Satul Socialist, ianuarie 1971 (Anul 3, nr. 515-539)
1971-01-03 / nr. 515
! /г Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, In aceste clipe solemne, cinci se termină încă un an de activitate rodnică şi înfăptuiri remarcabile, cînd ne aflăm în pragul unui an nou, vă adresez tuturor un călduros mesaj de salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Socialiste România. Pentru poporul nostru, această sărbătoare are o semnificaţie deosebită, deoarece ea marchează nu numai sfirşitul unui an de viaţă şi muncă, ci şi încheierea planului cincinal 1966—1970 cu rezultate bune, cu un bilanţ bogat. In aceşti ani, România socialistă a urcat o nouă treaptă în ascensiunea ei continuă pe calea civilizaţiei. S-au dezvoltat şi modernizat forţele de producţie ale ţării, a crescut avuţia naţională. Ca urmare a rezultatelor obţinute în producţia materială, a crescut venitul naţional, au fost luate noi măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei de la oraşe şi sate. In această perioadă s-a înfăptuit majorarea generală a salariilor, îndeosebi a celor mici, au fost sporite pensiile, alocaţiile pentru copii, s-a intensificat construcţia de locuinţe. Statul nostru socialist a alocat fonduri însemnate pentru dezvoltarea învăţămîntului, culturii, ocrotirii sănătăţii. Putem spune că întregul program de edificare economică şi socială adoptat cu cinci ani în urmă de Congresul al IX-lea al partidului a fost îndeplinit cu succes. Anul 1970 a fost, după cum se ştie, şi un an de grele încercări pentru poporul român ; inundaţiile din primăvară au pricinuit pagube mari economiei naţionale şi populaţiei. Poporul nostru şi-a dovedit însă şi cu acest prilej înalta forţă morală, eroismul, patriotismul său fierbinte. In ciuda greutăţilor, planul industrial a fost îndeplinit, agricultura a furnizat economiei naţionale importante cantităţi de produse. Măsurile luate au permis asigurarea fondului de mărfuri agroalimentare necesar aprovizionării populaţiei. Toate acestea sunt dovadă elocventă a trăiniciei şi superiorităţii orinduirii noastre socialiste, a capacităţii poporului român de a infringe şi depăşi orice obstacole in mersul său triumfător spre comunism. Progresele pe care le-am obţinut sunt o vie şi pregnantă întruchipare a activităţii neobosite desfăşurate de clasa muncitoare, de ţărănime şi intelectualitate, de toţi cetăţenii, fără deosebire de naţionalitate, care urmează cu încredere nestrămutată politica partidului — expresie a intereselor fundamentale şi a aspiraţiilor celor mai arzătoare ale poporului nostru. Daţi-mi voie ca pentru toate aceste realizări, pentru munca nobilă închinată înfloririi patriei noastre scumpe, România socialistă, să vă adresez tuturor, dragi (Continuare in pag. 2-a) CONSTR Avem noi o baladă, dintre toate cea mai plină de tîlcuri, de înţelesuri şi de sentimente, cu un nume frumos izvorît dintr-o datină superbă, datina muncii noastre dinţii — „Mioriţa", şi mai avem alături de ea încă luna, „Meşterul Manole“, care ne supravieţuieşte prin timp. De-aici eu ajung la un singur gînd şi mă opresc la el ca la un ţărm pe care se aşteaptă într-una corăbii. Un ţărm aici, un alt ţărm dincolo. Legenda spune că de-aici treceau oierii, cu oile lor în acea splendidă călătorie după iarbă „deasă şi grasă", însoţiţi de dulăii de stînă, de doina de pe fluiere, sub cer de noapte sau sub cer de amiază. Cred că din acest motiv îi şi spune Vadu Oii. Ре-aici se lega un pămînt al păstorilor cu un pămînt care se deschidea la mare şi de-aici, peste mare, spre alt pămînt de păstori de legendă, poate spre Colhida cea cu berbecul cu lina de aur. Am mai trecut o dată peste fluviu, cînd cu Mihai Viteazul la Giurgiu, şi-am pus de-atunci temelia hotărîrii de-a fi prieteni, şi mai încoace cu anii am ridicat un arc simbolic al dragostei frăţeşti de la Giurgiu pînă la Russe. Au trecut şi duşmani peste fluviu, dar li s-au împotrivit rîurile ramurile, „tot ce mişcă-n ţara asta". Şi cînd s-au liniştit vînturile ce ne-au bîntuit, cînd ne-am rostuit, cu desăvîrşire, ne-am adunat toţi meşterii mari şi-n frunte cu marele