Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)

1970-09-01 / nr. 410

F • A părăsit Capitala, plecînd la München, de­legaţia română care va participa la lucrările celui de-al Vlll-lea Congres mondial al Asociaţiei in­ternaţionale de ştiinţă politică, ce îşi va ţine lu­­crarile în capitala a Bavariei, între 31 august şi 5 septembrie. Delegaţia este alcătuită din prof. dr. doc. Ioan Ceverchi, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, prof. dr. Constantin Petre, prof. dr. Nicolae Kallas, conf. univ. dr. Ovidiu Trăsnea, conf. univ. dr. Marin Voiculescu.­­ In Capitală a sosit ministrul federal pentru tineret, familie şi sănătate din R. F. a Germaniei, Kate Strobe­, pentru a purta convorbiri privind probleme de interes comun în domeniul activităţii tineretului, sănătăţii şi turismului. Capitala, îndreptîndu-se spre , delegaţia română care va par­e­a părăsit Montreal, Canada,­ticipa la lucrările celei de-a V-a Conferinţe a Asociaţiei internaţionale a universităţilor. Din delegaţie fac parte profesorii Ştefan Pascu, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj, şi George Bârânescu, rectorul Institutului Politehnic din Bucureşti.­­ La Helsinki au luat sfîrşit duminică lucrările Conferinţei tineretului privind securitatea europea­nă. La lucrări au participat reprezentanţi a peste аШ 70 de organizaţii de tineret şi studenţi din 22 de ţâri ale continentului. Din ţara noastră a luat parte o delegaţie a Uniunii Tineretului Comunist, condu­să de Vasile Nicoloioiu, secretar al C.C. al U.T.C. • Situaţia din oraşul Los Angeles, unde s-au produs incidente violente intre poliţie şi locuitorii Se apropie vremea ___________________ semănatului ...Pe Jiu în sus, cum urci dinspre cetatea cu Masa, cu Poarta, cu Stîlpul. Pe Tismana-n jos, cum co­bori dinspre grădina unde prinde dorul rădăcină. Lingă răscrucea a patru de­numiri de ţinut şi sub patru streşini de orizont, cu nume bine ştiute pînă-n toate zările ţării , în sus pietrele sure ale Cloşanilor ; în jos — arşi­ţele Doljului­: de-a dreapta — Padeş dealurile Rîmnicului vîlcean ; de-a stingă — Mehedinţii... La mijloc : Padeşul. Cîmpie uriaşă între dealuri scunde, plai au iarba numai must şi cu finul răspîndind a­­rome nebune ! Văzută de sus , un chilim desenat pe ceramică : sipica îşi culcă fruntea la sub­suoara porumbarului vînăt, lobidragul şerpuie în trifoişti cu noroc, macul clipeşte rar în montura costreilor, iar ma­­gheranul îşi trage seva amară din pelinul vecin... Văzută de­­aproape : altar vegetal, ogradă de seamă între curţile mari din istoria neamului, vatră de gînd şi suflet, unde vîntoasele aduc abur din răsuflarea şi chiotul zecilor de mii de pan­duri de-acum un veac şi tu- PETRE DRAGU (Continuare în pag. a 2-a) de origine mexicană cu prilejul unei demonstraţii împotriva războiului, continuă să se menţină încor­dată. Importante forţe de poliţie sunt menţinute în stare de alarmă pentru a putea interveni în cazul în care vor avea loc noi demonstraţii. • In capitala Iordaniei, timp de cîteva ore, s-au produs ciocniri violente între grupurile de coman­do ale forţelor palestiniene şi unităţile armatei iordaniene. Într-un comunicat dat publicităţii de către guvernul iordanian, se arată că „mai multe grupuri de comando palestiniene au atacat simul­tan cartierul general al armatei iordaniene și se­diul serviciului de informații iordanian". sum sKHusiI 1 ANUL II Nr 410 MARŢ11 SEPTEMBRIE 1971 | 4 pagini — 30 bani | Primul şi cel mai