Satul Socialist, ianuarie 1971 (Anul 3, nr. 515-539)

1971-01-03 / nr. 515

! /г Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, In aceste clipe solemne, cinci se termină încă un an de activitate rodnică şi înfăptuiri re­­marcabile, cînd ne aflăm în pragul unui an nou, vă adresez tuturor un căl­duros mesaj de salut din partea Comitetului Central al Par­tidului Comu­nist Român, a Consiliului de Stat şi a guver­nului Republi­cii Socialiste România. Pentru po­porul nostru, această sărbă­toare are o semnificaţie deosebită, de­oarece ea mar­chează nu nu­mai sfirşitul u­­nui an de viaţă şi muncă, ci şi încheierea pla­nului cincinal 1966—1970 cu rezultate bune, cu un bilanţ bogat. In aceşti ani, România socialistă a urcat o nouă treaptă în ascensiunea ei conti­nuă pe calea civilizaţiei. S-au dezvol­tat şi modernizat forţele de producţie ale ţării, a crescut avuţia naţională. Ca urmare a rezultatelor obţinute în producţia mate­rială, a crescut venitul naţional, au fost luate noi măsuri pentru îmbunătăţirea con­diţiilor de viaţă ale populaţiei de la oraşe şi sate. In această perioadă s-a înfăptuit majorarea generală a salariilor, îndeosebi a celor mici, au fost sporite pensiile, alocaţiile pentru copii, s-a intensificat construcţia de locuinţe. Statul nostru socialist a alocat fon­duri însemnate pentru dezvoltarea învăţă­­mîntului, culturii, ocrotirii sănătăţii. Putem spune că întregul program de edificare eco­nomică şi socială adoptat cu cinci ani în urmă de Congresul al IX-lea al partidului a fost îndeplinit cu succes. Anul 1970 a fost, după cum se ştie, şi un an de grele încercări pentru poporul român ; inundaţiile din primăvară au pricinuit pa­gube mari eco­nomiei naţio­nale şi popu­laţiei. Poporul nostru şi-a do­vedit însă şi cu acest prilej înalta forţă morală, erois­mul, patriotis­mul său fier­binte. In ciuda greutăţilor, pla­nul industrial a fost înd­epli­­nit, agricultura a furnizat eco­nomiei naţio­nale importan­te cantităţi de produse. Măsu­rile luate au permis asigu­rarea fondului de mărfuri a­­groalimentare necesar aprovi­zionării popu­laţiei. Toate a­­cestea sunt dovadă eloc­ventă a trăi­niciei şi supe­riorităţii orin­­duirii noastre socialiste, a capacităţii poporu­lui român de a infringe şi depăşi orice ob­stacole in mersul său triumfător spre comu­nism. Progresele pe care le-am obţinut sunt o vie şi pregnantă întruchipare a activităţii neo­bosite desfăşurate de clasa muncitoare, de ţărănime şi intelectualitate, de toţi cetăţenii, fără deosebire de naţionalitate, care urmează cu încredere nestrămutată politica partidu­lui — expresie a intereselor fundamentale şi a aspiraţiilor celor mai arzătoare ale poporu­lui nostru. Daţi-mi voie ca pentru toate aceste realizări, pentru munca nobilă închi­nată înfloririi patriei noastre scumpe, Româ­nia socialistă, să vă adresez tuturor, dragi (Continuare in pag. 2-a) CONS­TR Avem noi o baladă, dintre toate cea mai plină de tîlcuri, de înţelesuri şi de sentimente, cu un nume frumos izvorît dintr-o da­tină superbă, datina muncii noastre dinţii — „Mioriţa", şi mai avem alături de ea încă luna, „Meşterul Manole“, care ne supra­­vieţuieşte prin timp. De-aici eu ajung la un singur gînd şi mă opresc la el ca la un ţărm pe care se aşteaptă într-una corăbii. Un ţărm aici, un alt ţărm din­colo. Legenda spune că de-aici tre­ceau oierii, cu oile lor în acea splendidă