nostru Meşter cu inimă de aur, PARTIDUL, am hotărît la ceas de neîntinată încredere, la ora hotărîrilor supreme să punem temelia celei mai minore zidiri căreia i-am dat cel mai scump nume — SOCIALISMUL. ■k Au crescut meşterii. Au crescut zdraveni şi au împînzit ţara. Am auzit de ei la Reşiţa, la Galaţi, la Brăila, la Bucureşti, la Braşov, pretutindeni. Cei mai buni dintre ei se adună la locuri anume şi hotărăsc : aici la Turnu Severin vom ridica o hidrocentrală, aici vom construi un pod, aici, o nouă uzină, un nou combinat, un port aici ca să ne plece şi să ni se întoarcă vapoarele, dincoace o baladă... Meşterii ies din amfiteatre, coboară din biblioteci universitare pe şantiere şi urcă pe schele. Fac oţeluri speciale (aţi auzit de oţelul F.D. — adică oţel pentru Podul de peste Dunăre?), execută suduri ca să dureze şi străpung valurile fără chesoane, fără acele uriaşe clopote de oţel (fapt singular în tehnica mondială a fixării pilonilor) statornicind picioarele podului adînc în inima fluviului. — Cîţî meşteri au fost ca dumneata, Zaharie Ghidănac ? — Mulţi, mulţi de tot. Milioane. In milioane de piepturi emoţiile au fost la fel de puternice cînd, în faţa uneia din cele mai impunătoare şi splendide opere arhitectonice (podul Giurgeni—Vadu Oii), tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi alţi conducători de partid şi de stat au asistat la acel examen al bărbăţiei, al severităţii, al artei şi al efortului patriotic pe care l-am numit inaugurare. Cîte asemenea inaugurări, cîte asemenea acolade peste timp, cîte zboruri de lumină peste fluvii şi cîte opere ale meşterilor români n-au fost şi nu sînt la fel sărbătorite ? De ce oare să nu-i numesc pe aceşti meşteri, făuritorii unei ţări de sentimente ? Eu cred că sîntem o ţară de mari şi nobile sentimente : sentimentul eternităţii, sentimentul construcţiei, sentimentul neabătut al prieteniei... V. M. BASARAB (Continuare în pag. 2-a) Stiri SICULISI ANUL III Nr. 515 DUMINICA 3 IANUARIE 1971 4 pagini — 30 bani I Tradiţionalele urări de Anul Nou adresate conducătorilor de partid şi de stat de către pionieri şi şcolari In prag de an nou, pionieri şi şcolari bucureşteni, „ambasadori" ai celor mai tinere vlăstare, au venit, cu inimile pline de bucuria copilăriei fericite, să ureze conducătorilor partidului şi statului sănătate şi fericire, să-şi exprime prin versurile avîntate ale „Pluguşorului" pionieresc sentimentele de dragoste şi recunoştinţă faţă de Partidul Comunist Român. La ceasurile dimineţii de miercuri, 30 decembrie 1970, în faţa sediului Comitetului Central clinchetele clopoţeilor şi pocnetele de bici se îngemănau cu sunetele tradiţionalelor buhaie. Micii urători, băieţi şi fete, cu obrajii îmbujoraţi, au fost întîmpinaţi cu căldură şi dragoste părintească de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, precum şi de Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului. Copiii, îmbrăcaţi în frumosul port popular specific diferitelor zone ale ţării ori în vestminte caracteris(Continuare în pag. 4-a) REVELION ’71 „Cu mese întinse şi făclii aprinse... Noaptea de Anul Nou... Ferestrele caselor sînt luminate, bucuria îi întîmpină pe colindători în prag : „Bucuroşi de oaspeţi ?" „Bucuroşi, bucuroşi. Poftiţi, preacinstiţi oaspeţi, şi gustaţi din bunătăţile noastre !" Mesele sînt îmbelşugate. Vinul este încărcat de aroma pămîntului şi a cerului, poartă in el mireasma grădinilor SEMNE BUNE ANULARE ...Am însoţit o ceată de colindători, prin satele patriei. Itinerariul nostru nu a fost prestabilit. Pur şi simplu, ne-am lăsat conduşi de întîmplare. Dar, de oriunde am urat, Am urat şi colindat. Am găsit şirag de case. Mai frumoase, luminoase... Comuna Leţcani, judeţul IAŞI : oamenii de aci sunt buni gospodari. Cooperativa lor are o avere de aproape 9 milioane lei. Cum să nu crească averea cînd a fost adunată de cooperatori harnici ca Toader Vintileac care, împreună cu soţia, a realizat 495 norme ? Ne aşteaptă cu masa pusă, înconjurat de cei 5 copii ai săi, îi urăm „La mai mult şi la mai bine". Toader Vintileac are braţe tari şi privirea