Satul Socialist, noiembrie 1970 (Anul 2, nr. 463-487)
1970-11-01 / nr. 463
(Continuare în pag. a 3-a) AGENDA AGRICOLĂ A SĂPTĂMÎNII Săptămîna pe care o încheiem a fost în general frumoasă, cu cer senin şi soare sclipitor. Au existat, deci, condiţii bune pentru executarea în ritm susţinut a tuturor lucrărilor agricole de toamnă. Cooperatorii au muncit intens la recoltat, eliberarea terenului şi transportul produselor la locurile de depozitare, mecanizatorii au arat şi semănat cu griu însemnate suprafeţe. Situaţia centralizată la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii arată, totuşi, că mai sunt încă multe lucrări de executat, că unele sunt serios rămase în urmă faţă de perioada de timp în care ne aflăm. Pentru săptămîna următoare trebuie să reţină atenţia consiliilor de conducere din cooperativele agricole, a specialiştilor urgentarea următoarelor lucrări : CULTURILE DE CÎMP - încheierea în cel mai scurt timp a însămînţării griului impune consiliilor de conducere, specialiştilor din unităţi să organizeze temeinic munca, astfel ca fiecare tractor şi maşină să lucreze la întreaga capacitate. Serviciile de mecanizare din cadrul direcţiilor agricole judeţene trebuie să dirijeze neîntîrziat tractoarele şi semănătorile din unităţile care au terminat semănatul în cooperativele agricole unde lucrările sunt rămase în urmă. © 0 © © \ЛЛЛЛЛЛ\ЛЛЛЛЛЛЛЛЛ^ • Angelo Miculescu, ministrul agriculturii şi silviculturii, care a făcut o vizită în Iran s-a înapoiat în Capitală. În timpul vizitei, ministrul român a purtat discuţii privind extinderea colaborării şi cooperării în domeniul agriculturii dintre România şi Iran. • Prin intermediul întreprinderii de comerţ exterior, „Romtrans", recent au fost exportate în Uniunea Sovietică peste 15 000 tone de produse ale industriei chimice, industriei uşoare, diferite maşini, minerale şi metale, precum şi produse lemnoase. SAUL SICIAUSTCotidian editat de Unii ANUL II Nr. 463 1 DUMINICĂ 1 NOIEMBRIE 1970 4 pagini — зо bani • Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Arte al Republicii Socialiste România, care se află într-o vizită în Polonia, a fost primit de Ştefan Olszowski, secretar al C.C. al P.M.U.P. • Şeful delegaţiei române la cea de-a 16-a Sesiune a Conferinţei generale UNESCO, ambasadorul Valentin Lipatti, a oferit o recepţie în cinstea delegaţiilor participante la lucrările sesiunii. • Preşedintele Consiliului Federal pentru muncă din R.S.F. Iugoslavia, Anton Polagner, împreună cu specialiştii care îl însoţesc, au făcut o vizită la Centrul de perfecţionare a pregătirii cadrelor de conducere din întreprinderi — C.E.P.E.C.A. Oaspeţii au fost însoţiţi de Cornel Hidoş, adjunct al ministrului muncii, în aceeaşi perioadă au fost importate din ţara vecină însemnate cantităţi de minereu de fier, diferite metale, cărbuni, cocs şi apatita. Ministrul comerţului şi navigaţiei al Norvegiei, Otto Grieg fidemand, a avut o întrevedere cu ministrul comerţului exterior, Cornel Burtică. Au fost discutate probleme privind dezvoltarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări, precum şi intensificarea cooperării economice, tehnice şi ştiinţifice dintre România şi Norvegia. CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ A INTRAT IN FAZĂ FINALĂ. ACUM FIECARE ORĂ BUNĂ DE LUCRU ESTE PREŢIOASĂ PENTRU A ÎNCHEIA RAPID. INSĂMÎNŢAREA GRIULUI RECOLTATUL CULTURILOR INSILOZAREA FURAJELOR Campania de toamnă în agricultură încă nu s-a încheiat. Conform datelor centralizate la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, pină la 30 octombrie în cooperativele agricole se însămânţaseră cu griu 1 841 611 hectare reprezentînd 20 de procente din planul stabilit. Harta alăturată ne arată că suprafeţe mari de insămînţat au mai rămas mai ales intr-un număr de judeţe din zona a doua şi din zona a trei. Ce trebuie făcut, cum trebuie acţionat in fiecare cooperativă — ştiu cel mai bine (sau ar trebui să ştie) specialiştii de acolo, preşedintele, consiliul de conducere. Redistribuirea tractoarelor s-a dovedit şi în alte împrejurări o măsură salvatoare. Avînd tocmai în vedere situaţia foarte serioasă a întârzierii realizării integrale a planului