Satul Socialist, martie 1971 (Anul 3, nr. 564-589)

1971-03-02 / nr. 564

• O delegaţie a Ministerului Învăţămîntului, condusă de ministrul Mircea Malița, a părăsit luni dimineaţa Capitala, îndreptîndu-se spre Londra. La invitaţia ministrului englez al educaţiei ţi ştiinţei, Mar­garet Hilda Thatcher, delegaţia va vizita instituţii de învâţâ­­mînt ţi de cercetare ţi va avea convorbiri cu reprezentanţi ai vieţii culturale ţi ştiinţifice din Marea Britanie. Still SIMILIS! ЩьУсНèh ^rtat; Uniunea Naţională a Cooperativelor Ag ricole "de" Producţie] ANUL III Nr. 564IШ]­ 2 MARTIE 197­4 pagini — 30 bani • Ministrul industriei chimice, Mihail Florescu, a plecat luni dimineaţă spre R. F. a Germaniei, pentru a purta dis­cuţii cu reprezentanţi ai conducerii industriei de specialitate din această ţară, în vederea extinderii relaţiilor de colabo­rare ţi cooperare în domeniul chimiei, Durata expoziţia „Arta populară ţi peisaje din România". Sunt expuse obiecte de ceramică, ţesături, încrustaţii în lemn, mărturii ale iscusinţei ţi fanteziei creatorilor populari din România. Mari panouri ilustrate prezintă frumuseţea freisajului ţârii noastre ţi realizări remarcabile ale poporu­­ui român. • Luni dimineaţa a plecat în Republica Arabă Unită o de­legaţie guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de­­ Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, pentru a participa la deschiderea oficială a tîrgului inter­naţional de la Cairo. La această manifestare, ţara noastră este prezentă cu o expoziţie, în cadrul căreia sunt înfâţiţate, cu preponde­renţă, produse ale industriei constructoare de maşini (ma­­şini-unelte, tractoare şi utilaje agricole, mijloace de trans­port auto, produse electrotehnice etc.) precum şi o gamă variată de produse chimice şi petroliere. • Cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a Armatei populare naţionale a Republicii Democrate Germane, ministrul forţelor armate ale Republicii Socialiste România, general-colonel Ion Ioniţa, a adresat o telegramă de felicitare ministrului apărării naţionale a Republicii Democrate Germane, gene­ral de armată Heinz Hoffman. • În vechiul oraş Krems din Austria s-au deschis zilele culturii româneşti. In cadrul acestor manifestări, a fost inau- EVENIMENTE­­a£e, Pe marginea consfătuirii de lucru privind cultura FLORII-SOARELUI In 1971: Aproape UN MILION DE TONE! Floarea-soarelui ocupă un loc important în structura culturilor agricole, furnizind materia primă pentru obţinerea uleiurilor, produse alimentare de primă necesitate pentru consumul populaţiei şi cu mari posibilităţi de valori­ficare la export, fiind in acelaşi timp o sursă de furaje cu mare valoare energetică. Producţiile obţinute la această cultură­ în ultimii ani se situează la un nivel care nu poate fi considerat satisfăcător. Desigur, factorii meteorologici mai puţin favorabili din primăvara şi vara anului trecut au constituit o cauză obiectivă, ce nu poate fi trecută cu vederea. In acelaşi timp, însă, s-au ma­nifestat unele neajunsuri de ordin tehnic şi organizatoric, care au determinat, în num­eroase unităţi, neîndeplinirea sarcinilor de plan la această cultură. Consfătuirea de lucru a cadrelor din unităţile agricole de stat şi coo­peratiste, a specialiştilor din reţeaua de cercetare şi din forurile de con­ducere ale agriculturii — sintetizînd experienţa acumulată — a avut ca scop clarificarea dificultăţilor exis­tente în cultivarea acestei plante. Iar programul