Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)
1970-09-01 / nr. 410
F • A părăsit Capitala, plecînd la München, delegaţia română care va participa la lucrările celui de-al Vlll-lea Congres mondial al Asociaţiei internaţionale de ştiinţă politică, ce îşi va ţine lucrarile în capitala a Bavariei, între 31 august şi 5 septembrie. Delegaţia este alcătuită din prof. dr. doc. Ioan Ceverchi, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, prof. dr. Constantin Petre, prof. dr. Nicolae Kallas, conf. univ. dr. Ovidiu Trăsnea, conf. univ. dr. Marin Voiculescu. In Capitală a sosit ministrul federal pentru tineret, familie şi sănătate din R. F. a Germaniei, Kate Strobe, pentru a purta convorbiri privind probleme de interes comun în domeniul activităţii tineretului, sănătăţii şi turismului. Capitala, îndreptîndu-se spre , delegaţia română care va parea părăsit Montreal, Canada,ticipa la lucrările celei de-a V-a Conferinţe a Asociaţiei internaţionale a universităţilor. Din delegaţie fac parte profesorii Ştefan Pascu, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj, şi George Bârânescu, rectorul Institutului Politehnic din Bucureşti. La Helsinki au luat sfîrşit duminică lucrările Conferinţei tineretului privind securitatea europeană. La lucrări au participat reprezentanţi a peste аШ 70 de organizaţii de tineret şi studenţi din 22 de ţâri ale continentului. Din ţara noastră a luat parte o delegaţie a Uniunii Tineretului Comunist, condusă de Vasile Nicoloioiu, secretar al C.C. al U.T.C. • Situaţia din oraşul Los Angeles, unde s-au produs incidente violente intre poliţie şi locuitorii Se apropie vremea ___________________ semănatului ...Pe Jiu în sus, cum urci dinspre cetatea cu Masa, cu Poarta, cu Stîlpul. Pe Tismana-n jos, cum cobori dinspre grădina unde prinde dorul rădăcină. Lingă răscrucea a patru denumiri de ţinut şi sub patru streşini de orizont, cu nume bine ştiute pînă-n toate zările ţării , în sus pietrele sure ale Cloşanilor ; în jos — arşiţele Doljului: de-a dreapta — Padeş dealurile Rîmnicului vîlcean ; de-a stingă — Mehedinţii... La mijloc : Padeşul. Cîmpie uriaşă între dealuri scunde, plai au iarba numai must şi cu finul răspîndind arome nebune ! Văzută de sus , un chilim desenat pe ceramică : sipica îşi culcă fruntea la subsuoara porumbarului vînăt, lobidragul şerpuie în trifoişti cu noroc, macul clipeşte rar în montura costreilor, iar magheranul îşi trage seva amară din pelinul vecin... Văzută deaproape : altar vegetal, ogradă de seamă între curţile mari din istoria neamului, vatră de gînd şi suflet, unde vîntoasele aduc abur din răsuflarea şi chiotul zecilor de mii de panduri de-acum un veac şi tu- PETRE DRAGU (Continuare în pag. a 2-a) de origine mexicană cu prilejul unei demonstraţii împotriva războiului, continuă să se menţină încordată. Importante forţe de poliţie sunt menţinute în stare de alarmă pentru a putea interveni în cazul în care vor avea loc noi demonstraţii. • In capitala Iordaniei, timp de cîteva ore, s-au produs ciocniri violente între grupurile de comando ale forţelor palestiniene şi unităţile armatei iordaniene. Într-un comunicat dat publicităţii de către guvernul iordanian, se arată că „mai multe grupuri de comando palestiniene au atacat simultan cartierul general al armatei iordaniene și sediul serviciului de informații iordanian". sum sKHusiI 1 ANUL II Nr 410 MARŢ11 SEPTEMBRIE 1971 | 4 pagini — 30 bani | Primul şi cel mai important factor, de care depinde sporirea producţiei de grîu în anul 1971, este utilizarea unor seminţe de bună calitate, capabile să valorifice condiţiile ce au fost create în unităţi prin extinderea mecanizării, chimizării şi a irigaţiilor. Potrivit datelor pe care ni le oferă Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, întreaga cantitate de 511 000 tone de sâmînţâ necesară pentru suprafeţele prevăzute a se însâmînţa în această toamnă în cooperativele agricole, a fost asigurată integral. Un fapt deosebit de important : toată sâmînţa are origine cunoscută, prezentînd deci garanţii din punct de vedere al valorii biologice. Deşi pînâ la această dată întreaga Cantitate de sâmînţâ trebuia să fie condiţionată, această acţiune nu a fost realizată decit în proporţie de circa 80 la sută. Unele judeţe sunt mult râmase în următori — 7 la sută, Bistriţa — 10,9 la sută, Mehedinţi — 23 la sută, Harghita — 36 la sută, Dîmbviţa — 40 la sută, Bacău — 40,2 la sută, Sălaj — 43 la sută, Argeş — 45 la sută, Olt — 48 la sută, Sibiu — 49 la sută, Braşov — 50,3 la sută, Constanţa — 54 la sută. Urmarea d În judeţele amintite, recoltarea probelor şi efectuarea analizelor de laborator este mult întîrziatâ. Se impune, deci, ca organele agricole ale acestor judeţe să desfăşoare în zilele următoare o îndrumare şi un control riguros, să impulsioneze această importantă acţiune. O mare răspundere revine consiliilor de conducere ale cooperativelor şi în special preşedinţilor şi inginerilor şefi care trebuie să ia toate măsurile organizatorice şi tehnice necesare pentru a urgenta condiţionarea seminţelor, depozitarea şi păstrarea în cele mai bune condiţiuni pinâ la semănat. La cooperativa agricolă Şarînga, judeţul Buzău, tractoarele execută arăturile de vară grupat — potrivit indicaţiilor specialistului agronom — astfel încît acesta să poată urmări îndeaproape calitatea lucrărilor Foto : D. CONSTANTIN în pag. 3-a Există un termen de punere in funcţiune a complexelor intercooperatiste. Pe şantierul dv. va fi respectat ? AŢI ASIGURAT SĂMINŢA NECESARĂ? Zorul este mare : selectatul griului la cooperativa agricolă din Movileni, judeţul Olt Asigurarea seminţei de grîu, precum şi executarea la timp, în bune condiţiuni, a patului germinativ în vederea semănatului — se înscriu printre cele mai importante sarcini ce stau în faţa facturilor de răspundere din agricultură, în perioada actuală. Dată fiind însemnătatea pe care o prezintă sămînţa pentru sporirea producţiei în 1971, consiliile de conducere din cooperativele agricole au datoria să procure la timp întreaga cantitate necesară, din soiurile cele mai potrivite, recomandate în diferitele zone agricole ale ţării. Verificarea calităţii seminţei, condiţionarea, tratarea, buna depozitare şi conservarea însuşirilor fizice şi biologice ale acesteia sunt, de asemeni, sarcini de o deosebită importanţă. Cum se respectă ele ? încercăm un răspuns relatînd constatările corespondenţilor noştri în judeţele Olt şi Constanţa. OLT : In judeţul acesta există multe cooperative agricole care, în condiţii climaterice mai puţin propice, au obţinut anul acesta recolte însemnate de grîu. Printre ele se numără puternica cooperativă din Stoicăneşti, care a realizat, pe o suprafaţă de 750 hectare, o producţie medie de 3 500 kg grîu la hectar. Cu producţii de grîu, de asemenea bune, se înscriu şi membrii cooperatori din