la însămînţarea griului, redistribuirea tractoarelor se impune acum cu necesitate. Pentru cooperatori şi mecanizatori, pentru activiştii uniunilor judeţene şi specialiştii din unităţi şi de la direcţiile agricole din 27 de judeţe nu există acum sarcină mai urgentă, mai plină de răspundere decit terminarea insămînţării griului. Cea mai mare parte a recoltelor din acest an a fost strînsă, se află in depozite. Dar nu toată. Lanurile de porumb neculese mai însumează încă 138 812 hectare. Cu viteza de lucru realizată în perioada anterioară, recoltatul porumbului s-ar putea încheia în următoarele 5—1i zile. Stadiul recoltatului în cîteva judeţe continuă insă să ridice mari semne de întrebare. In cooperativele agricole din judeţul Mureş, recoltatul porumbului este realizat doar in proporţie de 36 la sută, în Sibiu — 42 la sută, în Bistriţa-Năsăud — 49 la sută, în Harghita — 59 la sută iar în Cluj — 37 la sută. Ne amintim, în aceste judeţe porumbul a fost reînsămînţat aproape în vară, din care cauză vegetaţia a fost mult intirziată. Majoritatea lanurilor au ajuns însă acum în stadiul de coacere, ceea ce impune măsuri pentru a fi culese în aceste zile încă bune de lucru. Specialiştii din unităţi au datoria să verifice zi de zi lanurile şi să stabilească solele de pe care porumbul poate fi cules. Este o muncă absolut necesară pentru a se evita pierderile, pentru ca întreaga recoltă să fie pusă la adăpost cit mai curînd. (Continuare în pag. a 3-a) Situaţia însâmințârii griului, în cooperativele agricole, la 30 octombrie CARNET Cele patru anotimpuri de cite 3 luni fiecare nu sunt totuşi egale ca importanţă şi nici chiar ca durată, nici pentru oamenii de la ţară, nici pentru cei de la oraş. Anotimpurile au o importanţă mai mare pentru cei de la ţară. Dacă pentru muncitorul de la oraş, munca este aceeaşi, cu cele 8 ore de lucru pe zi, fie că-i vară, fie că-i iarnă, şi la fel pentru funcţionar, pen- Anotimpul recoltării DEMOSTENE BOTEZ tru care timpul e împărţit numai matematic, nesocotind anotimpurile, apoi pentru ţărani, pentru munca la ţară, e cu totul altfel : fiecare anotimp îşi are cerinţele sale şi importanţa sa. Fiecare cere anumite munci, şi le cere la timp : ori, ori ! Aici nu merge ca la birou să mai amîni rezolvarea unei petiţii. Aici, dacă o treabă e făcută mai tîrziu, timpul nu te aşteaptă. Mai tîrziu degeaba o faci. La ţară apoi sînt două anotimpuri „de vîrf" — cum se spune — în care muncile sînt mai urgente şi mai aglomerate : primăvara şi toamna , semănatul (Continuare în pag. a 1-a) . re . • © © © © © De la o vreme încoace, cetăţenii comunei Mehadica, judeţul Caraş Severin, au început să-l salute tot mai rar pe primarul lor, Ion Şandru. Şi nu numai pe el. Ştiau ei ce ştiau ! Unele vorbe — dovedite mai tîrziu ca întemeiate — umblau prin sat şi la adresa secretarului comitetului executiv Gheorghe Brîncoveanu, a contabilului David Gaiţă, a agentului fiscal Ion P. Şandru, ba chiar şi a revizorului Ion Blidaru, de la C.F.I. din cadrul Consiliului popular judeţean. In seama acestor persoane sunt reţinute fapte reprobabile, incompatibile cu calitatea de activişti ai aparatului de stat, persoane care au înşelat încrederea celor din jur, au plătit cu o monedă falsă mandatul în alb ce li s-a acordat. Ei şi-au permis să intre cu mîinile hrăpăreţe în banii consiliului popular — mulţi proveniţi din contribuţia sătenilor — comfundînd casieria instituţiei cu propriul lor buzunar. Dar, iată un exemplu: pentru a fi acoperite unele sume ridicate în mod ilegal, secretarul şi preşedintele comitetului executiv au întocmit state de plată fictive, punîndu-i pe cetăţenii Mihai Neagu, Ilie Ghimboaşă, Iacob Megheleş şi Constantin Şandru să semneze că ar fi lucrat, chipurile, mai multe zile, la construcţia dispensarului medical din comună. Suma ridicată astfel trece de 2 200 lei. Cercetările întreprinse de o comisie formată din activişti de partid şi stat au scos la iveală şi faptul că Gheorghe Brîncoveanu şi-a însuşit în scopuri personale cantitatea de 150 kg ciment din gestiunea consiliului (pentru fapte asemăntăoare, secretarul comitetului executiv a mai fost sancţionat de două ori, în 1936 