adoptat, care reflectă indicaţiile date de conducerea de partid şi­ de stat, stabileşte măsurile ce trebuie luate pentru sporirea pro­ducţiei la această cultură. AMPLASAREA — PE TERENURILE CELE MAI PRIELNICE Din dezbaterile consfătuirii, a reieşit că floarea-soarelui a fost am­plasată şi pe terenuri mai puţin co­respunzătoare, cu denivelări, cu pro­cese de podzolire secundară, sărătu­­rare etc. De multe ori, nu au fost evitate terenurile cu exces de umi­ditate, n-au fost luate măsuri pen­tru drenaj. Cu totul greşit s-a pro­cedat în cazul amplasării pe sole care au mai fost cultivate cu floa­­rea-soarelui cu doar 3—4 ani in urmă, fapt care a determinat atacuri puternice de boli şi dăunători. Este foarte importantă, deci, co­relarea amplasării raţionale la floa­rea-soarelui cu rotaţia judicioasă a culturilor în cadrul asolamentului. Experienţele întreprinse au dus la concluzia că în rotaţiile scurte, de 2—3 ani, procentul de mână ajunge la 15—19 la sută, iar în rotaţiile de 5—6 ani, acest procent scade la 1,3— 0,5 la sută. Cu şi mai multă acuitate se pune această problemă, avlnd în vedere că, la sfîrşitul cincinalului actual, suprafaţa cultivată cu floarea-soa­relui va scădea cu circa 15 000 de hectare iar producţia globală va creşte cu 119 000 de tone. Concluzionînd problemele ridicate la acest capitol desprindem, tot­odată, acţiunile care trebuie să fie întreprinse în această perioadă . •In fiecare judeţ să se anali­zeze posibilităţile de cultivare a florii-soarelui numai în zone fa­vorabile, ţinîndu-se seama de succesiunea plantelor din ultimii ani. Se va avea în vedere ca su­prafaţa cultivată să nu depă­şească 13—15 la sută din totalul arabil destinat culturilor de cîmp. Ca plante premergătoare se vor alege, îndeosebi, cereale­le paioase, leguminoasele pentru Ing. MARIA MIHAESCU (Continuare in pag . 3-a) ­n gară la Leordeni" raţionalizare " cu... cîntec Aflăm că, în cursul acestui an, Regionala C.F.R. Craiova urmează să încheie acţiunea de raţionalizare a traficului feroviar. Adică, staţiile mici, care nu-şi justifică existenţa printr-un volum corespunzător al tranzitului, vor fi închise pentru operaţiile de primire-expediere a mărfurilor. Perfect. O iniţiativă utilă, care urmează să fie extinsă pe toată reţeaua feroviară a ţării şi căreia Regionala C.F.R. Craiova îi va servi drept model. Caracteristica acţiunii este apro­pierea de soluţia optimă a raţiona­lizării. Dar dacă Regionala C.F.R. Craiova va dispune suprimarea staţiei Leordeni, judeţul Argeş, a­­cest deziderat va fi satisfăcut ? Pentru conturarea răspunsului, este util să menţionăm justificările, în general, ale acţiunii de concen­trare a traficului feroviar. Iată-le, expuse de ing. Ştefan Florea, din cadrul Direcţiei generale mişcare­­comercial a Ministerului Transpor­turilor : „Suprimînd staţiile mici, cu vo­lum nesemnificativ al traficului de mărfuri, vom realiza o mărire a vi­tezei de circulaţie a trenurilor, evitarea „gîtuirii” unor porţiuni de cale ferată, folosirea mai eficientă a mijloacelor băneşti, prin redis­tribuirea personalului, deci a fon­dului de salarii şi în fine, se creea­ză, prin dezvoltarea staţiilor răma­se, premisele mecanizării operaţii­lor de încărcare-descărcare“. Deci, pentru desfiinţarea staţiei Leor­deni, pledează aceleaşi motive. Vom reproduce cîteva din opinii­le unor interlocutori, ce se contra­­pun argumentelor care pledează pentru desfiinţarea acestei staţii. Vasile Pristavu, şeful gării Gă­ieşti — staţie