călătorie după iarbă „deasă şi grasă", însoţiţi de dulăii de stînă, de doina de pe fluiere, sub cer de noapte sau sub cer de amiază. Cred că din acest motiv îi şi spune Vadu Oii. Ре-aici se lega un pămînt al păstorilor cu un pămînt care se deschidea la mare şi de-aici, peste mare, spre alt pămînt de păstori de legendă, poate spre Colhida cea cu berbe­cul cu lina de aur. Am mai trecut o dată peste flu­viu, cînd cu Mihai Viteazul la Giurgiu, şi-am pus de-atunci te­melia hotărîrii de-a fi prieteni, şi mai încoace cu anii am ridicat un arc simbolic al dragostei frăţeşti de la Giurgiu pînă la Russe. Au trecut şi duşmani peste fluviu, dar li s-au împotrivit rîurile ramu­rile, „tot ce mişcă-n ţara asta". Şi cînd s-au liniştit vînturile ce ne-au bîntuit, cînd ne-am rostuit, cu desăvîrşire, ne-am adunat toţi meşterii mari şi-n frunte cu ma­rele nostru Meşter cu inimă de aur, PARTIDUL, am hotărît la ceas de neîntinată încredere, la ora hotărîrilor supreme să punem temelia celei mai minore zidiri că­reia i-am dat cel mai scump nume — SOCIALISMUL. ■k Au crescut meşterii. Au crescut zdraveni şi au împînzit ţara. Am auzit de ei la Reşiţa, la Galaţi, la Brăila, la Bucureşti, la Braşov, pretutindeni. Cei mai buni dintre ei se adună la locuri anume şi ho­tărăsc : aici la Turnu Severin vom ridica o hidrocentrală, aici vom construi un pod, aici, o nouă u­­zină, un nou combinat, un port aici ca să ne plece şi să ni se întoarcă vapoarele, dincoace o baladă... Meşterii ies din amfiteatre, co­boară din biblioteci universitare pe şantiere şi urcă pe schele. Fac o­ţeluri speciale (aţi auzit de oţelul F.D. — adică oţel pentru Podul de peste Dunăre?), execută suduri ca să dureze şi străpung valurile fără chesoane, fără acele uriaşe clopo­te de oţel (fapt singular în teh­nica mondială a fixării pilonilor) statornicind picioarele podului a­­dînc în inima fluviului. — Cîţî meşteri au fost ca dum­neata, Zaharie Ghidănac ? — Mulţi, mulţi de tot. Milioa­ne. In milioane de piepturi emo­ţiile au fost la fel de puternice cînd, în faţa uneia din cele mai impunătoare şi splendide opere ar­hitectonice (podul Giurgeni—Vadu Oii), tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi alţi conducători de partid şi de stat au asistat la acel examen al bărbăţiei, al severităţii, al artei şi al efortului patriotic pe care l-am numit inaugurare. Cîte asemenea inaugurări, cîte asemenea acolade peste timp, cîte zboruri de lumină peste fluvii şi cîte opere ale meş­terilor români n-au fost şi nu sînt la fel sărbătorite ? De ce oare să nu-i numesc pe aceşti meşteri, făuritorii unei ţări de sentimente ? Eu cred că sîn­­tem o ţară de mari şi nobile sen­timente : sentimentul eternităţii, sentimentul construcţiei, sentimen­tul neabătut al prieteniei... V. M. BASARAB (Continuare în pag. 2-a) Stiri SICULISI ANUL III Nr. 515 DUMINICA 3 IANUARIE 1971 4 pagini — 30 bani I Tradiţionalele urări de Anul Nou adresate conducătorilor de partid şi de stat de către pionieri şi şcolari In prag de an nou, pionieri şi şcolari bucureşteni, „ambasadori" ai celor mai tinere vlăstare, au ve­nit, cu inimile pline de bucuria co­pilăriei fericite, să ureze condu­cătorilor partidului şi statului să­nătate şi fericire, să-şi exprime prin versurile avîntate ale „Plugu­­şorului" pionieresc sentimentele de dragoste şi recunoştinţă faţă de Partidul Comunist Român. La ceasurile