Satul Socialist, noiembrie 1970 (Anul 2, nr. 463-487)

1970-11-01 / nr. 463

(Continuare în pag. a 3-a) AGENDA AGRICOLĂ A SĂPTĂMÎNII Săptămîna pe care o încheiem a fost în gene­ral frumoasă, cu cer senin şi soare sclipitor. Au existat, deci, condiţii bune pentru executarea în ritm susţinut a tuturor lucrărilor agricole de toamnă. Cooperatorii au muncit intens la recol­tat, eliberarea terenului şi transportul produse­lor la locurile de depozitare, mecanizatorii au arat şi semănat cu griu însemnate suprafeţe. Si­tuaţia centralizată la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii arată, totuşi, că mai sunt încă multe lucrări de executat, că unele sunt serios rămase în urmă faţă de perioada de timp în care ne aflăm. Pentru săptămîna următoare trebuie să reţină atenţia consiliilor de conducere din cooperati­vele agricole, a specialiştilor urgentarea urmă­toarelor lucrări : CULTURILE DE CÎMP - încheierea în cel mai scurt timp a însămîn­­ţării griului impune consiliilor de conducere, specialiştilor din unităţi să organizeze temeinic munca, astfel ca fiecare tractor şi maşină să lu­creze la întreaga capacitate.­­ Serviciile de mecanizare din cadrul direcţii­lor agricole judeţene trebuie să dirijeze neîntîr­­ziat tractoarele şi semănătorile din unităţile care au terminat semănatul în cooperativele agricole unde lucrările sunt rămase în urmă. © 0 © © \ЛЛЛЛЛЛ\ЛЛЛЛЛЛЛЛЛ^ • Angelo Miculescu, ministrul agriculturii şi silviculturii, care a făcut o vizită în Iran s-a îna­poiat în Capitală. În timpul vizitei, ministrul ro­mân a purtat discuţii privind extinderea colabo­rării şi cooperării în domeniul agriculturii din­tre România şi Iran. • Prin intermediul întreprinderii de comerţ exterior, „Romtrans", recent au fost exportate în Uniunea Sovietică peste 15 000 tone de produse ale industriei chimice, industriei uşoare, dife­rite maşini, minerale şi metale, precum şi pro­duse lemnoase. SAUL SICIAUST­­Cotidian editat de Unii­­ ANUL II Nr. 463 1 DUMINICĂ 1 NOIEMBRIE 1970 4 pagini — зо bani­­ • Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Arte al Republicii So­cialiste România, care se află într-o vizită în Polonia, a fost primit de Ştefan Olszowski, se­cretar al C.C. al P.M.U.P. • Şeful delegaţiei române la cea de-a 16-a Sesiune a Conferinţei generale UNESCO, ambasadorul Valentin Lipatti, a oferit o recep­ţie în cinstea delegaţiilor participante la lucră­rile sesiunii. • Preşedintele Consiliului Federal pentru mun­că din R.S.F. Iugoslavia, Anton Polagner, îm­preună cu specialiştii care îl însoţesc, au făcut o vizită la Centrul de perfecţionare a pregătirii cadrelor de conducere din întreprinderi — C.E.P.E.C.A. Oaspeţii au fost însoţiţi de Cornel Hidoş, adjunct al ministrului muncii, în aceeaşi perioadă au fost importate din ţara vecină însemnate cantităţi de minereu de fier, diferite metale, cărbuni, cocs şi apatita.