important factor, de care de­pinde sporirea producţiei de grîu în anul 1971, este utilizarea unor seminţe de bună calitate, ca­pabile să valorifice condiţiile ce au fost create în unităţi prin extinderea mecanizării, chimizării şi a irigaţiilor. Potrivit datelor pe care ni le oferă Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, întreaga can­titate de 511 000 tone de sâmînţâ necesară pentru suprafeţele prevăzute a se însâmînţa în această toamnă în cooperativele agricole, a fost asigurată integral. Un fapt deosebit de important : toată sâmînţa are origine cunoscută, prezentînd deci ga­ranţii din punct de vedere al valorii biologice.­ Deşi pînâ la această dată întreaga Cantitate de sâmînţâ trebuia să fie condiţionată, această ac­ţiune nu a fost realizată decit în proporţie de circa 80 la sută. Unele judeţe sunt mult râmase în urmă­t­­ori — 7 la sută, Bistriţa — 10,9 la sută, Mehe­­dinţi — 23 la sută, Harghita — 36 la sută, Dîm­­b­viţa — 40 la sută, Bacău — 40,2 la sută, Sălaj — 43 la sută, Argeş — 45 la sută, Olt — 48 la sută, Sibiu — 49 la sută, Braşov — 50,3 la sută, Constanţa — 54 la sută. Urmarea d În judeţele amintite, recoltarea probelor şi efectuarea anali­zelor de laborator este mult întîrziatâ. Se impune, deci, ca organele agricole ale a­­cestor judeţe să desfăşoare în zilele următoare o îndrumare şi un control riguros, să impulsioneze această importantă acţiune. O mare răspundere revine consiliilor de conducere ale cooperativelor şi în special preşedinţilor şi inginerilor şefi care trebuie să ia toate măsurile organizatorice şi teh­nice necesare pentru a urgenta condiţionarea se­minţelor, depozitarea şi păstrarea în cele mai bune condiţiuni pinâ la semănat. La cooperativa agricolă Şarîn­­ga, judeţul Buzău, tractoarele execută arăturile de vară gru­pat — potrivit indicaţiilor spe­cialistului agronom — astfel încît acesta să poată urmări îndeaproape calitatea lucrărilor Foto : D. CONSTANTIN în pag.­­ 3-a Există un termen de punere in funcţiune a complexelor intercooperatiste. Pe şantierul dv. va fi respectat ? AŢI ASIGURAT SĂMINŢA NECESARĂ? Zorul este mare : selectatul griului la cooperativa agricolă din Movileni, judeţul Olt Asigurarea seminţei de grîu, precum şi executarea la timp, în bune condiţiuni, a patului germinativ în vederea semănatului — se înscriu printre cele mai importante sarcini ce stau în faţa factu­rilor de răspundere din agricultură, în perioada actuală. Dată fiind însemnătatea pe care o prezintă sămînţa pentru sporirea produc­ţiei în 1971, consiliile de conducere din cooperativele agricole au datoria să procure la timp întreaga cantitate necesară, din soiurile cele mai potrivite, recomandate în diferitele zone agricole ale ţării. Verificarea calităţii seminţei, condiţionarea, tratarea, buna depo­zitare şi conservarea însuşirilor fizice şi biologice ale acesteia sunt, de asemeni, sarcini de o deosebită importanţă. Cum se respectă ele ? încercăm un răspuns relatînd constatările corespondenţilor noştri în judeţele Olt şi Constanţa. OLT : In judeţul acesta există multe cooperative agricole care, în condiţii climaterice mai puţin propice, au obţinut anul acesta recolte însemnate de grîu. Printre ele se numără puternica coopera­tivă din Stoicăneşti, care a reali­zat, pe o suprafaţă de 750 hectare, o producţie medie de 3 500 kg grîu la hectar. Cu producţii de grîu, de asemenea bune, se înscriu şi mem­brii cooperatori din Dobrosloveni, Bucinişu, Urzica şi din alte