Satul Socialist, octombrie 1970 (Anul 2, nr. 436-462)
1970-10-01 / nr. 436
La cooperativa agricolă din Murfatlar, judeţul Constanţa, fotoreporterul nostru a surprins terminarea recoltării florii-soarelui Foto : N. RUSU SATUL SOCIALIST Agricole de Producţi e Tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit cu tovarăşul Samuil Mikunis, secretar general al Partidului Comunist din Israel, care-şi petrece concediul de odihnă în ţara noastră. • S-au încheiat convorbirile dintre delegaţia P.C.R., condusă de tovarăşul Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi delegaţia P.C. din Japonia, condusă de tovarăşul Masayoshi Oka, vicepreşedinte al Prezidiului C.C. al P.C.J. Marţi, membrii delegaţiei s-au întîlnit la ambasada română cu conducerea şi cu membri ai Asociaţiei de prietenie Japonia—România. Tovarăşii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi Ghi- EVENIMENTE dela Vass, şef de secţie la C.C. al P.C.R., s-au întîlnit cu delegaţia Partidului Comunist din Norvegia aflată în vizită în ţara noastră. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a primit delegaţia de senatori şi deputaţi ai Camerei reprezentanţilor din S.U.A., membri ai Grupului american din Uniunea interparlamentară, condusă de senatorul John Sparkman. Delegaţia Uniunii naţionale a cooperativelor agricole de producţie, condusă de Gheorghe Petrescu, prim-vicepreşedinte al Uniunii, care face o vizită în Anglia, a avut convorbiri cu sir William Harphan, directorul Centrului Marea Britanie—Europa răsăriteană, cu Allan Schaw, vicepreşedintele Uniunii naţionale a fermierilor, precum şi la Consiliul central al cooperativelor agricole. A sosit în Capitală tovarăşul Stanislaw Majewski, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Polone, preşedintele Comisiei de Planificare, în vederea semnării protocolului de colaborare economică şi schimbul de mărfuri între România şi Polonia pe perioada 1971—1975. Preşedintele Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum, Dumitru Bejan, şi preşedintele Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti, Ilie Alexe, au plecat, miercuri dimineaţa, la Londra, unde vor participa la reuniunea Comitetului Central al Alianţei Cooperatiste Internaţionale, care va avea loc în zilele de 1—3 octombrie 1970. Vremea e prielnică pentru desfăşurarea tuturor lucrărilor agricole de seion CU TOATE FORŢELE IN CIMP, LA RECOLTAJ LA PREGĂTIREA PATULUL GERMINATIV! Pornim la început de săptămînă pe un traseu ce travresează judeţul Teleorman de dincolo de Turnu Măgurele pînă spre Alexandria şi apoi spre Drăgăneşti-Vlaşca. O zonă prin excelenţă cerealieră, griul şi porumbul avînd o mare pondere în structura culturilor agricole. Şi aici, ca şi în celelalte , Fruntaşii îşi confirma hărnicia . Fiecare utilaj agricol — folosit la întreaga capacitate de lucru ! ® Am intrat în octombrie. Direcţia agricolă ştie că unele cooperative nu şi-au asigurat nici pînă acum sâmînţa , zone ale ţării culesul porumbului şi al tuturor culturilor de toamnă, pregătirea pentru semănatul griului reclamă în aceste zile o mare concentrare de forţe, utilizarea la maximum a mijloacelor mecanice şi manuale de care dispun unităţile, folosirea judicioasă a timpului bun de lucru. încă din vreme, măsurile practice, termenele şi responsabilităţile concrete pentru efectuarea