limpede. Este un om care ştie ce vrea. E multă bucurie şi în casa cooperatorilor Sandu Constantin şi Gheorghe Botezatu, care petrec revelionul în case noi, construite în acest an cu ajutorul statului. La pensionarul cooperator Tache Gribincea, in vîrstă de 71 de ani, au venit să petreacă revelionul cei 81 de membri ai familiei, fiii, nepoţii, cuscrii şi cumetrii , o familie puternică. Ce le-am putea ura ? „Ani mulţi şi nepoţi şi mai mulţi. Ce e în casă să rodească, ce e afară să sporească”. Nicolae Anuşca, deşi are 69 de ani, este „tare ca fierul, iute ca oţelul". Lucrează la ferma zootehnică. In afară de pensie, a cîştigat, prin muncă, 4 545 lei. L-am găsit în pragul casei îmbrăcat intr-un frumos vestmînt. Ne mărturiseşte că în anul care vine va munci şi mai mult. PAUL URDEA cu sprijinul corespondenţilor judeţeni (Continuare în pag. 3-a) şi a pădurilor. Clinchetul paharelor e dulce, ca o şoaptă de dragoste... E noaptea de îngemănare a doi ani , a celui care a trecut, purtînd blazonul muncii şi al hărniciei, al eforturilor pentru recolte bogate, pentru ca ograda cooperativei să fie mai plină de vite, pentru ca întreaga noastră viaţă să fie mai frumoasă a anului ce va veni, purtînd pecetea încrederii şi a dăruirii ; încredere în viitorul nostru, făurit sub conducerea Înţeleaptă a partidului : dăruirea în muncă a fiecăruia şi a tuturor pentru aplicarea hotărîrii noastre nestrămutate de a smulge pămîntului recolte tot mai bogate. îî • ® • • ® HOTĂRÎRE ale Consiliului de Miniştri privind: Л înfiinţarea întreprinderilor şi staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii şi organizarea activităţii acestora; ф îmbunătăţirea cointeresării materiale a lucrătorilor din întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii Pentru înfăptuirea în continuare a măsurilor adoptate de conducerea partidului privind îmbunătăţirea organizării, conducerii şi planificării agriculturii cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu din 23 noiembrie 1970, Consiliul de Miniştri a aprobat două hotărîri cu privire la organizarea întreprinderilor şi staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii, precum şi în legătură cu sporirea cointeresării materiale a lucrătorilor din aceste unităţi. Corespunzător primei hotărîri, se înfiinţează în fiecare judeţ, cu începere de la 1 ianuarie 1971, cîte o întreprindere pentru mecanizarea agriculturii, organizaţii economice republicane care vor funcţiona pe principiul gestiunii economice proprii. Ele vor fi subordonate Ministerului Agriculturii şi Silviculturii şi Comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene. Hotărîrea prevede, de asemenea, că începînd tot de la 1 ianuarie vor funcţiona 772 staţiuni pentru mecanizarea agriculturii, ca unităţi ale întreprinderilor susmenţionate. Staţiunile vor fi organizate pe principiul gestiunii economice interne, fiecare dintre ele deservind unităţile cooperatiste pentru care s-a constituit consiliul intercooperatist. întreprinderile şi staţiunile pentru mecanizarea agriculturii vor organiza pentru fiecare cooperativă agricolă cîte o secţie de mecanizare care va reuni, pentru exploatare şi întreţinere, atît mijloacele proprii cît şi cele care aparţin cooperativelor agricole, îndeplinind în acest fel funcţia de sector mecanic al cooperativei respective. Pentru executarea lucrărilor în fermele şi brigăzile cooperativelor, se vor constitui formaţiuni permanente alcătuite din mecanici agricoli şi cooperatori, care vor prelua anumite suprafeţe şi vor răspunde de întreaga activitate de la începutul lucrărilor şi pînă la strîngerea şi depozitarea recoltei. Mecanicii agricoli vor lucra în acord global şi vor fi retribuiţi în raport cu producţiile ce se obţin de echipa în care sunt încadraţi. Staţiunile pentru mecanizarea agriculturii vor asigura mecanizarea lucrărilor la culturile de cereale şi plante tehnice, în legumicultură, viticultură, pomicultură, zootehnie, transporturi, irigaţii şi hidroamelioraţii, electrificarea proceselor de producţie şi orice alte lucrări solicitate de cooperativele agricole. Ele răspund