dimineţii de miercuri, 30 decembrie 1970, în faţa sediului Comitetului Central clinchetele clopoţeilor şi pocnetele de bici se îngemănau cu sunetele tradiţionalelor buhaie. Micii ură­tori, băieţi şi fete, cu obrajii îm­bujoraţi, au fost întîmpinaţi cu căldură şi dragoste părintească de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Ver­­deț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Petre Lupu, Ma­nea Mănescu, Dumitru Popa, Du­mitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ște­fan Voitec, Iosif Banc, Petre Bla­­jovici, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Pati­­lineţ, Ion Stănescu, precum şi de Mircea Maliţa, ministrul învăţă­­mîntului. Copiii, îmbrăcaţi în frumosul port popular specific diferitelor zone ale ţării ori în vestminte caracteris­(Continuare în pag. 4-a) REVELION ’71­ ­„Cu mese întinse şi făclii aprinse... Noaptea de Anul Nou... Ferestrele case­lor sînt luminate, bucuria îi întîmpină pe colindători în prag : „Bucuroşi de oas­peţi ?" „Bucuroşi, bucuroşi. Poftiţi, prea­cinstiţi oaspeţi, şi gustaţi din bunătăţile noastre !" Mesele sînt îmbelşugate. Vinul este încărcat de aroma pămîntului şi a cerului, poartă in el mireasma grădinilor SEMNE BUNE ANUL­ARE ...Am însoţit o ceată de colin­dători, prin satele patriei. Iti­­nerariul nostru nu a fost pre­stabilit. Pur şi simplu, ne-am lăsat conduşi de întîmplare. Dar, de oriunde am urat, Am urat şi colindat. Am găsit şirag de case. Mai frumoase, luminoase... Comuna Leţcani, judeţul IAŞI : oamenii de aci sunt buni gospodari. Cooperativa lor are o avere de aproape 9 mili­oane lei. Cum să nu crească averea cînd a fost adunată de coopera­tori harnici ca Toader Vintileac care, împreună cu soţia, a reali­zat 495 norme ? Ne aşteaptă cu masa pusă, înconjurat de cei 5 copii ai săi, îi urăm „La mai mult şi la mai bine". Toader Vintileac are braţe tari şi pri­virea limpede. Este un om care ştie ce vrea. E multă bucurie şi în casa cooperatorilor Sandu Constan­tin şi Gheorghe Botezatu, care petrec revelionul în case noi, construite în acest an cu aju­torul statului. La pensionarul cooperator Tache Gribincea, in vîrstă de 71 de ani, au venit să petrea­că revelionul cei 81 de membri ai familiei, fiii, nepoţii, cuscrii şi cumetrii , o familie puter­nică. Ce le-am putea ura ? „Ani mulţi şi nepoţi şi mai mulţi. Ce e în casă să rodească, ce e afară să sporească”. Nicolae Anuşca, deşi are 69 de ani, este „tare ca fierul, iute ca oţelul". Lucrează la ferma zoo­tehnică. In afară de pensie, a cîştigat, prin muncă, 4 545 lei. L-am găsit în pragul casei îm­brăcat intr-un frumos vestmînt. Ne mărturiseşte că în anul care vine va munci şi mai mult. PAUL URDEA cu sprijinul corespondenţilor judeţeni (Continuare în pag. 3-a) şi a pădurilor. Clinchetul paharelor e dulce, ca o şoaptă de dragoste... E noaptea de îngemănare a doi ani , a celui care a trecut, purtînd blazonul muncii şi al hărniciei, al eforturilor pen­tru recolte bogate, pentru ca ograda coo­perativei să fie mai plină de vite, pentru ca întreaga noastră viaţă să fie mai fru­moasă­­ a anului ce va veni, purtînd pe­cetea încrederii şi a dăruirii ; încredere în viitorul nostru, făurit sub conducerea Înţeleaptă a partidului : dăruirea în mun­că a fiecăruia şi a tuturor pentru aplica­rea hotărîrii noastre nestrămutate de a smulge pămîntului recolte tot mai bogate. îî • ® • • ® HOTĂRέRE