părţi. Practica a dovedit că la baza re­zultatelor bune din aceste unităţi, cit şi din altele, a stat — ca o con­diţie de prim ordin — folosirea unor seminţe din soiuri producti­ve, bine condiţionate şi tratate îm­potriva bolilor şi dăunătorilor. Continuînd bunele tradiţii, aflăm că cei din Stoicăneşti se dovedesc şi acum buni gospodari. „în toamnă — ne spune ingine­rul Dumitru Militaru — vom în­­sămî­nţa 820 hectare. Necesarul de sămînţă (214 tone) este asigurat in­tegral din loturile semincere pro­prii şi am avut grijă ca soiurile să fie de o productivitate deosebită. Acum, stocul de seminţe e pregă­tit şi nu aşteptăm decit timpul op­tim pentru semănat. în acest scop şi tractoriştii se apropie de sfîr­şit cu arăturile pe suprafeţele des­tinate griului". Şi la Urzica, potrivit spuselor preşedintelui cooperativei agricole, sămînţa de grîu pentru toamnă se află în întregime procurată şi e bine depozitată. în ale părţi însă, din păcate, se întîlnesc aceleaşi de­ficienţe semnalate şi anul trecut, cînd problema seminţei a fost ne­socotită atît sub raport cantitativ, dar mai ales calitativ. Intr-o ase­menea situaţie se află acum coo­perativa agricolă din Obîrşia. „Cantitativ, ne spune preşedintele Mihai Popa, sperăm să facem faţă, însă calitativ nici pe departe". Adăugăm că nici depozitarea griu­lui nu e bine făcută, deoarece boa­bele lui s-au amestecat cu cele de orz. Interlocutorul ne-a făcut şi o destăinuire tristă , anume că bu­letinele de analize primite de la laborator au fost încuiate în ser­tarele inginerului agronom Traian Iana, care a plecat în concediu fără să anunţe pe nimeni. Fireşte, acest lucru îi nemulţumeşte pe cooperatori pentru că se văd lip­siţi de asistenţă tehnică tocmai a­­cum, cînd se pun bazele noilor re­colte. întrebarea e : direcţia agri­colă cunoaşte situaţia ? Trebuie de urgenţă găsită o soluţie : rechema­rea inginerului plecat în concediu, dar mai ales asigurarea seminţei de calitate de care are atîta ne­voie această unitate. Neclară e situaţia seminţei şi la cooperativa din Vădăstriţa. In­tr-adevăr, griul însumînd 208 tone e asigurat şi bine depozitat. De folos însă că primele buletine pri­mite arată că boabele sunt neco­respunzătoare, ceea ce pune pro­blema înlocuirii lor grabnice. Dar acţiunea de procurare a întregului necesar e îngreunată şi de faptul că analizele , efectuate de labora­torul din Caracal decurg ane­voios. Am depistat şi cazuri — coope­rativa agricolă de producţie Măr­gineni — unde sămînţa ce ur­mează să fie introdusă în pămînt se condiţionează extrem de lent, neexistînd garanţia terminării a­­cestei lucrări pînă la 5 septembrie. CONSTANŢA : In curînd va în­cepe însămînţatul griului şi în coo­perativele agricole din judeţul Constanţa. S-a prevăzut ca aceas­ T. DUMITRESCU, GEORGE MIHAESCU şi A. BREZEANU (Continuare in pag. a 3-a) In livezile intensive a început culesul merelor ­ I I ţârii milioane de kilowaţi/oră Sala turbinelor de la hidrocen­trala din Bicaz. De aici, pornesc pe magistralele de lumină ale Arta meşteşugarilor contemporani Dr. ION VLĂDUŢIU director adjunct al Institutului de etnografie şi folclor Prin funcţionalita­tea lor — utilitară şi estetică — produsele meşteşugăreşti se in­tegrează într-o gamă vâslă de aspecte ale traiului cotidian al a­­nului contemporan, arta meşteşugărească este azi o interesan­tă temă d­e cercetare. Aspectele pe care le comportă : procesul de transmitere a tra­diţiei, cu particulari­tăţile lui actuale atît la