ce va prelua o mare parte din operaţiile ce se efectuea­ză, acum, în gările supuse raţiona­lizării . „Cu personalul de care dis­punem, 24 de salariaţi, dar nici un AL. SOLOMONESCU M. GHIOLDUŞ (Continuare în pag. a 2-a) ­ Legumicultorii sunt în plină­­­­ campanie. La ferma legumicolă 1 ' a cooperativei Gheraseni, din­­ \ judeţul Buzău, o atenţie deose­­r­­­bitâ se acordă produceri ma-­­ terialului sâditor în răsadniţele­­ unităţii ______\ Nu-i de ajuns să constaţi, trebuie PREVEDERILE CONTRACTUALE, OTERA DE IESE PENTRU AMBII PARTENERI să acţionezi ! „Am realizat planul la livrarea laptelui pe ianuarie şi-l realizăm sigur şi pe februarie", ne-au infor­mat tovarăşii din secţia de creşte­re a animalelor, a direcţiei gene­rale agricole a judeţului Prahova. Cei de la secţia de valorificare sunt încă şi mai încîntaţi : livrările de lapte pe luna ianuarie au întrecut prevederile. Cooperativele agricole din judeţ au livrat 6 645 de hecto­litri de lapte în loc de 4 750. Deci, o depăşire cu circa 30 la sută a prevederilor, aproape 2 000 de hec­tolitri de lapte livraţi peste plan. Şi, totuşi, în magazinele alimenta­re din cartierele de nord, vest şi sud ale Ploieştiului, gospodinele stau ore în şir în aşteptarea lapte­lui pentru că întreprinderea de re­sort abia trimite zilnic în fiecare magazin cîteva zeci de sticle îm­buteliate. în cartierul Ploieşti Nord, bunăoară, locuit de peste 20 000 de cetăţeni, magazinele sînt aprovizionate cu cîte 70, maximum 80 de sticle de lapte pe zi. Adesea după ce stau cîte o oră — două la rînd, gospodinele află că laptele s-a terminat şi sînt îndrumate să încerce la alte magazine din carti­er, sau chiar în alte zone ale ora­şului. Vînzătorii mai fac şi cîte o glumă : „Gata, a înţărcat bătaia". Ca să aflăm cauza lipsei lapte­lui, precum şi explicaţia faptului, paradoxal, a insuficienţei lui pe piaţă în timp ce planul de livrări — preluări este depăşit, ne-am a­­dresat medicului veterinar I. Po­­pescu, director general adjunct al Direcţiei generale agricole judeţe­ne Prahova. Planul la lapte îl realizăm, de nu de regulă, lună de lună, dar el este în concordanţă cu nevoile consum ale populaţiei. Dacă cele 14 000 de vaci ale cooperativelor a­­gricole din judeţ ar da numai cîte 2 litri de lapte în plus pe zi am re­zolva problema. Vacile dau lapte puţin fiindcă cooperativele nu le furajează cum trebuie. Vaca, spu­ne directorul general adjunct, e ca o uzină vie, îi asiguri materie pri- H. GROSU coresp. „Satului socialist" (Continuare in pagin­a 3-a) Geometrie de beton la Smîrdioasa — Teleorman, unde complexul intercoo­­peratist pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor (30 000 capete) se ridică un ritm susţinut Foto : C. NEGOIŢA INIŢIATIVA CREATOARE şi valenţele ei sociale Accentuarea procesului de intensificare şi modernizare a agri­culturii noastre, ridicarea eficienţei întregii activităţi agricole, de­pind în mare măsură de formele şi metodele de conducere şi or­ganizare. Pornind de la concepţia dialectică, potrivit căreia for­mele de organizare şi conducere nu sunt imuabile, ci, dimpotrivă, se află în continuă schimbare, o dată cu dezvoltarea forţelor de producţie, cu creşterea potenţialului economic, cu modificările sur­venite în calificarea şi capacitatea cadrelor, partidul şi statul nos­tru au iniţiat şi aplicat în decursul anilor o serie de măsuri. De exemplu , măsurile cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cu privire la îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii s-au bucurat de un larg ecou în rîndul coo­peratorilor. Menite să asigure cadrul optim de manifestare a ini­ţiativei, hărniciei şi priceperii cooperatorilor în dezvoltarea avuţiei obşteşti şi valorificarea marilor rezerve de care dispune agricultura cooperatistă, aceste măsuri vor stimula participarea tot mai activă şi nemijlocită a cooperatorilor la conducerea vieţii economice şi obşteşti. Despre bazele sociale ale iniţiativei, formele de manifestare şi rolul ei în asigurarea succesului activităţii agricole, despre mate­rializarea iniţiativei în acţiuni economice şi organizatorice efi­ciente, abordate de pe poziţiile înaltei responsabilităţi sociale am invitat să-şi spună părerea cîţiva din cei 71 de preşedinţi de coo­perative agricole din judeţul Timiş, aflaţi nu de mult la un curs de perfecţionare la Casa Agronomului din Timişoara, în discu­ţiile purtate s-a pornit de la premisa unanim recunoscută că în activitatea unităţilor agricole cooperatiste, cadrul concret de ma­nifestare cit mai deplină a iniţiativei creatoare îl oferă adunarea generală, formă colectivă, democratică de gospodărire a avuţiei obşteşti, care asigură participarea directă a cooperatorilor la bu­nul mers al producţiei, le creează posibilitatea de a-şi valorifica cit mai bine energia, capacităţile şi mijloacele de care dispun atît în interesul propriei lor bunăstări, cit şi al propăşirii coopera­tivei şi satului. In adunarea generală sunt dezbătute aprins, deschis şi sub toate aspectele propunerile legate de stabilirea structurii producţiei agricole, de orientarea dezvoltării unor ra­muri, de profilarea, concentrarea şi specializarea producţiei, de introducerea progresului tehnic etc. — In acest spirit s-au desfăşurat toate adunările noastre generale — ne declară Jiva Ilin preşedintele cooperativei agricole din Cenei. In adunarea generală am hotărît să trecem la zonarea producţiei vegetale, la adaptarea profilului unităţii la culturile cele mai favorabile, la direcţionarea investiţiilor către dezvoltarea îngrăşătoriei de porci şi înfiinţarea unor ramuri anexă. Rezultatul iniţiativelor adoptate îl putem considera, fără lipsă de modestie, remarcabil. In 20 de ani cooperativa noastră şi-a însoţit valoarea producţiei globale, de la 200 000 ajungînd la 20 000 000 lei ; produc­ţiile de porumb, spre exemplu, s-au ridicat în medie la 4 500 kg la DUMITRU ATANASIU (Continuare in pag. a 4-a) Sub veghea falnică a Vîlcanului şi Parîngului, cuprinzind ca in­tr-o îmbrăţişare tot cursul mijlo­ciu al Jiului, ţinutul Gorjului cu­ GORJ boară treaptă cu treaptă către muchia de miazănoapte a Podişu­lui Getic, ferecind intre hotarele sale un teritoriu vălurit, croit din trei laturi, ca un vîrf de lance. Sint locuri a căror istorie îşi trage rădăcinile de departe. Pe aici dacii şi-au păstorit turmele şi şi-au slobozit arcurile în caie­­rele norilor veniţi dinspre Pa­ring ; şi tot pe aici romanii şi-au ADRIAN DUMITRAŞCU (Continuare în pag. a 2-a) ­in loc important in peisajul indus­trial al județului Gorj îl ocupă fa­brica de ciment de la Bîrsești, a cărei imagine de an­samblu v-o pre­zentăm ffIstoria" unei istorii urîte Ce se intîmplă la Frata ? — în­trebam, dacă vă mai amintiţi, în ar­ticolul „Nimănui nu-i este îngăduit să încalce prevederile statutare", apărut nu demult. Cum este po­sibil ca o unitate, care ani de zile s-a situat printre fruntaşele jude­ţului Cluj, să ajungă într-o situaţie economică