Dobrosloveni, Bucinişu, Urzica şi din alte părţi. Practica a dovedit că la baza rezultatelor bune din aceste unităţi, cit şi din altele, a stat — ca o condiţie de prim ordin — folosirea unor seminţe din soiuri productive, bine condiţionate şi tratate împotriva bolilor şi dăunătorilor. Continuînd bunele tradiţii, aflăm că cei din Stoicăneşti se dovedesc şi acum buni gospodari. „în toamnă — ne spune inginerul Dumitru Militaru — vom însămînţa 820 hectare. Necesarul de sămînţă (214 tone) este asigurat integral din loturile semincere proprii şi am avut grijă ca soiurile să fie de o productivitate deosebită. Acum, stocul de seminţe e pregătit şi nu aşteptăm decit timpul optim pentru semănat. în acest scop şi tractoriştii se apropie de sfîrşit cu arăturile pe suprafeţele destinate griului". Şi la Urzica, potrivit spuselor preşedintelui cooperativei agricole, sămînţa de grîu pentru toamnă se află în întregime procurată şi e bine depozitată. în ale părţi însă, din păcate, se întîlnesc aceleaşi deficienţe semnalate şi anul trecut, cînd problema seminţei a fost nesocotită atît sub raport cantitativ, dar mai ales calitativ. Intr-o asemenea situaţie se află acum cooperativa agricolă din Obîrşia. „Cantitativ, ne spune preşedintele Mihai Popa, sperăm să facem faţă, însă calitativ nici pe departe". Adăugăm că nici depozitarea griului nu e bine făcută, deoarece boabele lui s-au amestecat cu cele de orz. Interlocutorul ne-a făcut şi o destăinuire tristă , anume că buletinele de analize primite de la laborator au fost încuiate în sertarele inginerului agronom Traian Iana, care a plecat în concediu fără să anunţe pe nimeni. Fireşte, acest lucru îi nemulţumeşte pe cooperatori pentru că se văd lipsiţi de asistenţă tehnică tocmai acum, cînd se pun bazele noilor recolte. întrebarea e : direcţia agricolă cunoaşte situaţia ? Trebuie de urgenţă găsită o soluţie : rechemarea inginerului plecat în concediu, dar mai ales asigurarea seminţei de calitate de care are atîta nevoie această unitate. Neclară e situaţia seminţei şi la cooperativa din Vădăstriţa. Intr-adevăr, griul însumînd 208 tone e asigurat şi bine depozitat. De folos însă că primele buletine primite arată că boabele sunt necorespunzătoare, ceea ce pune problema înlocuirii lor grabnice. Dar acţiunea de procurare a întregului necesar e îngreunată şi de faptul că analizele , efectuate de laboratorul din Caracal decurg anevoios. Am depistat şi cazuri — cooperativa agricolă de producţie Mărgineni — unde sămînţa ce urmează să fie introdusă în pămînt se condiţionează extrem de lent, neexistînd garanţia terminării acestei lucrări pînă la 5 septembrie. CONSTANŢA : In curînd va începe însămînţatul griului şi în cooperativele agricole din judeţul Constanţa. S-a prevăzut ca aceas T. DUMITRESCU, GEORGE MIHAESCU şi A. BREZEANU (Continuare in pag. a 3-a) In livezile intensive a început culesul merelor I I ţârii milioane de kilowaţi/oră Sala turbinelor de la hidrocentrala din Bicaz. De aici, pornesc pe magistralele de lumină ale Arta meşteşugarilor contemporani Dr. ION VLĂDUŢIU director adjunct al Institutului de etnografie şi folclor Prin funcţionalitatea lor — utilitară şi estetică — produsele meşteşugăreşti se integrează într-o gamă vâslă de aspecte ale traiului cotidian al anului contemporan, arta meşteşugărească este azi o interesantă temă de cercetare. Aspectele pe care le comportă : procesul de transmitere a tradiţiei, cu