­­ Ministrul comerţului şi navigaţiei al Nor­vegiei, Otto Grieg fidemand, a avut o între­vedere cu ministrul comerţului exterior, Cornel Burtică. Au fost discutate probleme privind dez­voltarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări, precum şi intensificarea cooperării economice, tehnice şi ştiinţifice dintre Româ­nia şi Norvegia. CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ A INTRAT IN FAZĂ FINALĂ. ACUM FIECARE ORĂ BUNĂ DE LUCRU ESTE PREŢIOASĂ PENTRU A ÎNCHEIA RAPID. INSĂMÎNŢAREA GRIULUI RECOLTATUL CULTURILOR INSILOZAREA FURAJELOR C­ampania de toamnă în agri­cultură încă nu s-a încheiat. Conform datelor centralizate la Ministerul Agriculturii şi Silvi­culturii, pină la 30 octombrie în cooperativele agricole se însămân­ţaseră cu griu 1 841 611 hectare re­­prezentînd 20 de procente din pla­nul stabilit. Harta alăturată ne a­­rată că suprafeţe mari de insămîn­­ţat au mai rămas mai ales intr-un număr de judeţe din zona a doua şi din zona a trei. Ce trebuie făcut, cum trebuie acţionat in fiecare coo­perativă — ştiu cel mai bine (sau ar trebui să ştie) specialiştii de aco­lo, preşedintele, consiliul de condu­cere. Redistribuirea tractoarelor s-a dovedit şi în a­lte împrejurări o măsură salvatoare. Avînd tocmai în vedere situaţia foarte serioasă a întârzierii realizării integrale a pla­nului la însămînţarea griului, re­distribuirea tractoarelor se impune acum cu necesitate. Pentru coope­ratori şi mecanizatori, pentru acti­viştii uniunilor judeţene şi specia­liştii din unităţi şi de la direcţiile agricole din 27 de judeţe nu există acum sarcină mai urgentă, mai pli­nă de răspundere decit terminarea insămînţării griului. Cea mai mare parte a recoltelor din acest an a fost strînsă, se află in depozite. Dar nu toată. Lanurile de porumb neculese mai însumează încă 138 812 hectare. Cu viteza de lucru realizată în perioada anteri­oară, recoltatul porumbului s-ar putea încheia în următoarele 5—1i zile. Stadiul recoltatului în cîteva judeţe continuă insă să ridice mari semne de întrebare. In cooperative­le agricole din judeţul Mureş, re­coltatul porumbului este realizat doar in proporţie de 36 la sută, în Sibiu — 42 la sută, în Bistriţa-Nă­­săud — 49 la sută, în Harghita — 59 la sută iar în Cluj — 37 la sută. Ne amintim, în aceste judeţe po­rumbul a fost reînsămînţat aproa­pe în vară, din care cauză vegeta­ţia a fost mult intirziată. Majorita­tea lanurilor au ajuns însă acum în stadiul de coacere, ceea ce impune măsuri pentru a fi culese în aces­te zile încă bune de lucru. Specia­liştii din unităţi au datoria să ve­rifice zi de zi lanurile şi să stabi­lească solele de pe care porumbul poate fi cules. Este o muncă abso­lut necesară pentru a se evita pier­derile, pentru ca întreaga recoltă să fie pusă la adăpost cit mai curînd. (Continuare în pag. a 3-a) Situaţia însâmințârii griului, în cooperativele agricole, la 30 octombrie CARNET Cele patru anotimpuri de cite 3 luni fiecare nu sunt totuşi egale ca importanţă şi nici chiar ca durată, nici pen­tru oamenii de la ţară, nici pentru cei de la oraş. Ano­timpurile au o importanţă mai mare pentru cei de la ţară. Dacă pentru muncitorul de la oraş, munca este aceeaşi, cu cele 8 ore de lucru pe zi, fie că-i vară, fie că-i iarnă, şi la fel pentru funcţionar, pen- Anotimpul recoltării DEMOSTENE BOTEZ tru care timpul e împărţit nu­mai matematic, nesocotind anotimpurile, apoi pentru ţă­rani, pentru munca la ţară, e cu totul altfel : fiecare ano­timp îşi are cerinţele sale şi importanţa sa. Fiecare cere anumite munci, şi le cere la timp : ori, ori ! Aici nu merge ca la birou să mai amîni re­zolvarea unei petiţii. Aici, dacă o treabă e făcută mai tîrziu, timpul nu te aşteaptă. Mai tîrziu degeaba o faci. La ţară apoi sînt două anotimpuri „de vîrf" — cum se spune — în care muncile sînt mai ur­gente şi mai aglomerate : pri­măvara şi toamna , semănatul (Continuare în pag. a 1-a) . r­e . • © © © © © De la o vreme încoace, cetăţe­nii comunei Mehadica, judeţul Caraş Severin, au început să-l sa­lute tot mai rar pe primarul lor, Ion Şandru. Şi nu numai pe el. Ştiau ei ce ştiau ! Unele vorbe — dovedite mai tîrziu ca întemeiate — umblau prin sat şi la adresa se­cretarului comitetului executiv Gheorghe Brîncoveanu, a conta­bilului David Gaiţă, a agentului fiscal Ion P. Şandru, ba chiar şi a revizorului Ion Blidaru, de la C.F.I. din cadrul Consiliului popu­lar judeţean. In seama acestor persoane sunt reţinute fapte repro­babile, incompatibile cu calitatea de activişti ai aparatului de stat, persoane care au înşelat încrede­rea celor din jur, au plătit cu o monedă falsă mandatul în alb ce li s-a acordat. Ei şi-au permis să intre cu mîinile hrăpăreţe în banii consiliului popular — mulţi prove­niţi din contribuţia sătenilor — comfundînd casieria instituţiei cu propriul lor buzunar. Dar, iată un exemplu: pentru a fi acoperite unele sume ridicate în mod ilegal, secretarul şi preşedin­tele comitetului executiv au întoc­mit state de plată fictive, punîn­­du-i pe cetăţenii Mihai Neagu, Ilie Ghimboaşă, Iacob Megheleş şi Constantin Şandru să semneze că ar fi lucrat, chipurile, mai multe zile, la construcţia dispensarului medical din comună. Suma ridicată astfel trece de 2 200 lei. Cercetările întreprinse de o comisie formată din activişti de partid şi stat au scos la iveală şi faptul că Gheor­ghe Brîncoveanu şi-a însuşit în scopuri personale cantitatea de 150 kg ciment din gestiunea consiliu­lui (pentru fapte asemăntăoare, se­cretarul comitetului executiv a mai fost sancţionat de două ori, în 1936 şi 1967), în timp ce Ion San- CONSTANTIN GALESCU (Continuare in pag. a 4-a) Povestea primarului din Mehadica Atelierul de reparaţii, pe care vi-l prezentăm in această imagine — construit la Bacău —, se numără printre cele mai importante obiective realizate in cadrul acţiunilor inter cooperatiste din judeţul respectiv. ­ . LA PORŢILE DE FIER A doua ecluza a intrat în exploatare Pe marele şantier hidroener­getic şi de navigaţie de la Porţile de Fier s-a petrecut vineri un nou eveniment de seamă : prin ecluza de pe ma­lul iugoslav al Dunării a tre­cut primul convoi de nave. A­­cest fapt creează condiţii pen­tru trecerea la o nouă etapă de construcţie a sistemului. In continuare, pe malul româ­nesc al fluviului, se va turna, în partea de amonte a eclu­zei încă 40 000 mc de betoa­ne, înălţîndu-i actualul nivel d­e­ circa 9 m, în vederea dării ecluzei în exploatare defini­tivă. De la 15 august 1969 şi pînă in prezent, navigaţia în zona şantierelor Sistemului hidro­energetic şi de navigaţie „Por­ţile de Fier" a fost dirijată prin ecluza de pe malul ro­mânesc al Dunării, care în a­­ceastă fază de exploatare pro­vizorie a funcţionat numai într-o singură treaptă. In a-a­cest interval, pe aici au tre­cut aproape 30 000 de nave sub felurite pavilioane, avînd a­­proximativ 22 500 000 tone ca­pacitate. Condiţiile bune de navigaţie au permis o conti­nuă creştere a traficului flu­vial. Uzina de autoturisme „Pitești". Aspect de pe banda de montaj PĂM@NTUL - OBIECT AL UNUI VAST PROGRAM NAŢIONAL MODELAREA metodă eficace de utilizare cu randament maxim a terenurilor nisipoase din nord-vestul ţării Ing. dr. EFTIMIE STEPANESCU directorul Stațiunii experimentale Oradea S-a discutat mult în