lucrărilor din actuala campanie au fost precizate prin ordinul 2000 din 20 august a.c. al M.A.S. Cum au fost aplicate aceste măsuri de către cooperativele agricole, de secţiile şi întreprinderile de mecanizare a agriculturii ? Care este stadiul în care se află preg. ing. MARIA BOGDAN (Continuare in pag. a 3-a) Timpul reclama ca o urgenţă pentru această perioadă executarea în cele mai bune condiţiuni a însâmînțârii anului de toamna. Este ceea ce fac cooperativele agricole din judeţul Brăila care au trecut operativ la realizarea acestei importante lucrări Foto : N. RUSU Nici un anotimp nu se stinge pe pămîntul românesc atît de frumos, atît de generos ca vara. In septembrie, lumina păleşte şi aerul capătă o transparenţă de borangic, e diafan ca ole, şi altfel iţi apare cerul, parcă mai apropiat, şi altfel vezi cavalcada norilor, munţii şi cîmpia, arborii, apele. Eterna comuniune a omului cu vastele spaţii ale universului şi cu vatra sa TOAMNA de obîrşie, cu astrele, cu codrul şi izvoarele, cum stă scris şi în baladă, e mai senină acum, cină truda verii se revarsă în toamnă, anotimp prin excelenţă al roadelor. Vezi cum se revarsă pe pămînt lumina toamnei şi cuprinzi vastele întinderi ale ogoarelor, şi-i vezi pe oameni trudind în lanuri de porumb şi lanuri de floarea-soarelui, în livezi şi podgorii. Toamna e deopotrivă sfîrşit şi început al ciclului lucrărilor agrare. Acest anotimp dă adevărata măsură a muncii ţăranului. In toamnă, în prima duminică de octombrie, ţara sărbătoreşte tradiţionala Zi a Recoltei. O sărbătoreşte prin muncă. E o cinstire a fertilităţii acestui pămînt, a darurilor sale, a hărniciei poporului român. Există în această sărbă- PETRE DINCU I (Continuare in pag. a 2-a) ^ywwwwwwww$ I I I I ŢÂRÂNIMEA, importantă forţă socială Alcătuind timp de veacuri marea majoritate a poporului, prin activitatea depusă în făurirea bunurilor materiale, prin lupta şi patriotismul manifestate de-a lungul zbuciumatei noastre istorii, ţărănimea a reprezentat întotdeauna una din forţele principale ale progresului social. Momente ale luptelor ţărănimii din patria noastră pentru dreptate şi libertate, ca cele de la Bobîlna (1437), de sub conducerea lui Gh. Doja (1514), a lui Horia, Cloşca şi Crişan (1784), sau puternica răscoală ţărănească din 1907 demonstrează în mod elocvent capacitatea şi energia revoluţionară a maselor ţărăneşti. GAVRIL HORJA lector universitar Pe baza practicii şi experienţei social-istorice, clasicii marxism-leninismului au demonstrat că ţărănimea nu se poate elibera de exploatare şi asuprire prin propriile sale forţe, ci numai în alianţă strînsă cu proletariatul şi sub conducerea acestuia. Acceptînd rolul conducător al proletariatului şi în unire cu acesta, ţărănimea devine pentru prima dată o forţă revoluţionară capabilă să lichideze exploatarea, să participe la instaurarea unei orînduiri economice noi, socialiste. Partidul Comunist Român şi-a asumat, încă de la crearea sa, sarcina istorică de a realiza alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănime în vederea răsturnării regimului burghezo-moşieresc şi făuririi societăţii socialiste. Deosebindu-se radical de toate celelalte partide, dintre care unele cu pompoase titulaturi „ţărăneşti", P.C.R. a militat cu consecvenţă pentru apărarea intereselor fundamentale ale ţărănimii, mobilizîndu-le la luptă împotriva claselor dominante. Bazat pe învăţătura marxist-leninistă, P.C.R. (Continuare in pag. a 2-a) (лллллллллллллллллллллллллллллллллллллал^ллллллллллллллл! М .