de întreţinerea şi repararea utilajelor proprii ca şi a celor care aparţin cooperativelor agricole pe care le deservesc. In perioadele in care volumul lucrărilor agricole este mai restrîns şi se creează disponibilităţi de capacitate, staţiunile pentru mecanizarea agriculturii vor executa orice altă prestaţie pentru care au posibilităţi, în afara cooperativelor deservite, în vederea folosirii cît mai complete şi pe o perioadă cît mai lungă din timpul anului, atît a forţei de lucru cît şi a utilajelor din dotare. Hotărîrea prevede, de asemenea, o serie de măsuri menite să asigure organizarea şi funcţionarea în bune condiţiuni a întreprinderilor şi staţiunilor de mecanizare a agriculturii, exploatarea raţională a utilajelor în scopul obţinerii unor producţii sporite în cooperativele agricole deservite. ★ In hotărîrea privind sporirea cointeresării materiale a lucrătorilor din întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii, se prevede ca mecanicii agricoli şi mecanicii de întreţinere din aceste unităţi să fie încadraţi cu salarii tarifare pentru munca în regie, sporite cu 5 la sută faţă de salariile actuale. Totodată se prevede o creştere cu 20 la sută a tarifelor zilnice pentru plata în acord a lucrărilor executate în cîmp. Astfel, pentru lucrările de categoria I-a tariful va fi de 72 Iei pe zi, pentru lucrările de categoria a V-a de 84 lei pe zi, iar pentru cele de categoria a III-a şi a IV-a de 96 şi respectiv 108 Iei pe zi. Mecanicii agricoli şi mecanicii de întreţinere vor primi în cursul anului 80 la sută din salariul cuvenit pentru executarea lucrărilor în acord. Sumele reţinute lunar vor fi acordate integral sau vor fi diminuate în raport cu gradul de realizare a producţiilor planificate în cooperativele agricole la culturile pentru care au executat lucrările. Pentru lucrările nelegate direct de activitatea agricolă, ei vor fi plătiţi în timpul anului cu salariul tarifar de încadrare, integral, în condiţiile în care îşi realizează sarcinile stabilite. Cei care vor lucra în zilele de repaus sau în zilele de sărbători legale vor primi în compensare un număr de zile de concediu plătit, peste cele cuvenite potrivit reglementărilor în vigoare. Pentru depăşirea producţiei planificate la cooperativele agricole deservite, se va acorda o plată suplimentară mecanicilor agricoli, mecanicilor de întreţinere, muncitorilor din atelierele de reparaţii şi celorlalţi lucrători din staţiunile de mecanizare, care prin activitatea desfăşurată au contribuit la depăşirea producţiei. Plata suplimentară se calculează pe bază de tarife pe tonă, diferenţiat pe culturi, zone şi grad de mecanizare şi se va acorda proporţional cu depăşirea obţinută fără a se plafona. Dacă echipei îi revine sarcina de a realiza o producţie medie de 2,5 tone grîu la hectar pe suprafaţa ce îi este repartizată şi realizează producţia respectivă, mecanicii agricoli vor primi salariul integral pentru îndeplinirea planului anual. In cazul în care echipa depăşeşte planul de producţie, iar valoarea manoperei la tona de grîu este de 200 lei, pentru fiecare tonă obţinută peste plan, mecanicii agricoli şi cooperatorii din echipă vor primi ca retribuţie suplimentară, din partea cooperativei agricole de producţie, valoarea manoperei respective în bani şi în natură. De exemplu, dacă depăşirea este de 1,5 tone, retribuţia suplimentară va fi de 300 lei, din care o parte, pînă la 20 la sută din producţia suplimentară obţinută la cereale (grîu, porumb), o vor putea primi în natură. In cadrul echipei retribuţia suplimentară obţinută se va împărţi între membrii acesteia — mecanici agricoli şi cooperatori — corespunzător cu munca pe care a depus-o fiecare şi cu îndeplinirea obligaţiilor. Din totalul cantităţilor de cereale ce vor fi primite de staţiunile de mecanizare a agriculturii, pentru depăşirea planului de producţie în cooperativă, mecanicii agricoli care au lucrat la culturile respective vor putea cumpăra pînă la 40 la sută din aceste cantităţi de cereale (grîu, porumb). La celelalte culturi, retribuția suplimentară se va acorda numai în bani.