particularităţile lui actuale atît la producătorul cit şi la consumatorul de azi, procesul de înnoire în meşteşugurile ce se mai practică în zilele noastre, concordanţa sau neconcordanţa între cerinţele populaţiei şi produsul artei meşteşugăreşti, relaţia dintre producător şi consumator, modalităţile de stimulare a practicării unor meşteşuguri în etapa actuală, ş.a. Desfacerea produselor creatorilor populari contemporani, organizaţi în cooperative meşteşugăreşti în ramuri anexe ale cooperativelor agricole de producţie sau individuali, are loc, în principal, la tîrguri, săptămînale sau anuale, iar pentru anume categorii de produse, pentru turişti şi în staţiunile de odihnă. La aceste tîrguri îndeosebi, are loc confruntarea între produsul realizat şi cerinţele consumatorului, contactul nemijlocit dintre creatorul popular şi populaţia unei zone mai vaste pentru care el şi-a confecţionat respectivele produse. Aici se poate întrevede mecanismul circulaţiei unor bunuri culturale pe anumite arii zonale. Tîrgul de la Pietrari din judeţul Vîlcea, vestitul tîrg anual de la Polovragi ca şi cel de la Dragoteşti din judeţul Gorj ce au avut loc recent au constituit obiectivul unor cercetări concrete asupra artei meşteşugarilor contemporani, asupra valorificării tradiţiei. La aceste tîrguri şi-au adus produsele un mare număr de meşteşugari, în bună parte creatori populari individuali. Aici s-au desfăcut produse de ceramică — străchini, oale de diferite mărimi, farfurii, ulcioare, vaze pentru flori etc. ; produse textile — ni femeieşti şi cămăşi bărbăteşti măiestrit cusute, veste, brîuri ţesute cu multă artă; produse din piele — cojoace, chimire, căciuli ; obiecte confecţionate din lemn — doniţe, ciubere, linguri, polonice mari etc. ; piese din aluminium — ceaune, lăsturi etc. ; piese din fier — felurite unelte pentru dulgherie etc. ; obiecte de interior ş.a. Este lesne de înţeles că gradul de originalitate a produselor desfăcute la tîrgurile amintite ne-a reţinut de la bun început atenţia. în această privinţă sunt semnificative uneia (Continuare în pag. a 2-a) ) Iniţiativă care trebuie imediat generalizată: ШПШI SI ISUM MECANIZATĂ a frunzelor de sfeclă de zahăr • LA DOI PAŞI, O INIŢIATIVA VALOROASA, DAR NEAPLICATA • ORGANELE AGRICOLE AU VĂZUT, AU APRECIAT, AU ORGANIZAT UN SCHIMB DE EXPERIENŢĂ, DAR AU UITAT... • UN AMESTEC CU PAIE DE ORZ SAU COCENI DE PORUMB, FRUNZELE DE SFECLA DE ZAHAR — UN NUTRET APRECIAT DE ANIMALE • DIN PRODUCTIA SECUNDARA DE PE 65 DE HECTARE. 600 TONE DE SILOZ PENTRU IARNA • COMBINE C.S.U. SI ECHIPAMENTE PENTRU RECOLTAT IERBOASE SE GĂSESC ÎN TOATE SECTIILE DE MECANIZARE Zilele acestea, pe o tarla a cooperative agricole din Tîngani, judeţul Ilfov, o combină C.S.U., înzestrată cu echipament pentru recoltat ierboase, tundea de zor frunze de sfeclă de zahăr. O treabă deosebit de chibzuită ! Uşurează munca oamenilor, iar frunzele tăiate uniform şi curat sunt numai bune de însilozat. — Cui aparţineiniţiativa? — l-am întrebat pe mecanizatorul de pe combină. — Dumnealui ! Şi ne arătă pe un tînăr care lucra ceva la o remorcă. S-a recomandat : inginer Vasile Bealcu. Văzînd că iniţiativa lui prezintă interes, începu să ne vorbească : — De fapt, noi am început recoltarea și însilozarea mecanizată a AL. STEFANESCU (Continuare in pag. a 3-a) Două decenii de la înfiinţarea unor cooperative agricole de producţie ţare. Cu acest prilej, au avut loc adunări generale