ЧЧ RAIDUL NOSTRU BN JUDEȚUL TELEORMAN AVEREA OBŞTEASCĂ nu e un pom al nimănui! întipărită adine, responsabilitatea pentru munca in cooperativă, pentru dezvoltarea şi apărarea avutului obştesc, constituie în zilele noastre o trăsătură statornică a conştiinţei ţăranilor cooperatori. Strădania lor pentru sporirea continuă a zestrei cooperatiste, grija de a nu risipi din averea comună, de a gospodări cît mai chibzuit pămîntul şi mijloacele de producţie alcătuiesc principalele linii de forţă ce condiţionează evoluţia şi prosperitatea cooperativei, a satului în care muncesc şi trăiesc. Ca nişte pete mărunte, izolate, pe fundalul acestui demn univers uman, există ici-colo, asemeni buruienilor dintr-un lan, indivizi tributari încă concepţiei retrograde, egoiste, a profitului şi căpătuielii cu orice preţ şi prin orice mijloace. Mai ales în aceste zile, cînd ultimele recolte iau drumul hambarelor sau magaziilor, cînd producţia totală a cooperativelor nu este complet evaluată şi cînd nu sînt stabilite încă roadele muncii fiecăruia, asemenea indivizi, minaţi de acea dezgustătoare mentalitate a rotunjirii veniturilor proprii în dauna muncii celorlalţi, încearcă să „ciupească", să-şi însuşească pe nedrept din averea comună. Spicuim din dosarele aflate în cercetarea organelor de miliţie citeva cazuri : Ion Gheorghe din Căscioarele, comuna Cerchezu, judeţul Constanţa, a depozitat la Gheorghe Aporcăriţei, din aceeaşi localitate, 2 510 kg porumb ştiuleţi şi 45 saci de iută, furaţi de la cooperativa din localitate . Ion Titon şi Florea Dop au fost prinşi de un paznic de cîmp cu 530 kg porumb furat de pe tarlalele cooperativei din Cătane, comuna Negoi-Dolj , Gheorghe Bănică din comuna Poenari-Argeş a fost prins de preşedintele cooperativei din localitate cu două căruţe cu mere furate (circa 1 000 kg), pe care, împreună cu complicii săi, Sofia Bănică şi Gheorghe Motron, se pregătea să le transporte spre valorificare în piaţa oraşului Piteşti. E bine să se ştie că astfel de manifestări și altele asemenea lor sunt considerate de legile intransigente ale statului nostru drept DUMITRU ATANASIU (Continuare în pag. a 2-a) ANUL II Nr. 436 JO 11 OCTOMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani — Duminică 4 octombrie este ZIUA RECOLTEI. Este şi prima zi de vinzare a ALMANAHULUI editat de ziarul :SATUL SOCIALIST" 4" DIN CUPRINS : ® Cît valorează pierderile de recoltă ? ® Vreţi să trăiţi o sută de ani ? • Ştiţi care sînt piticii Europei ? ® Este castorul un inginer hidrotehnic ? • S-au descoperit noi piramide ? • De ce-i dulce zahărul ? ® Există plante carnivore ? ® Unde-i cel mai mic sat din lume ? ® Ce sunt fusele orare ? Preţul unui exemplar 8 lei. Almanahul se află în vinzare la magazinele săteşti din întreaga ţară. In aceste zile, benzile transportoare de la silozul Fabricii de zahăr din Buzău lucrează din plin. În scurt timp, sfecla recoltată de pe ogoare va fi transformată în deliciosul produs Strîmbă-lemne are în plan efectuarea unei lungi călătorii prin ţară. El însă nu se deplasează de unul singur, ci — din obişnuinţă — doreşte să-l însoţească şi Făt-frumos. Titularul postului fiind plecat