teji", alcătuit din episoade scoase din prima varianta a „Țiganiadei", a râmat netermi­nat. »­­»Ш« Povgffa уши» ШШШ MEDALION1 ION BUDAI -DELEANU MICA ENCICLOPEDIE HÎRTIA CEA DE TOATE ZILELE Cel care a introdus la noi fa­bricarea modernă a hîrtiei a fost cărturarul moldovean Ghe­­orghe Asachi, de la care avem prima coală velină cu marca valeatului 1841. Asachi a adus în fără mașini noi, pe care le-a instalat la Cetățuie, lingă Pia­tra Neamt. La 8 noiembrie 1341, această „fabrică" de hîr­­tie a început sâ funcţioneze. Tot un cârturar — Gheorghe Bariţiu — s-a ocupat de înfiin­ţarea altei fabrici de hîrtie, pe care a condus-o timp de 20 de ani. Este vorba de fabrica de la Zărneşti, care şi-a început activitatea în anul 1857. Letea, a treia fabrică de hîr­tie de la noi, producea în pri­mul an de activitate, 2 000 kg hîrtie pe zi. Fabrica de la Buşteni, înfiin­ţată în anul 1882, a fost cea mai mare şi mai modernă din ţară, în secolul trecut. A produs mai întîi carton, apoi hîrtie de ziar. Producţia sa anuală, către sfîrşitul secolului — 3 000 000 kg. Materia primă folosită — lemnul de conifere, adus cu fu­­nicularul din munfi, înțelege importanta industriei pentru tarc...". Fabrica de la Chitila fusese înființata în anul 1876, toamna, împreună cu cea de la Sascut. Efectiv, ele au început să pro­­ducă în 1877, dînd, împreună aproape 1 000 vagoane de za­hâr. Luptînd cu greutăţile înce­puturilor — lipsa materiei pri­me, concurenţa importurilor, ne­încrederea consumatorilor — zahărul românesc a reuşit pînă CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE , la urmă să se impună pe pia- I ţă, astfel că a fost nevoie de ■ înfiinţarea a noi fabrici şi de reducerea substanţială a im- ■ portului. La începutul anului ■ 1901 existau în ţară şase fabrici­­ de zahăr : Chitila, Brănceni, ■ Ripiceni, Mărăşeşti, Roman şi ■ Sascut. Producţia lor era de 200000 tone pe an, din care con-­­ sumul intern prelua 17 000 tone, ■ iar restul era destinat, pentru prima dată, exportului. * pagini vechi PRIMELE CĂPĂŢÎNI DE ZAHAR P S. Aurelian, iniţiatorul cul­turii sfeclei de zahăr în Româ­nia, scria în ziarele bucureşte­­ne, la 6 februarie 1877 : „Au a­­pârut în băcăniile noastre pri­mele căpăţîni de zahăr din fa­bricile de la Chitila şi Sascut. Aceste producte ale industriei noastre au umplut de bucurie pe toți cîţi au bunul simț de a Drumeţeam în urmă cu câte­­va zile prin Poiana, Lumina şi Ovidiu, aşezări situate în ime­diata apropiere a oraşului Con­stanţa. Gheorghe Pădure, se­cretarul comitetului comunal de partid din Ovidiu, se arăta foarte bucuros pentru una din realizările vizibile în fiecare curte, în fiecare grădină din preajma caselor pe lingă care treceam. — Aici, spunea secretarul de partid, să tot fie 400 m.p. de vie. Printre rînduri, priviţi , morcovi şi ceapă. Intr-adevăr, Tom­a Bichise, posesorul acelui petic de pă­­mînt, lăsase liber în vie, nefo­losit, doar un firişor de pămînt pentru potecă. In rest, fiecare palmă de foc era cultivată. — înainte de ceapă, ne-a ex­plicat gospodarul pe care îl apucase amurgul în grădină, am mai luat o recoltă dintre aces­te rînduri de vie­: ridichi și sa­lată verde în valoare de aproa­pe 7 000 lei. Acuma, îndată ce scot morcovii și ceapa, voi plan­ta arpagic să­ am şi la toamnă o a treia recoltă de trufandale. Vecinul lui Tom­a Bichise, co­operatorul Ion Ciucu, şi el abia întors de la prăşit de pe tarla­lele cooperativei, s-a oprit tot in grădina de lingă casă. Re­colta cartofii de pe o mică su­prafaţă unde — precum ne-a mărturisit — avea să pună var­ză şi gogoşari. — Am realizat, pînă acum, peste 150 de norme la brigadă, ne-a spus Ion Ciucu. Şi norma convenţională se retribuie bine la noi. Cu peste 35 de lei. Cu toate acestea, n-aş putea sâ renunţ la valorificarea