presă şi în literatura pedologică despre solu­rile nisipoase din sudul Olteniei unde s-a creat şi o staţiune expe­rimentală care are ca principal obiect de cercetare valorificarea superioară a acestor terenuri. In prezent, în zona Bechet-Dăbuleni se construieşte şi un ultramodern sistem de irigaţii. Dar soluri nisi­poase se găsesc pe o întindere deloc neglijabilă — circă 31000 ha — şi in nord-vestul ţării. Pro­gramul naţional de gospodărire a apelor şi îmbunătăţiri funciare prevede ameliorarea şi utilizarea lor cu un înalt randament. Fiind situată în apropierea a­­cestor soluri, staţiunea experimen­tală pe care o conduc şi-a propus să efectueze cercetări şi observa­ţii pe terenurile nisipoase şi poate oferi în momentul de faţă practicii agricole date şi soluţii utile. De altfel, unităţile agricole din zonă le-au folosit parţial şi pînă acum cu rezultate ce ni se par demne de luat în consideraţie. Sub raport geomorfologic, zona prezintă un aspect colinar cu o discontinuitate pronunţată, efect al dunelor create de-a lungul timpu­lui şi al reţelei hidrologice complet dezorganizate. Diferenţa de nivel între crestele dunelor şi zona cu­prinsă în interdune oscilează în­tre 5 pînă la 20 m. Înclinarea pan­tei este, de regulă, foarte pronun­țată. In zona de interdună, apa freatică se găsește la adîncimea de 1 pînă la 3 m, nefiind insă rare Continuare în pag. a 3-a) Astăzi se împlineşte anul de cînd Maria Podoleanu era în culmea fericirii. Ab­solvise facultatea de hor­ticultura a Institutului a­­gronomic „Nicolae Băl­­cescu“ cu media zece şi drept urmare a acestui incontestabil succes fu­sese repartizat în coope­rativa agricolă din Băr­­căneşti, comună situată la cîţiva zeci de kilo­metri depărtare de Capi­tală. De ce să nu o spu­nem că mulţi dintre co­legii proaspătului inginer îl cam invidiau , şi pen­tru rezultatele excelente obţinute la învăţătură, şi pentru repartiţia în producţie. Ajuns în cooperativă, proaspătul stagiar avea gînduri mari. Să organi­zeze o grădină de legume aşa cum scrie la carte. Dar, după cum nu întot­deauna realitatea co­incide cu dorinţele oa­menilor, bineînţeles că nici la Bărcăneşti condu­cerea cooperativei nu a avut penibilitatea să-i o­­fere toate condiţiile ne­cesare pentru ca tînărul inginer să-şi pună ime­diat planurile în aplicare. A încercat el să facă cîte ceva, iar cînd a văzut că nu izbuteşte să realizeze chiar tot ce îşi propusese şi-a adus aminte subit că suferă de o astenie mai veche. S-a prezentat la specialişti şi după un examen medical a şi fost diagnosticat : „psihopatie polimorfă cu decompen­­sare depresivă pe fond asterizat“. A fost inter­nat la spital trei luni şi apoi a beneficiat de un concediu tot atît de lung, în aşa fel incit de la 15 martie şi pînă la 20 sep­tembrie nu a mai călcat prin cooperativă. De fapt nici nu mai avea de ce să treacă pe acolo. Lo­cuinţa o are în Bucu­reşti, soţia lucrează tot aici, iar drepturile bă­neşti (pe timpul spitali­zării şi al concediului medical) le ridica tot de aici, de la direcţia agri­colă a judeţului Ilfov. Dar timpul a trecut, boala s-a ameliorat sim­ţitor şi aşa cum era şi normal, tînărul inginer trebuia să se întoarcă la Bărcăneşti, unde fusese repartizat. Iar să ajungă la ţară, iar să dea ochii cu cei care nu-l înţeleg, iar să facă naveta în fiecare seară ?, erau întrebări care-i dădeau din nou dureri de cap. Şi