producătorul cit şi la consumatorul de azi, procesul de înnoi­re în meşteşugurile ce se mai­ practică în zilele noastre, con­cordanţa sau necon­­cordanţa între ce­rinţele populaţiei şi produsul artei meşte­şugăreşti, relaţia din­tre producător şi con­sumator, modalităţi­le de stimulare a practicării unor meş­teşuguri în etapa ac­tuală, ş.a. Desfacerea produse­lor creatorilor popu­lari contemporani, organizaţi în coope­rative meşteşugăreşti în ramuri anexe ale cooperativelor agrico­le de producţie sau individuali, are loc, în principal, la tîr­­guri, săptămînale sau anuale, iar pentru a­­nume categorii de produse, pentru tu­rişti şi în staţiunile de odihnă. La aceste tîrguri îndeosebi, are loc con­fruntarea între pro­dusul realizat şi ce­rinţele consumatoru­lui, contactul nemij­locit dintre creatorul popular şi populaţia unei zone m­ai vaste pentru care el şi-a confecţionat respec­tivele produse. Aici se poate întrevede mecanismul circula­ţiei unor bunuri cul­turale pe anumite arii zonale. Tîrgul de la Pietrari din judeţul Vîlcea, vestitul tîrg anual de la Polovragi ca şi cel de la Drago­­teşti d­in judeţul Gorj ce au avut loc recent au constituit obiecti­vul unor cercetări concrete asupra ar­tei meşteşugarilor contemporani, asupra valorificării tradiţiei. La aceste tîrguri şi-au adus produsele un mare număr de meşteşugari, în bună parte creatori popu­lari individuali. Aici s-au desfăcut produ­se de ceramică — străchini, oale de di­ferite mărimi, farfu­rii, ulcioare, vaze pentru flori etc. ; produse textile — ni femeieşti şi cămăşi bărbăteşti măiestrit cusute, veste, brîuri ţesute cu multă artă; produse din piele — cojoace, chimire, că­ciuli ; obiecte confec­ţionate din lemn — doniţe, ciubere, lin­guri, polonice mari etc. ; piese din alumi­nium — ceaune, lă­­sturi etc. ; piese din fier — felurite unel­te pentru dulgherie etc. ; obiecte de inte­rior ş.a. Este lesne de înţe­les că gradul de ori­ginalitate a produse­lor desfăcute la tîr­­gurile amintite ne-a reţinut de la bun în­ceput atenţia. în a­­ceastă privinţă sunt semnificative uneia (Continuare în pag. a 2-a) ) Iniţiativă care trebuie imediat generalizată: ШПШI SI ISU­M MECANIZATĂ a frunzelor de sfeclă de zahăr • LA DOI PAŞI, O INIŢIATIVA VALOROASA, DAR NEAPLICATA • ORGANELE AGRICOLE AU VĂZUT, AU APRECIAT, AU ORGANI­ZAT UN SCHIMB DE EXPERIENŢĂ, DAR AU UITAT... • UN AMESTEC CU PAIE DE ORZ SAU COCENI DE PORUMB, FRUNZELE DE SFECLA DE ZAHAR — UN NUTRET APRECIAT DE ANIMALE • DIN PRODUC­TIA SECUNDARA DE PE 65 DE HECTARE. 600 TONE DE SILOZ PEN­TRU IARNA • COMBINE C.S.U. SI ECHIPAMENTE PENTRU RECOL­TAT IERBOASE SE GĂSESC ÎN TOATE SECTIILE DE MECANIZARE Zilele acestea, pe o tarla a coo­perative­ agricole din Tîngani, ju­deţul Ilfov, o combină C.S.U., în­zestrată cu echipament pentru re­coltat ierboase, tundea de zor frun­ze de sfeclă de zahăr. O treabă deosebit­ de chibzuită ! Uşurează munca oamenilor, iar frunzele tă­iate uniform şi curat sunt numai bune de însilozat. — Cui aparţine­­iniţiativa? — l-am întrebat pe mecanizatorul de pe combină. — Dumnealui ! Şi ne arătă pe un tînăr care lucra ceva la o remorcă. S-a recomandat : inginer Vasile Bealcu. Văzînd că iniţiativa lui prezintă interes, începu să ne vorbească : — De fapt, noi am început recol­tarea și însilozarea mecanizată a AL. STEFANESCU (Continuare in pag. a 3-a) Două decenii de la înfiinţarea unor cooperative agricole de producţie ţare. Cu acest prilej, au avut loc a­­dunări generale