lotului de lingă casă. Nu vreau să mă fac de ruşine. In sat este o ade­vărată întrecere pentru a gos­podări cit mai bine pămîntul. Aflăm că în anii trecuţi, nici la Ovidiu nici la Lumina nici la Poiana, nu se găseau mulţi oameni care să cultive pe lotul de lingă casă şi altceva în afa­ra tradiţionalilor butuci de vie. Insă, în toamna şi iarna trecută — la iniţiativa Comite­tului judeţean de partid care a acţionat încă de atunci in spi­ritul actualei Legi cu privire Fiecare palmă, de pămînt — O GRĂDINA la valorificarea fondului fun­ciar — în toate satele şi comu­nele constănţene — s-a declan­şat o adevărată acţiune de lă­murire şi mobilizare a oameni­lor să folosească intensiv fie­care palmă de foc. Munca aceas­ta de lămurire, pe care a des­făşurat-o din casă în casă se­cretarul comitetului comunal de partid, primarul, deputaţii consiliului comunal şi alţi frun­taşi localnici, s-a dovedit deose­bit de rodnică. Cetăţeni din Poiana, Lumina şi Ovidiu, oa­meni care se socoteau lipsiţi de tradiţie în grădinărit şi care al­tădată mergeau la Constanţa să cumpere cartofi şi legume, anul acesta se autoaprovizionează. Ba, chiar mai mult, au ajuns să-şi valorifice un important surplus de produse pe aceeaşi piaţă de la Constanţa. — De altfel, afirmă secreta­rul comitetului comunal de partid, nu întîmplător circa 200 de gospodari din Lumina, Ovi­diu şi Poiana au devenit pose­sori ai carnetelor de producă­tori. Este o modalitate prin care li se răsplăteşte oamenilor hăr­nicia dîndu-li-se dreptul să va­lorifice tot ceea ce le prisoseşte din producţiile duble şi chiar triple pe care le obţin în culturi intercalate, printre rîndurile butucilor de vie. Cu prilejul drumeţiei de care vorbeam am cunoscut şi alţi localnici printre care pe Emi­lian Hampu, Vasile Lupu, Vir­gil Coiciu sau Vasile Cojocaru şi de la toţi am aflat aceeaşi lăudabilă stăruinţă de a sili pămîntul aflat lingă casă să ro­dească mai mult. Stăruinţa aceasta nu numai că le asigură un izvor de bunăstare în plus dar, totodată, le conferă locui­torilor din cele trei aşezări o distinsă aureolă de harnici şi pricepuţi gospodari, care ştiu să facă din propria ogradă, din întreaga lor comună, un ade­­­vărat aşezămînt al belşugului şi al frumosului. AUREL IVAN In comuna Făcăeni, ju­deţul Ialomiţa, in urmă cu ciţiva ani s-a ridicat din temelii acest cămin cultural pe a cărui sce­nă evoluează azi cele şase formaţii artistice de amatori din locali­tate. Căminul cultural adăposteşte manifestări cultural-ştiinţifice de prestigiu dintre care cea mai recentă, spectaco­­lul-concurs „Cîntecul şi locul Ialomiţean", s-a bucurat de o unanimă apreciere. ADUNATE DE PRIN SATE O DE CE­­M-AI DUS DE LINGĂ NOI... In mai multe rînduri, inginerul agronom Ştefan Chirea de la coo­perativa agricolă din Seimeni-Con­­stanţa, a fost surprins consumînd băuturi alcoolice în timpul pro­gramului. Şi cum In astfel de îm­prejurări agronomul se transforma într-un scandalagiu notoriu, insul­­tînd cooperatorii şi rătăcind acte, conducerea cooperativei a inter­venit, făcîndu-i... observaţii. Lui Ştefan Chirea i s-a părut totuşi prea mult. S-a supărat, a plecat şi plecat a rămas. De ruşine ? Nu credem. Dacă-l stăpînea un astfel de sentiment nu-şi părăsea munca tocmai acum, în plină campanie.