atunci a început să se prezinte în audienţă , la direcţia agricolă, la comitetul ju­deţean de partid, la mi­nister, în toate părţile, numai să obţină un transfer la Institutul de cercetări pentru legumi­cultura şi floricultură din... Bucureşti. Peste tot însă a primit acelaşi răs­puns logic : să se întoarcă în cooperativă şi să se a­­puce de treabă pentru că în munca de cerce­tare se recrutează oa­menii care au ani de practică şi pentru că el (aşa cum de fapt prevăd şi legile ţării) trebuie să-şi termine stagiatura şi chiar mai mult, să do­vedească prin fapte că ştie să aplice în produc­ţie, în viaţa de toate zi­lele, cunoştinţele dobîn­­dite în facultate. — Bine, dar eu sânt astenic ! Cum să mun­cesc în cooperativă ? — ne-a spus într-una din zilele trecute pe cînd ieşea de la audienţa ce-i fusese acordată de către secretarul cu problemele agrare al comitetului ju­deţean de partid. I-am spus şi atunci, i-o spunem şi acum, deşi nu sîntem de specialitate. Practica dovedeşte că de cele mai multe ori aste­nia se vindecă atunci cînd îţi sufleci mînecile şi te apuci de treabă, cînd din zori şi pînă în noapte, mai ales pe cîmp, in grădină, în vie sau li­vadă, în aer liber, alături de oameni şi împreună cu ei faci ceea ce trebuie făcut, adică să obţii mai multe legume, mai mulţi struguri, mai multe fruc­te... Dacă nu înţelegi acest imperativ la 26 de ani, peste­ cîţiva ani va fi prea tîrziu. Şi e păcat să AL. ŞTEFANESCU (Continuare în pag. a 4-a) DIPLOME ONORATE ȘI NEONORATE R­NDURI ADRESATE UNUI STAGIAR ȘI ALTORA CA EL... „Aşa vreau eu!“ Nu o dată, în deplasă­rile sale, Strimbă-lemne a întîlnit oameni pe care atunci cînd îi întrebi de ce nu muncesc, sau de ce îşi neglijează soţia, dau papagaliceşte răspunsul: „Aşa vreau eu!" Dacă ai întîlni unul care se dă cu capul de stîlpul de te­legraf şi l-ai întreba de ce face aşa şi ţi-ar răs­punde : „Aşa vreau eu!“, l-ai lăsa să-şi continue „activitatea", deoarece nu pe tine te doare capul, ci pe el. Dacă îl vezi pe gestio­nar că te fură la cîntar şi atunci cînd îi repro­şezi spune : „Aşa vreau eu !" treaba se schimbă, că doar e vorba de buzu­narul tău şi al altora. O vrea el, dar nu vrem noi! Poate unii socotesc că munca unui factor poştal într-o comună e simplă. Nimic mai neadevărat. Şi iată un caz : în comuna Faraoane din judeţul Vrancea e factor poştal Niculae Ştefu. E factor doar pe statul de salariu, fiindcă meseria nu şi-o face. In problema difu­zării ziarelor el are o metodă originală. Fiecare abonat primeşte ziarul de azi, peste 10 zile. Uneori primeşte cite un teanc o­­dată. Nu mai e nevoie să amintim că ziarul, dacă nu îl primeşti în ziua a­­pariţiei, nu mai ai de ce să-l citeşti. Ori de cite ori e întrebat de ce nu aduce ziarele la timp, dă invariabil acelaşi răs­puns : „Aşa vreau eu !“ Cetăţenii au făcut sesi­zări la organele judeţene, acestea l-au chemat la ordine, dar factorul poş­tal „lucrează“ tot cu 10 zile în urmă pentru că... aşa vrea el ! Intr-o zi mai mulţi a­­bonaţi „decadal“ la ziare, l-au oprit pe factorul poştal şi i-au spus: „Dacă­ ­ POVESTE cu STRâMBĂ LEMNE aşa vrei tu să munceşti, noi suntem de părere să renunţi la această func­ţie şi să laşi locul altuia mai conştiincios". Revoltat, factorul poş­tal care se conduce după principiul „Aşa vreau eu“ a întrebat : „De ce ?" „Pentru că... așa vrem noi !“ a sosit prompt răs­punsul. GH. NEAGU

Next