festive, în cadrul că­rora preşedinţii celor 10 unităţi au e­­vocat drumul parcurs în cele două decenii de muncă unită, drum con­cretizat în sporirea continuă a averii obşteşti, în creşterea producţiei agri­cole şi ridicarea bunăstării celor ce şi-au unit destinele şi interesele cu cele ale cooperativelor. Cifrele luate în comparaţie vorbesc elocvent des­­pre puternica dezvoltare a cooperati­velor. Este suficient să amintim că, în zilele începutului, cooperativa a­­gricolă de producţie Păstrăveni, de pildă, unea 41 de familii de ţărani săraci, care aduceau în proprietate comună 127 ha teren, 5 vaci, 4 cai, 2 porci, 19 pluguri, 6 grape, 14 căruţe şi 31 800 lei. După 20 de ani, această unitate dispune de 2 255 ha teren, 11,2 milioane lei avere obştească, 8,8 milioane lei fond de bază, 1 000 tau­rine, 500 oi, 15 autocamioane, 6 trac­toare, 7 combine, 9 aspersoare pu­ternice pentru irigaţii, precum şi nu­meroase anexe gospodăreşti şi un se­diu nou cu încălzire centrală. De alt­fel, toate cele 10 unităţi cooperatiste sunt bogate, numărîndu-se printre cele mai puternice din judeţele res­pective. în încheierea adunărilor festi­ve, au fost adoptate telegrame adre­sate C.C. al P.C.R., prin care ţăranii cooperatori aduc prinos de recunoş­tinţă partidului pentru grija deose­bită purtată lor, ca şi întregului nos­tru popor. Cooperativele agricole de produc­ţie din Răcăciuni, Gîrleni, Bereşti- Bistriţa, Găiceana, Godineşti şi Ta­­maşi, din judeţul Bacău, precum şi cele din Păstrăveni, Urecheni, Măr­gineni şi Sagna, din judeţul Neamţ, au aniversat 20 de ani de Ia înfiin- POVESTE mc STRÎMBÂ-LEMNE Planificarea... pagubei Frînt de oboseală, Strîmbâ-lemne şi-a făcut sumanul căpătîi şi s-a culcat la umbra unui dud de pe marginea şoselei. Adia puţin vîntul, păsări­le se jucau printre ra­muri, aşa că Strîmbâ­­lemne... — Începem şedinţa, to­varăşi — a spus preşedin­te. Principala problemă pe care o punem în dez­batere este grădina de le­gume. E vorba de 140 de hectare de teren pe care trebuie să obţinem bani, nu glumă. E pămîntul nostru, tovarăşi. — Eu zic — a interve­nit şeful de fermă — să planificăm o pierdere de 75 la sută ca să fim mai siguri că vom îndeplini planul. Adică să zicem cam aşa : Trebuie să dăm C.L.F.-ului 820 tone de legume, noi planificăm numai 220 tone. — Păi, ieşim la pepeni, tovarăşe ! — Nu ! Pepeni nu pu­nem în grădină. Şi tre­buie să mai ştiţi dumnea­voastră că în perioada recoltării legumelor eu plec în concediu. — Bine — a zis cineva dar asta înseamnă că de pe 140 de hectare vom obţine pînă în august doar vreo 30 000 de lei. Atît se poate realiza doar de pe cîteva hectare... — Trebuie să lucrăm planificat — a sărit unul cu gura ; decît să nu ne îndeplinim planul, mai bi­ne planificăm dinainte paguba şi gata... în hîrtii stăm bine. Dar ce, noi mîncăm hîrtii ? — a intrat în vorbă un bătrînel. Trezit de zgomotul ţi­nut tractor, Strîmbă-lem­­ne s-a ridicat în capul oaselor, s-a frecat la ochi şi a fost mulţumit că şe­dinţa nu fusese decît un vis. A trecut apoi pe la grădina de legume a coo­perativei din Cliceni, ju­deţul Ilfov. Grădina întindea pe 140 de hecta­re. C.L.F.-ului, din 832 de tone de legume i se livra­seră doar 220 de tone, iar pînă în acea zi se reali­zase un venit de 30 000 de lei şi o pagubă., dublă. Ce coincidenţă... sau unde nu-i cap vai de gră­dină. In valorificarea ma­ximă a pămîntului nu e nevoie de şedinţe, ci şi de oameni capabili să facă acest lucru. GH. NEAGU 1 i II F

Next