­ ­ A PUS-O MĂMĂLIGA Toma Babalîe, gestionarul coo­perativei de consum din Cazani- Gorj, a cumpărat de la o moară învecinată mai mulţi saci de mălai la preţul de 1,95 lei/kg. Mălaiul l-a ambalat în pungi şi l-a vîndut apoi cu 2,50 lei şi chiar 3,00 lei, dîndu-l drept fin sau extrafin. Şi i-a mers şmecheria pînă a pus-o... de mămăligă. Cetăţeanul Gheorghe I. Petre din Govora-sat ne-a comunicat un re­cord stabilit de poştă : „Revista muzeelor" la care este abonat, plecată din Bucureşti la 31 martie a.c., a ajuns la destinatar pe data de 9 iunie. Adică a parcurs cei 200 de km în 70 de zile ! • CINE PLĂTEȘTE? In ziua de 22 iulie a.c. un auto­camion de la cooperativa agricolă din satul Gura Padinii, judeţul Olt, transporta orz pe cîmp. La un mo­ment dat maşina a luat foc. Oa­menii au reuşit să salveze orzul, dar nu şi maşina. Paguba produsă se ridică la 70 000 lei. Cine plăteş­te ? Desigur cei din neglijenţa că­rora s-a produs accidentul. .DE­­ RECORD EGALAT GREU DE i­n­l . A SATUL SOCIALIST i ­­ü­m­mm JL Nr. 386 — Duminică 2 august SCOATEREA PETELOR • Petele galbene sau brune de „tutun" de pe degetele fu­mătorilor pot fi curățate tam­­ponînd degetele de cîteva ori cu un amestec de apă oxige­nată și amoniac. Se va spăla apoi locul cu săpun și apă. • Petele de cerneală se scot frecînd locul respectiv cu zeu­ DE PE PIELEA OMULUI mă de lămîie sau cu o soluţie de acid citric sau acid tartric. • Tot cu zeamă de lămîie, acid citric sau cu oţet se scot şi petele de fructe sau legume. • Petele de tuş de ştampile I se curață frecînd locul cu al-­­­cool (eventual de mai multe ori) apoi spălînd bine zona respec­tivă cu apă şi­ săpun. I Gînd împlinit (Urmare din pag. II multe din aceste locuri se culti­vau la intîmplare. Din 1954 s-a început sectorizarea şi Mitrache a izbutit să facă oamenii să pricea­pă că legumicultura îţi aduce banii şi numai că nu ţi-i pune pe masă. „Am fost trimis la şcoală, am urmat cursurile de legumicul­­tură“, îşi aminteşte Mitrache, şi a adăugat pasiunii cu care lucra el la grădină, lucruri noi, metode noi, a învăţat cum să lucreze în sisteme de irigaţii moderne şi mul­te altele. „Schimburile de experienţă cu cei din Olteanca, Saelele sau cu cei din judeţul Olt, ori Argeş, au demonstrat cooperatorilor noştri că legumicultura nu înseamnă nu­mai grădină şi atît. Priviţi grafi­cele şi hărţile cu zonarea culturi­lor şi veţi înţelege de ce alături stau diplomele din 1959, din 1960 şi din fiecare an. Venitul coopera­tivei agricole de producţie din Lunca creşte anual cu peste 600 000 de lei numai din livrările efectua­te de ferma legumicolă". Pe 120 de hectare ale fermei legumicole din Lunca, grădinăritul se face după metode avansate. Cu mult înaintea celorlalţi cooperatori, di­mineaţa, cu mult după încetarea lucrului seara, Mitrache, briga­dierii şi şefii de echipă rămîn pe tarlalele fermei legumicole. Abne­gaţie, hotărîre, pasiune sau, şi mai simplu, toate acestea se pot numi dragoste pentru noua înfăţişare a pămîntuli sau elan patriotic în marea întrecere. Mitrache Mo­­raru priveşte la aceste hectare, le măsoară zilnic şi alt gînd al lui, de mai demult s-a împlinit : fer­ma legumicolă a Cooperativei a­­gricole din Lunca—Teleorman să fie fruntaşă. Tomatele livrate au adus cooperatorilor 160 000 lei nu­mai în prima perioadă ; varza, car­tofii, castraveţii şi celelalte legu­me vîndute pînă în prezent (canti­tatea livrată a depăşit cu peste 800 kg. pe cea planificată) au con­tribuit de asemenea la sporirea veniturilor cu 110 000 lei faţă de suma preconizată. Toate aceste cifre şi date şi încă multe altele, Mitrache le ştie pe de rost. Le ştie astfel pentru că te-a gindit de mult şi le spune cu mtn­­drie pentru că acest gînd al lui se împlineşte azi. (Urmare din pag. I) : mentul asumat tn întrecerea fats I socialistă pe acest an. §j • Un număr de 37 coopera- jj ] tive agricole de producţie din g : judeţul Constanţa, care dis- j| : pun de mari turme de oi, a-au g j asociat pentru construcţia • jj \ două unităţi destinate îngră- jjj I sării mieilor. Finanţate prin jj , eforturi comune, noile con- g I itrucţii intercooperatiste ae g ridică în ritm intens în comu- g i nele M. Kogălniceanu şi Oi- Щ \ tuz. Prevăzute cu mai multe g I hale, bucătării proprii de fu- 3 I raje, instalaţii de apă şi