şi 1967), în timp ce Ion San- CONSTANTIN GALESCU (Continuare in pag. a 4-a) Povestea primarului din Mehadica Atelierul de reparaţii, pe care vi-l prezentăm in această imagine — construit la Bacău —, se numără printre cele mai importante obiective realizate in cadrul acţiunilor inter cooperatiste din judeţul respectiv. . LA PORŢILE DE FIER A doua ecluza a intrat în exploatare Pe marele şantier hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier s-a petrecut vineri un nou eveniment de seamă : prin ecluza de pe malul iugoslav al Dunării a trecut primul convoi de nave. Acest fapt creează condiţii pentru trecerea la o nouă etapă de construcţie a sistemului. In continuare, pe malul românesc al fluviului, se va turna, în partea de amonte a ecluzei încă 40 000 mc de betoane, înălţîndu-i actualul nivel de circa 9 m, în vederea dării ecluzei în exploatare definitivă. De la 15 august 1969 şi pînă in prezent, navigaţia în zona şantierelor Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier" a fost dirijată prin ecluza de pe malul românesc al Dunării, care în această fază de exploatare provizorie a funcţionat numai într-o singură treaptă. In a-acest interval, pe aici au trecut aproape 30 000 de nave sub felurite pavilioane, avînd aproximativ 22 500 000 tone capacitate. Condiţiile bune de navigaţie au permis o continuă creştere a traficului fluvial. Uzina de autoturisme „Pitești". Aspect de pe banda de montaj PĂM@NTUL - OBIECT AL UNUI VAST PROGRAM NAŢIONAL MODELAREA metodă eficace de utilizare cu randament maxim a terenurilor nisipoase din nord-vestul ţării Ing. dr. EFTIMIE STEPANESCU directorul Stațiunii experimentale Oradea S-a discutat mult în presă şi în literatura pedologică despre solurile nisipoase din sudul Olteniei unde s-a creat şi o staţiune experimentală care are ca principal obiect de cercetare valorificarea superioară a acestor terenuri. In prezent, în zona Bechet-Dăbuleni se construieşte şi un ultramodern sistem de irigaţii. Dar soluri nisipoase se găsesc pe o întindere deloc neglijabilă — circă 31000 ha — şi in nord-vestul ţării. Programul naţional de gospodărire a apelor şi îmbunătăţiri funciare prevede ameliorarea şi utilizarea lor cu un înalt randament. Fiind situată în apropierea acestor soluri, staţiunea experimentală pe care o conduc şi-a propus să efectueze cercetări şi observaţii pe terenurile nisipoase şi poate oferi în momentul de faţă practicii agricole date şi soluţii utile. De altfel, unităţile agricole din zonă le-au folosit parţial şi pînă acum cu rezultate ce ni se par demne de luat în consideraţie. Sub raport geomorfologic, zona prezintă un aspect colinar cu o discontinuitate pronunţată, efect al dunelor create de-a lungul timpului şi al reţelei hidrologice complet dezorganizate. Diferenţa de nivel între crestele dunelor şi zona cuprinsă în interdune oscilează între 5 pînă la 20 m. Înclinarea pantei este, de regulă, foarte pronunțată. In zona de interdună, apa freatică se găsește la adîncimea de 1 pînă la 3 m, nefiind insă rare Continuare în pag. a 3-a) Astăzi se împlineşte anul de cînd Maria Podoleanu era în culmea fericirii. Absolvise facultatea de horticultura a Institutului agronomic „Nicolae Bălcescu“ cu media zece şi drept urmare a acestui incontestabil succes fusese repartizat în cooperativa agricolă din Bărcăneşti, comună situată la cîţiva zeci de kilometri depărtare de Capitală. De ce să nu o spunem că mulţi dintre colegii proaspătului inginer îl cam invidiau , şi pentru rezultatele excelente obţinute la învăţătură, şi pentru repartiţia în producţie. Ajuns în cooperativă, proaspătul stagiar avea gînduri mari. Să organizeze o grădină de legume aşa cum scrie la carte. Dar, după cum nu întotdeauna realitatea coincide cu dorinţele oamenilor, bineînţeles că nici la Bărcăneşti conducerea cooperativei nu a avut penibilitatea să-i ofere toate condiţiile necesare pentru ca tînărul inginer să-şi pună imediat planurile în aplicare. A încercat el să facă cîte ceva, iar cînd a văzut că nu izbuteşte să realizeze chiar tot ce îşi propusese şi-a adus aminte subit că suferă de o astenie mai veche. S-a prezentat la specialişti şi după un examen medical