festive, în cadrul cărora preşedinţii celor 10 unităţi au evocat drumul parcurs în cele două decenii de muncă unită, drum concretizat în sporirea continuă a averii obşteşti, în creşterea producţiei agricole şi ridicarea bunăstării celor ce şi-au unit destinele şi interesele cu cele ale cooperativelor. Cifrele luate în comparaţie vorbesc elocvent despre puternica dezvoltare a cooperativelor. Este suficient să amintim că, în zilele începutului, cooperativa agricolă de producţie Păstrăveni, de pildă, unea 41 de familii de ţărani săraci, care aduceau în proprietate comună 127 ha teren, 5 vaci, 4 cai, 2 porci, 19 pluguri, 6 grape, 14 căruţe şi 31 800 lei. După 20 de ani, această unitate dispune de 2 255 ha teren, 11,2 milioane lei avere obştească, 8,8 milioane lei fond de bază, 1 000 taurine, 500 oi, 15 autocamioane, 6 tractoare, 7 combine, 9 aspersoare puternice pentru irigaţii, precum şi numeroase anexe gospodăreşti şi un sediu nou cu încălzire centrală. De altfel, toate cele 10 unităţi cooperatiste sunt bogate, numărîndu-se printre cele mai puternice din judeţele respective. în încheierea adunărilor festive, au fost adoptate telegrame adresate C.C. al P.C.R., prin care ţăranii cooperatori aduc prinos de recunoştinţă partidului pentru grija deosebită purtată lor, ca şi întregului nostru popor. Cooperativele agricole de producţie din Răcăciuni, Gîrleni, Bereşti- Bistriţa, Găiceana, Godineşti şi Tamaşi, din judeţul Bacău, precum şi cele din Păstrăveni, Urecheni, Mărgineni şi Sagna, din judeţul Neamţ, au aniversat 20 de ani de Ia înfiin- POVESTE mc STRÎMBÂ-LEMNE Planificarea... pagubei Frînt de oboseală, Strîmbâ-lemne şi-a făcut sumanul căpătîi şi s-a culcat la umbra unui dud de pe marginea şoselei. Adia puţin vîntul, păsările se jucau printre ramuri, aşa că Strîmbâlemne... — Începem şedinţa, tovarăşi — a spus preşedinte. Principala problemă pe care o punem în dezbatere este grădina de legume. E vorba de 140 de hectare de teren pe care trebuie să obţinem bani, nu glumă. E pămîntul nostru, tovarăşi. — Eu zic — a intervenit şeful de fermă — să planificăm o pierdere de 75 la sută ca să fim mai siguri că vom îndeplini planul. Adică să zicem cam aşa : Trebuie să dăm C.L.F.-ului 820 tone de legume, noi planificăm numai 220 tone. — Păi, ieşim la pepeni, tovarăşe ! — Nu ! Pepeni nu punem în grădină. Şi trebuie să mai ştiţi dumneavoastră că în perioada recoltării legumelor eu plec în concediu. — Bine — a zis cineva dar asta înseamnă că de pe 140 de hectare vom obţine pînă în august doar vreo 30 000 de lei. Atît se poate realiza doar de pe cîteva hectare... — Trebuie să lucrăm planificat — a sărit unul cu gura ; decît să nu ne îndeplinim planul, mai bine planificăm dinainte paguba şi gata... în hîrtii stăm bine. Dar ce, noi mîncăm hîrtii ? — a intrat în vorbă un bătrînel. Trezit de zgomotul ţinut tractor, Strîmbă-lemne s-a ridicat în capul oaselor, s-a frecat la ochi şi a fost mulţumit că şedinţa nu fusese decît un vis. A trecut apoi pe la grădina de legume a cooperativei din Cliceni, judeţul Ilfov. Grădina întindea pe 140 de hectare. C.L.F.-ului, din 832 de tone de legume i se livraseră doar 220 de tone, iar pînă în acea zi se realizase un venit de 30 000 de lei şi o pagubă., dublă. Ce coincidenţă... sau unde nu-i cap vai de grădină. In valorificarea maximă a pămîntului nu e nevoie de şedinţe, ci şi de oameni capabili să facă acest lucru. GH. NEAGU 1 i II F