în concediu, Strîmbă-lemne a apelat la ci-I titori. Cine vrea să de- Vină Făt-frumos ? A primit sute de oferte. Numai din comuna Salcia, judeţul Teleorman, i-au solicitat postul de Făt-frumos următorii : Ion Bădoi de 20 de ani, Trîntori sadea ! Nicolae Dobre de 28 de ani, Virgil Vişan de 22 de ani. S-au prezentat, din aceeaşi comună, şi două candidate pe postul Ilenei Cosînzene. E vorba de Constantina Dobrescu de 23 de ani şi de Constanţa Bunescu de 21 de ani. A început examenul. Strîmbă-lemne îl întreabă pe Ion Bădoi : — De ce vrei să te faci Făt-frumos ? Candidatul a răspuns : — Cred că asta e funcţia ce mi se potriveşte. — Pînă acum mi-ai făcut ? — Am terminat 7 clase la şcoală, am rămas repetent doar o singură dată, am luat 3 000 de lei de la părinţi, am fost pe la Braşov şi Bucureşti, am căutat un post corespunzător dar n-am găsit. Ca Fătfrumos, mi-ar place. Strîmbă-lemne nu l-a angajat. Au venit in faţa comisiei ceilalţi candidaţi. La întrebarea : „De ce vreţi să vă faceţi Feţi-frumoşi", candidaţii au răspuns : — Nu mai avem ce face. A trecut primăvara, a trecut vara, e pe ducă şi toamna. In aceste anotimpuri am tăiat frunză la cîini. Acum nu mai sînt frunze. Ce să facem ? Ne facem Feţi-frumoşi. Strîmbă-lemne nu i-a angajat. Nici ofertele pentru Ileana Cosînzeana n-au fost acceptate. Şi asta din pricină că cei ce aspiră la postul de Făt- POVESTE CU STRÎMBĂ-LEMNE frumos şi la cel al Ilenei Cosînzene sînt în fapt nişte trîntori. La cooperativa agricolă de producţie din Salcia n-au realizat nici o singură normă. Cum să-i angajeze Strîmbă lemne pe aşa posturi prestigioase ? Mai gîndiţi-vă ! D. TARNAUCEANU In lungi drumeţii care porneau din Pekin spre sudul subtropical sau spre nordul înzăpezit, am străbătut cu trenul, cu maşina şi cu piciorul, cu vaporul şi cu avionul, pămîntul ţării-continent, care m-a derutat prin formele lui de relief, imprevizibile, în general muntoase, prin salbele celor peste 5 000 de fluvii, rîuri şi mari, prin văile şi platourile acoperite cu orezării şi doar, rareori, prin cîmpuri netede în care este posibilă prezenţa tractorului. Legat cu un anume cult de destinul dur al pămîntului ameninţăt din strătimpuri de două mari calamităţi — inundaţiile şi secetele — ţăranul chinez s-a luptat ÎNSEMNĂRI DE CĂLĂTORIE Ţăranul chinez biruie „dragonii“ întotdeauna cu asprimea rocilor şi cu sterilitatea fiecărei palme de lut pe care a făcut-o să rodească. O dată cu înfiinţarea comunelor populare şi, treptat, de la un an la altul, săteanul, liber, descătuşat din broboada superstiţiilor şi a exploatării multimilenare, s-a angajat într-o perpetuă bătălie pentru a smulge aceluiaşi pămînt roduri bogate, în condiţiile noului „cod agricol", prezidat de ştiinţă şi de tehnica avansată. Irigaţia, sufletul agriculturii după o expresie citată frecvent în China, a devenit în anii puterii populare busola orientativă a vieţii rurale. Şi, cînd spunem viaţă rurală nu uităm să subliniem că ea încorporează 70 de mii de comune populare. Au fost unu puţini ani — prin 1961 bunăoară — cînd verile năpăstuiau recoltele cu arşiţe, iar primăverile cu inundaţii. Făcusem o primă drumeţie prin satele Chinei după un asemenea ciclu stihinic, care mobilizase intr-un efort inimaginabil, zile şi nopţi, fără contenire, forţe omeneşti. VICTOR VIŞINESCU (Continuare în pag. a 4-a)