lu­­g­­­mină, unităţile vor primi a- jj \­nual pentru îngrăşare cite jgj j 30 000 de berbecuţi. In cadrul jj ( complexului din comuna M. jj (Kogălniceanu s-au şi dat In jj ; exploatare spaţiile pentru In- 1 I grăşarea a 11 000 de berbecuţi, ц \ iar în cadrul celui din comu- g j na Oituz pentru 18 000, depă- jj I şindu-se astfel termenele de g ; dare în folosinţă a complexe- g ; lor. gj • Locuitorii judeţului Mehe- g ! dinţi au realizat de la începu- g ; tul anului, prin muncă pa- g . triotică lucrări cu caracter e- g I dilitar-gospodăresc în valoare g de peste 30 000 000 lei. Cetă- | j ţenii din 11 comune, printre g Щ care Gruia, Livezile, Gîrla | jj Mare, Cujmir, Bala, Devesel, jj precum şi cei din oraşul Stre­­gj Ш haia şi-au îndeplinit angaja- jj mentele pe întregul an. Nu- jj g mai în comuna Gruia, de pil- g g dă, se construiesc prin muncă jj _ patriotică un local pentru g jj şcoala de zece ani, un maga- Ц Щ zin comercial şi o staţie auto. Ц In cadrul aceloraşi acţiuni se Ц înscrie întreţinerea drumuri­ g lor, construcţia unor spaţii gj _ verzi şi alte acţiuni pentru­­ înfrumuseţarea acestei Ш zăril­or spaţii и i pentru gj­stei ase- jj ^iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiig PRIN GRIJA PERMANENTA A PARTIDULUI CU SPRIJINUL PUTERNIC AL STATULUI (Urmare din pag. 1) S-a întimplat sa fim la I.M.A. din Odorheiul Secuiesc în acea zi de mai cind sosise din Teleorman un convoi format din 16 tractoare, semănători, discuitoare, grape de diferite tipuri, ateliere mobile, au­tocisterne şi tot ce trebuia pentru o intervenţie rapidă. În aceeaşi zi convoaie asemănătoare soseau şi la celelalte I.M.A. din judeţ şi de pe rampele gărilor porneau direct în cîmp. Concomitent au sosit îngrăşă­minte şi seminţe. Trei vagoane de îngrăşăminte a primit cooperativa agricolă din Cristuru Secuiesc. Ce­lor din Avrămeşti, Leliceni, Zetea, Ocland, Eliseni li s-au trimis can­tităţi asemănătoare. Pe întregul judeţ cantitatea de îngrăşăminte cu azot, primită în mai pentru a fi administrată culturilor reînsămîn­­ţate, a depăşit 40 de vagoane. Direcţia agricolă nu a putut să ne pună la dispoziţie o situaţie centralizată pe judeţ a ajutorului acordat de stat în seminţe pentru reînsămînţarea a circa 4 500 de hectare de culturi integral distruse. Vom reflecta, de aceea, dimensiu­nile sprijinului prin cantităţile de porumb şi cartofi sosite imediat după inundaţii, pe drumuri Încă nerefăcute, într-o singură unitate Cooperativa din Cristuru a primit mai mult de trei tone de sămînţă dublu hibridă de porumb cu pe­rioadă de vegetaţie scurtă şi 120 de tone de cartofi. Reînsămînţările şi refacerea cul­turilor afectate de inundaţii s-au desfăşurat sub conducerea a nu­meroşi specialişti de înaltă califi­care trimişi în cooperative de or­ganele de partid şi de stat. „In comuna Secuieni — ne spune tova­răşul Ion Antal, instructor jude­ţean de partid — apele au spălat vreo 100 de hectare de teren pe care le credeam scoase pentru un număr de ani din circuitul agricol. Specialiştii au cercetat pămîntul parcelă cu parcelă şi au găsit me­tode de a-l cultiva cu porumb pen­tru siloz. Astăzi cultura se prezintă excelent". Cite o soluţie s-a găsit şi pentru terenurile degradate de inundaţii în coperativele agricole din Petecu, Ocland, Zetea, Corund şi altele. Refacerea terenurilor şi a cul­turilor a pretins eforturi mari de muncă şi un surplus de mijloace băneşti pe care cooperativele nu-l aveau. Sprijinul statului a fost prompt şi în acest domeniu. Unită­ţilor li s-au repartizat credite în valoare de 1 300 000 lei pe termen de trei ani cu dobîndă de unu la sută. Valoarea creditelor ajunse la scadenţă, a căror restituire a fost amînata, se ridică la 2 000 000 lei. In acelaşi timp, cooperativele din judeţul Harghita au primit cu