ale Consiliului de Miniştri privind: Л­ ­ înfiinţarea întreprinderilor şi staţiunilor pentru me­canizarea agriculturii şi organizarea activităţii acestora; ф îmbunătăţirea cointeresării materiale a lucrătorilor din întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii Pentru înfăptuirea în continuare a măsurilor adoptate de conduce­rea partidului privind îmbunătă­ţirea organizării, conducerii şi pla­nificării agriculturii cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu din 23 noiembrie 1970, Consiliul de Miniştri a aprobat două hotărîri cu privire la orga­nizarea întreprinderilor şi staţiuni­lor pentru mecanizarea agricultu­rii, precum şi în legătură cu spori­rea cointeresării materiale a lu­crătorilor din aceste unităţi. Corespunzător primei hotărîri, se înfiinţează în fiecare judeţ, cu în­cepere de la 1 ianuarie 1971, cîte o întreprindere pentru mecaniza­rea agriculturii, organizaţii econo­mice republicane care vor func­ţiona pe principiul gestiunii econo­mice proprii. Ele vor fi subordo­nate Ministerului Agriculturii şi Silviculturii şi Comitetelor execu­tive ale consiliilor populare jude­ţene. Hotărîrea prevede, de asemenea, că începînd tot de la 1 ianuarie vor funcţiona 772 staţiuni pentru mecanizarea agriculturii, ca unităţi ale întreprinderilor susmenţiona­te. Staţiunile vor fi organizate pe principiul gestiunii economice in­terne, fiecare dintre ele deservind unităţile cooperatiste pentru care s-a constituit consiliul intercoope­­ratist. întreprinderile şi staţiunile pen­tru mecanizarea agriculturii vor organiza pentru fiecare cooperati­vă agricolă cîte o secţie de mecani­zare care va reuni, pentru exploa­tare şi întreţinere, atît mijloacele proprii cît şi cele care aparţin coo­perativelor agricole, îndeplinind în acest fel funcţia de sector mecanic al cooperativei respective. Pentru executarea lucrărilor în fermele şi brigăzile cooperativelor, se vor constitui formaţiuni perma­nente alcătuite din mecanici agri­coli şi cooperatori, care vor pre­lua anumite suprafeţe şi vor răs­punde de întreaga activitate de la începutul lucrărilor şi pînă la strîngerea şi depozitarea recoltei. Mecanicii agricoli vor lucra în a­­cord global şi vor fi retribuiţi în raport cu producţiile ce se obţin de echipa în care sunt încadraţi. Staţiunile pentru mecanizarea a­­griculturii vor asigura mecaniza­rea lucrărilor la culturile de ce­reale şi plante tehnice, în legumi­­cultură, viticultură, pomicultură, zootehnie, transporturi, irigaţii şi hidroamelioraţii, electrificarea pro­ceselor de producţie şi orice alte lucrări solicitate de cooperativele agricole. Ele răspund de întreţine­rea şi repararea utilajelor proprii ca şi a celor care aparţin coope­rativelor agricole pe care le deser­vesc. In perioadele in care volumul lucrărilor agricole este mai restrîns şi se creează disponibilităţi de capacitate, staţiunile pentru meca­nizarea agriculturii vor executa orice altă prestaţie pentru care au posibilităţi, în afara cooperativelor deservite, în vederea folosirii cît mai complete şi pe o perioadă cît mai lungă din timpul anului, atît a forţei de lucru cît şi a utilajelor din dotare. Hotărîrea prevede, de asemenea, o serie de măsuri menite să asi­gure organizarea şi funcţionarea în bune condiţiuni a întreprinderilor şi staţiunilor de mecanizare a agri­culturii, exploatarea raţională a utilajelor în scopul