atît de precară ? ; veni­turile realizate în 1969 reprezintă numai 80 la sută din cele obţinute cu un an în urmă, iar cele din 1970 sunt şi mai mici. Cine se face vi­novat de această stare de lucruri, care, evident, îi nemulţumeşte pe cooperatori ? Nu vom reveni asupra constată­rilor făcute cu acel prilej, grave­le abateri de la normele eticii socialiste şi ale democraţiei coope­ratiste întrlnite în unitate. Ceea ce merită reamintit este că vinovaţi pentru situaţia economică total ne­satisfăcătoare, din ce în ce mai rea a cooperativei, pentru climatul de muncă viciat instaurat, pentru pierderile din averea obştească — într-un cuvînt, pentru multiplele şi marile neajunsuri apărute la Frata in ultimii doi ani, se făceau, in primul rînd, Dumitru Şomlea, preşedintele unităţii, şi Vaier Mol­dovan, contabilul şef. Am trimis, potrivit practicii instaurate în munca noastră, acest semnal critic organelor judeţene. După ce au cercetat cu minuţiozi­tate cazul prezentat, acestea ne-au expediat un amplu răspuns prin care sîntem informaţi că ancheta întreprinsă nu numai că a confir­mat faptele prezentate de noi, dar a scos la iveală şi alte aspecte, la fel de grave. Cum relatarea lor poate servi şi altor conducători de unităţi, tuturor cooperatorilor, spi­cuim, in cele ce urmează, pasajele mai semnificative ale răspunsului primit : „în cadrul cooperativei agricole de producţie, sîntem informaţi, ca de altfel şi la nivelul organelor de conducere din comuna Frata s-au înregistrat multiple ilegalităţi, în principal ele au fost generate de lipsa de răspundere şi de princi­pialitate, de atitudinea de cocolo­­şire a lipsurilor. Scrisorile coope­ratorilor, ale cetăţenilor cinstiţi din comună, îngălbenite în dosare, ar fi­ putut să preîntîmpine multe din neregulile devenite azi publice. Efectul lor s-ar fi resimţit la vre­me, dacă oamenii investiţi cu di­verse responsabilităţi ar fi ţinut seama de cerinţele opiniei publice, i-ar fi scos la lumină pe făptaşi, i-ar fi sancţionat conform legii. Dar, lucrurile s-au petrecut la în­tuneric, adică acolo unde prieşte mucegaiului. Această stare de lu­cruri a favorizat comiterea unor grave abateri de la regulile eticii socialiste, care s-au răsfrînt, în primul rînd, asupra cooperativei agricole de producţie, şubrezindu-i puterea economică. Atita timp cît a avut în fruntea sa un preşedinte destoinic — în persoana lui Sărmăşan Vasile, un inginer agronom priceput în per­soana lui Moldovan Gheorghe I. SAFIR (Continuare in pag. a 3-a) 117. StPj 14 ЩьТчП rfyff ­ INCEPÂND DE ASTĂ SEARĂ PE MICUL ECRAN Concursul şi festivalul internaţional „CERBUL DE AUR" Concursul şi Festivalul in­ternaţional al cîntecului „Bra­­şov-România“, organizat de Radioteleviziunea Română şi dotat cu marele premiu „Cer­bul de Aur“, se află la startul celei de-a IV-a ediţii. Braşovul, care şi-a făcut un titlu de onoare din găzduirea acestei sărbători a muzicii uşoare, întîmpină cu caldă os­pitalitate pe concurenţii din cele 26 de ţări, vedetele de re­nume mondial, pe membrii juriului internaţional şi invi­taţii străini care vor asista la probele concursului şi concer­­­tele festivalului. Incepînd de astă seară, în acordurile semnalului muzical care va răsuna apoi, seară de seară, pe scena Teatrului dra­matic din localitate, va avea loc deschiderea festivă şi pre­zentarea concurenţilor şi a ju­riului, format din reprezen­tanţi ai televiziunilor repre­zentate în competiţie. (Continuare în pag. a 4-a)

Next