prioritate, în condiţii avantajoase, şi alte credite al căror volum to­tal depăşeşte 30 de milioane de lei. Sprijinul multilateral, prompt al statului — ne-au­­spus toţi cei cu care am stat de vorbă — ne per­mite să raportăm astăzi partidului că urmările calamităţilor din pri­măvară şi vară au fost complet înlăturate în agricultura judeţului. Harghita va participa la formarea fondului central cu sfeclă de za­hăr şi cartofi, cu lapte şi carne în cantităţi mai mari decât cele pre­văzute. „ Am transformat într-un suc­ces o situaţie care, fără sprijinul puternic al statului, ar fi însemnat o cumplită tragedie. Cuvintele lui Iosif Benedek, inginer şef al mult încercatei cooperative agricole din Porumbenii Mari, exprimă sintetic şi concluziv părerile membrilor tu­turor celor peste 50 de cooperative agricole grav afectate de inundaţii, ale tuturor locuitorilor judeţului — români şi maghiari — profund re­cunoscători partidului care i-a Îm­bărbătat şi i-a sprijinit, le-a călit forţele în clipe de cumpănă. Am realizat ceea ce altădată ar fi fost cu neputinţă iniiimimiiiiiiiiiiiiiiiniiy Luni 3 august TELEVIZIUNE 18.00 Deschiderea emisiunii • Mi­­croavanpremieră. 18.35 Panoramic ştiinţific. 19.00 Actualitatea în eco­nomie. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Agenda politică. 20.00 Roman foileton. Iluzii pierdute (III). 21.00 Selecţiuni din Festivalul Inter­naţional de muzică uşoară — Sopot 1969. 21.30 Rampa. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Fotbal. Retrospecti­vă Mexic ’70. Meciul România—An­glia recomentat „la rece" după 62 de zile de la disputarea lui. Satul îmbracă haină nouă Apele Oltului şi Lotrului au a­­coperit in lunile mai şi iunie 1473 hectare de terenuri agricole, apar­­ţinînd unui număr de 20 de coope­rative agricole din judeţul Vîlcea. Au fost distruse parţial sau total gospodăriile a 52 de cetăţeni din Voineasa, Drăgoeşti, Goranu, Cîi­­ne­ni şi Drăgăşani. Sprijinul partidului şi statului a­­cordat sinistraţilor s-a făcut puter­nic simţit. Pentru refacerea locu­inţelor şi a anexelor gospodăreşti, aceştia au primit aproape 300 000 lei. Printre cei care au beneficiat de ajutoare băneşti pentru reface­rea gospodăriilor se află Marin Ciubuc din Drăgoeşti, Constantin Cazacu şi Ilinca Danielenco din Cîineni, Florea Panduru, Gheor­ghe Sîrbu, Nicolae Constantines­­cu din Voineasa, Gheorghe Matei din Goranu. Călătorul aflat In trecere prin comuna Voineasa va remarca, de­sigur, casele in curs de finisare, înălţate cu ajutorul statului, ele aparţin lui Gheorghe Vîrculescu, Andrei Bogorocea. Constantin Lă­­cătuşu, care dau zor să le termine, in sprijinul celor care îşi recon­struiesc case noi au venit zeci de oameni din comună, o bună parte din ei meseriaşi pricepuţi. Prin cooperaţia de consum sinistraţii au putut cumpăra la preţuri avanta­joase materialele de construcţie necesare. — In comuna noastră au fost inundate 453 hectare teren agricol, ne spunea Marin Ciubuc din Dră­goeşti. Printre cei cărora apa le-a luat casele am fost şi eu. Ştiam însă că partidul şi statul ne vor ajuta să ieşim din impas. Am primit 15 000 lei cu care mi-am luat materiale de construcţie cu preţ redus, şi imediat am trecut la ridicarea unei alte Case în care mă voi muta nu peste mult timp. Mulţumesc din toată inima partidului şi statului pentru acest ajutor. Un sprijin deosebit de preţios in activitatea de refacere economică au primit cooperativele agricole a­­fectate de inundaţii. Lor le-au fost trimise fără întirziere 50 de tone de porumb pentru săminţă, cinci tone alte diferite seminţe, precum şi 545 tone Îngrăşăminte azotoase. Acest ajutor prompt le-a dat pu­tinţa să reînsămînţeze şi să fertili­zeze în scurt timp 1 204 hectare cu culturi calamitate. R. LEVARDA Coresp. „Satului socialist"

Next