a şi fost diagnosticat : „psihopatie polimorfă cu decompensare depresivă pe fond asterizat“. A fost internat la spital trei luni şi apoi a beneficiat de un concediu tot atît de lung, în aşa fel incit de la 15 martie şi pînă la 20 septembrie nu a mai călcat prin cooperativă. De fapt nici nu mai avea de ce să treacă pe acolo. Locuinţa o are în Bucureşti, soţia lucrează tot aici, iar drepturile băneşti (pe timpul spitalizării şi al concediului medical) le ridica tot de aici, de la direcţia agricolă a judeţului Ilfov. Dar timpul a trecut, boala s-a ameliorat simţitor şi aşa cum era şi normal, tînărul inginer trebuia să se întoarcă la Bărcăneşti, unde fusese repartizat. Iar să ajungă la ţară, iar să dea ochii cu cei care nu-l înţeleg, iar să facă naveta în fiecare seară ?, erau întrebări care-i dădeau din nou dureri de cap. Şi atunci a început să se prezinte în audienţă , la direcţia agricolă, la comitetul judeţean de partid, la minister, în toate părţile, numai să obţină un transfer la Institutul de cercetări pentru legumicultura şi floricultură din... Bucureşti. Peste tot însă a primit acelaşi răspuns logic : să se întoarcă în cooperativă şi să se apuce de treabă pentru că în munca de cercetare se recrutează oamenii care au ani de practică şi pentru că el (aşa cum de fapt prevăd şi legile ţării) trebuie să-şi termine stagiatura şi chiar mai mult, să dovedească prin fapte că ştie să aplice în producţie, în viaţa de toate zilele, cunoştinţele dobîndite în facultate. — Bine, dar eu sânt astenic ! Cum să muncesc în cooperativă ? — ne-a spus într-una din zilele trecute pe cînd ieşea de la audienţa ce-i fusese acordată de către secretarul cu problemele agrare al comitetului judeţean de partid. I-am spus şi atunci, i-o spunem şi acum, deşi nu sîntem de specialitate. Practica dovedeşte că de cele mai multe ori astenia se vindecă atunci cînd îţi sufleci mînecile şi te apuci de treabă, cînd din zori şi pînă în noapte, mai ales pe cîmp, in grădină, în vie sau livadă, în aer liber, alături de oameni şi împreună cu ei faci ceea ce trebuie făcut, adică să obţii mai multe legume, mai mulţi struguri, mai multe fructe... Dacă nu înţelegi acest imperativ la 26 de ani, peste cîţiva ani va fi prea tîrziu. Şi e păcat să AL. ŞTEFANESCU (Continuare în pag. a 4-a) DIPLOME ONORATE ȘI NEONORATE RNDURI ADRESATE UNUI STAGIAR ȘI ALTORA CA EL... „Aşa vreau eu!“ Nu o dată, în deplasările sale, Strimbă-lemne a întîlnit oameni pe care atunci cînd îi întrebi de ce nu muncesc, sau de ce îşi neglijează soţia, dau papagaliceşte răspunsul: „Aşa vreau eu!" Dacă ai întîlni unul care se dă cu capul de stîlpul de telegraf şi l-ai întreba de ce face aşa şi ţi-ar răspunde : „Aşa vreau eu!“, l-ai lăsa să-şi continue „activitatea", deoarece nu pe tine te doare capul, ci pe el. Dacă îl vezi pe gestionar că te fură la cîntar şi atunci cînd îi reproşezi spune : „Aşa vreau eu !" treaba se schimbă, că doar e vorba de buzunarul tău şi al altora. O vrea el, dar nu vrem noi! Poate unii socotesc că munca unui factor poştal într-o comună e simplă. Nimic mai neadevărat. Şi iată un caz : în comuna Faraoane din judeţul Vrancea e factor poştal Niculae Ştefu. E factor doar pe statul de salariu, fiindcă meseria nu şi-o face. In problema difuzării ziarelor el are o metodă originală. Fiecare abonat primeşte ziarul de azi, peste 10 zile. Uneori primeşte cite un teanc odată. Nu mai e nevoie să amintim că ziarul, dacă nu îl primeşti în ziua apariţiei, nu mai ai de ce să-l citeşti. Ori de cite ori e întrebat de ce nu aduce ziarele la timp, dă invariabil acelaşi răspuns : „Aşa vreau eu !“ Cetăţenii au făcut sesizări la organele judeţene, acestea l-au chemat la ordine, dar factorul poştal „lucrează“ tot cu 10 zile în urmă pentru că... aşa vrea el ! Intr-o zi mai mulţi abonaţi „decadal“ la ziare, l-au oprit pe factorul poştal şi i-au spus: „Dacă POVESTE cu STRâMBĂ LEMNE aşa vrei tu să munceşti, noi suntem de părere să renunţi la această funcţie şi să laşi locul altuia mai conştiincios". Revoltat, factorul poştal care se conduce după principiul „Aşa vreau eu“ a întrebat : „De ce ?" „Pentru că... așa vrem noi !“ a sosit prompt răspunsul. GH. NEAGU