obţinerii unor producţii sporite în cooperativele agricole deservite. ★ In hotărîrea privind sporirea cointeresării materiale a lucrăto­rilor din întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii, se pre­vede ca mecanicii agricoli şi me­canicii de întreţinere din aceste unităţi să fie încadraţi cu salarii tarifare pentru munca în regie, sporite cu 5 la sută faţă de sala­riile actuale. Totodată se prevede o creştere cu 20 la sută a tarife­lor zilnice pentru plata în acord a lucrărilor executate în cîmp. Ast­fel, pentru lucrările de categoria I-a tariful va fi de 72 Iei pe zi, pentru lucrările de categoria a V-a de 84 lei pe zi, iar pentru cele de categoria a III-a şi a IV-a de 96 şi respectiv 108 Iei pe zi. Mecanicii agricoli şi mecanicii de întreţinere vor primi în cursul a­­nului 80 la sută din salariul cuve­nit pentru executarea lucrărilor în acord. Sumele reţinute lunar vor fi acordate integral sau vor fi di­minuate în raport cu gradul de realizare a producţiilor planificate în cooperativele agricole la cultu­rile pentru care au executat lucră­rile. Pentru lucrările nelegate direct de activitatea agricolă, ei vor fi plătiţi în timpul anului cu salariul tarifar de încadrare, in­tegral, în condiţiile în care îşi rea­lizează sarcinile stabilite. Cei care vor lucra în zilele de repaus sau în zilele de sărbători legale vor primi în compensare un număr de zile de concediu plătit, peste cele cuvenite potrivit reglementărilor în vigoare. Pentru depăşirea producţiei pla­nificate la cooperativele agricole deservite, se va acorda o plată su­plimentară mecanicilor agricoli, mecanicilor de întreţinere, munci­torilor din atelierele de reparaţii şi celorlalţi lucrători din staţiunile de mecanizare, care prin activitatea desfăşurată au contribuit la depă­şirea producţiei. Plata suplimenta­ră se calculează pe bază de tarife pe tonă, diferenţiat pe culturi, zone şi grad de mecanizare şi se va a­­corda proporţional cu depăşirea obţinută fără a se plafona. Dacă echipei îi revine sarcina de a realiza o producţie medie de 2,5 tone grîu la hectar pe suprafaţa ce îi este repartizată şi realizează producţia respectivă, mecanicii agricoli vor primi salariul integral pentru îndeplinirea planului anual. In cazul în care echipa depăşeşte planul de producţie, iar valoarea manoperei la tona de grîu este de 200 lei, pentru fiecare tonă obţinută peste plan, mecanicii agricoli şi cooperatorii din echipă vor primi ca retribuţie suplimentară, din partea cooperativei agricole de producţie, valoarea manoperei res­pective în bani şi în natură. De exemplu, dacă depăşirea este de 1,5 tone, retribuţia suplimentară va fi de 300 lei, din care o parte, pînă la 20 la sută din producţia suplimentară obţinută la cereale (grîu, porumb), o vor putea primi în natură. In cadrul echipei re­tribuţia suplimentară obţinută se va împărţi între membrii acesteia — mecanici agricoli şi cooperatori — corespunzător cu munca pe care a depus-o fiecare şi cu îndeplini­rea obligaţiilor. Din totalul cantităţilor de cereale ce vor fi primite de staţiunile de mecanizare a agriculturii, pentru depăşirea planului de producţie în cooperativă, mecanicii agricoli care au lucrat la culturile respective vor putea cumpăra pînă la 40 la sută din aceste cantităţi de cereale (grîu, porumb). La celelalte cul­turi, retribuția suplimentară se va acorda numai în bani.

Next